Plgile sau rnile = leziuni traumatice, caracterizate

prin ntrerupereacontinuitii tegumentelor sau a

mucoaselor (soluie de continuitate); leziunea pielii
sau a mucoasei poate fi cu sau fr leziuni tisulare
de profunzime.
Contuziile
sunt traumatisme ce rezulta din actiunea unui agent
vulnerant mecanic, care produce leziuni tisulare,
pastrnd nsa integritatea tegumentelor. n functie de
forta de actiune al agentului vulnerant, contuziile pot
fi superficiale, profunde sau mixte

Clasificare:
Duptipuldeaciuneaagentuluivulnerant
(traumatic):
1. mecanice:
- prin tiere
- prin nepare, arme albe, insecte etc.
-prin contuzii, prin lovire
-prin strivire
-prin arme de foc
- prin muctura de animale slbatice /domestice
-prin muctura de arpe, viper
2. termice: -cldur, frig, electricitate
3. ageni ionizani: radiaii
4. ageni chimici: acizi, baze, sruri

Dup circumstanele de producere

pot fi:
a) accidentale -de munc, de circulaie,
casnice
b) intenionale suicid, agresiuni
c) iatrogene - intervenii chirurgicale,
injecii, puncii

 Dup timpul scurs de la producere:

-recente (sub 6 ore)
- vechi -care depesc 6 ore de la
producere; acestea se consider plgi
infectate

Dup profunzime:
- superficiale;
- profunde

 Dup straturile anatomice interesate - pentru

caviti naturale (abdomen,torace, craniu), pot fi:
- nepenetrante -cnd nu depesc nveliul seros
- penetrante,- se refer la lezarea seroasei
parietale (peritoneu, pleur, duramater);
plgile penetrante pot fi simple sau pot interesa i
un viscer parenchimatos sau cavitar = perforante
Dup evoluie pot fi:
- necomplicate;
- complicate.

Caracteristicile plgilor
prin tiere
-au marginile regulate, limitate, se vindec repede; cele
operatorii sunt de obicei aseptice
prin nepare
- sunt cele mai frecvente i cele mai neltoare,
gravitatea lor este n raport cu adncimea, sediul i
gradul de infectare; plgile limitate adnci favorizeaz
dezvoltarea germenilor anaerobi; plgilor prin nepare
cu creion chimic le trebuie acordat o atenie
deosebit, mai ales cnd n plag,rmn fragmente
de creion, deoarece substana chimic continu s
acioneze i s distrug esuturile; nepturile minii
pot produce leziuni inflamatoare- determin panariii

 prin contuzii
n cazul unor contuzii profunde se pot produce
leziuni distructive, deci plgi ale organelor
profunde: creier, muchi, ficat, splin,rinichi,
intestin etc., fr s existe o plag a pielii
prin muctur de animale
se suprainfecteaz cu regularitate; pot fi
poarta de intrare pentru turbare; mucturile
de viper produc fenomene generale toxice
prin arme de foc
- se caracterizeaz prin distrucii mari, sunt
foarte complexe

 Plgi prin nepare cu spini vegetali:

-spinul trebuie extras complet, la nevoie,
recurgndu-se la incizie chirurgical
-dac nu s-a extras este posibil dezvoltarea unei
infecii (abces, flegmon)
Plgile prin nepare plantar (cui, srm)
favorizeaz dezvoltarea unor infecii virulente;
se trateaz chirurgical n servicii de specialitate.
Plgile prin neptur de insect (albine,
viespi), prin inoculare de venin,produc fenomene
alergice: prurit, hiperemie, edem local sau,
uneori, edem glotic cu crize de sufocare,
frisoane, convulsii, oc anafilactic sau colaps.

SIMPTOMATOLOGIA PLGILOR
Simptomelocale:
Durerea este variabil ca intensitate, poate ceda
spontan sau dup antialgice; reapariia cu
caracter pulsatil atrage atenia asupra dezvoltrii
infeciei
Impotena funcional este partial sau total i are
drept cauz durerea sau lezarea elementelor
musculo-articulare, osoase sau nervoase

Semneobiective:
prezena unei soluii de continuitate; n
plgile mari, aa- numitele plgi cu mari
dilacerri, se pot observa distrugeri mari att
de piele, ct i de vase, muchi, nervi,
fragmente de oase sau diferite organe
situate n profunzime; uneori, pri din aceste
organe pot s ias prin marginile plgii;
aceasta se numeste evisceraie.
hemoragia este variabil, ca i abundena
sngerrii, n funcie de vasul lezat.

Semne generale:
Pulsul poate fi rapid - tahicardic -n plgi
nsoite de hemoragii externe sau interne
sau de oc traumatic.
Tensiunea arterial -dac scade, denot
prezena unei hemoragii sau a unui oc
traumatic
Febra- poate avea semnificaia debutului
infeciei sau resorbia unor hematoame

VINDECAREA PLGILOR
Vindecarea plgilor se poate realiza prin:
vindecare primar
vindecare secundar
vindecare teriar

 Vindecarea primar(per primam sau per primam

intentionem):
- este vindecarea ce se obine de la nceput, fr
complicaii; este vindecarea ideal pentru orice plag
operatorie; vindecarea se produce n 6 -8 zile
Vindecarea secundara (per secundam" sau per
secundam intentionem"):
- n acest tip de vindecare este ntotdeauna prezent
infecia, spre deosebire de vindecarea primar
Vindecarea tertiar (per tertiam intentionem"):
- se produce atunci cnd o plag evolueaz un timp pe
linia vindecrii secundare i apoi se sutureaz n scopul
scurtrii evoluiei

Vindecareaesteunprocesinteractiv,caresedesfoarntreifaze:
.

Faza 1: faza inflamatorie

apare ntre ziua 0 i 3
- n aceast faz apar hemostaza i inflamaia

Faza 2: faza de granulaie

apare ntre ziua 3 i 14
- n aceast faz se formeaz esutul de granulaie i
restaurarea vascular.
Faza 3 : faza de regenerare
este cel mai lung proces i se ntinde pe durata a
3 sptmni.

Contraciaplgilor
Este mecanismul fiziologic care diminueaz
dimensiunile plgii i vindec zona n care
rana este prezent.
Aceasta reprezint o faz - cheie n procesul
de vindecare i ncepe la aproximativ o
saptmn din momentul apariiei rnii.

Tratamentul local al plgilor

Tratamentul variaz n funcie de nivelul la care se acord
asistena (locul accidentului, la cabinet medical sau la
spital). Indiferent de nivelul la care se intervine, pentru a
ngriji o plag n mod corespunztor se cere ca:
ngrijirea s se fac n condiii de asepsie
s se asigure, prin pansament, o bun absorbie a
secreiilor
plaga s fie protejat de factorii nocivi termici, infecioi
din mediul nconjurtor
s fie asigurat un repaus al regiunii lezate
tratamentul local al plgilor s se fac cu ajutorul
pansamentelor.

Prim ajutor la locul accidentului:

hemostaza provizorie
aplicarea unui pansament protector
transportul accidentatului la o unitate sanitar

nu se exploreaz plaga la locul accidentului

cu nici un fel de instrument
nu se scot fragmente osoase
nu se scot tesuturile care nu au fost
eliminate cu apa oxigenat (pericol de
hemoragie )

Ingrijirea plgilor recente care nu au

depit 6 ore de la accident
calmarea durerii
toaleta si dezinfectia tegumentului
dac plaga este ntr - o regiune cu pr, se
rade prul n jurul plgii pn la o distan de
6 cm de marginea plgii ;
se spal pielea nelezat din jurul plgii cu
apa ,apoi cu ser fiziologic ;
se dezinfecteaz cu alcool sau cu tinctur de
iod,prin miscari circulare din jurul plagii spre
exterior.

Toaleta plgii:
curatarea plgii prin turnare in jet cu apa sterila,
ser fiziologic,antiseptice neiritante(apa oxigenata
3%,cloramina 0,2-0,4%);acestea au rol de a
indeparta cu ajutorul jetului, in mod mecanic
impuritatile din plaga,antisepticele de a
dezinfecta plaga
tamponarea plgii cu comprese si tampoane de
tifon sterile ; nu se face tamponare cu vata;nu se
toarna nici un fel de antiseptic in plagile
penetrante,perforante in organe si cavitati
naturale

 dezinfectia din nou a tegumentului

dezinfectia tegumentului din jurul plagii cu
tinctur de iod apoi cu alcool.
acoperirea plagii
se face cu comprese sterile,care trebuie sa
depaseasca marginile plagii cu 2-3 cm
fixarea pansamentului
se face cu leucoplast, galifix sau prin
infasare,in functie de intinderea ei si de
eventualele complicatii
profilaxie antitetanica
anatoxina tetanica (ATPA )im,0,5ml im

PLGILE VECHI
Plgile care depesc 6 ore de la
accident se consider infectate; li se face
acelai tratament descris mai sus, ns
plaga nu se sutureaz primam.

Plgile septice
- pielea din jurul lor se cur circular, de la exterior
spre interior.
Plgile vechi, infectate, secretante, nesuturate se
aseptizeaz prin splri cu soluii antiseptice,
pansamente locale umede cu cloramin i rivanol sau
soluie de antibiotic conform antibiogramei. Compresa
umed va fi acoperit cu una dou comprese
uscate, apoi se fixeaz pansamentul, fie prin
nfurare (bandajare), fie fixnd compresa care
acoper pansamentul cu leucoplast sau cu galifix;
plgile vechi se panseaz i se controleaz zilnic

La nivelul toracelui

-se face n functie de tipul plgii si localizare.

n cazul plgilor penetrante (adnci) aflat la nivelul
toracelui folosim comprese de dimensiuni mai mari
dect plaga si-l vom fixa cu benzi de leucoplast pe
trei laturi.
A patra latura se lasa liber, nefixat, permitnd
pansamentului sa functioneze ca o supap.
n timpul inspirului, cnd toracele se destinde,
pansamentul se v-a lipi de torace nepermitnd
intrarea aerului.
n timpul expirului, cnd toracele revine,
pansamentul se departeaza de peretele toracelui,
permitnd iesirea aerului si la acest nivel.

Daca avem o plag abdominal, vom folosi

pansament pe care de aceasta data l
vom fixa pe toate cele patru laturi. Daca
plaga este complicata cu evisceratia
(iesirea organelor abdominale n exterior)
vom folosi un pansament umed.

ngrijirea unei plgi operatorii

Plaga suturat neinflamat se trateaz prin
pansare steril.
- se dezinfecteaz cu betadine, tinctur de iod, alcool
iodat sau alcool, pe o distan de 6 - 7 cm, folosind,
la fiecare tergere, alt tampon
Plaga suturat se dezinfecteaz, de asemenea,
printr- o singur tergere cu tamponul mbibat n
tinctur de iod sau alcool
- apoi se dezinfecteaz din nou tegumentul din jurul
plgii
- se acoper plaga cu compres steril- pansamentul
se fixeaz dup metoda cunoscut
Toate plgile produse n mediu i cu ageni
traumatici suspeci trebuie tratate n mod special.

 Atenie deosebit se va acorda plgilor

nepate cu achii, spini, cuie, prin
muctur de animale, fracturi deschise,
avort, arsuri sau orice plag murdrit cu
pmnt, praf de strad etc.

PANSAMENTUL
Definitie = act chirurgical de aseptizare , tratare
si protejare a plgilor.
Obiective:
favorizarea vindecrii rnilor
prevenirea infeciei
aprecierea procesului de vindecare
protecia plgii impotriva factorilor mecanici

Conditiileunuibunpansament:
a) S fie fcut in condiii aseptice
se folosesc materiale de protecie i instrumente sterile
se spal i dezinfecteaz mainile, se imbrac mnui
sterile
se servesc materialele folosind pense
nu se introduc n casolet sau n trusa de instrumente
pensa cu care se lucreaza n plag;
nu se folosesc aceleai instrumente la alti pacieni

 b) S fie absorbant
s asigure absorbia secreiilor pentru a favoriza
cicatrizarea;
se folosesc comprese de tifon i vat hidrofil.
c) S fie protector
se acoper plaga cu comprese sterile i vat;
se asigur c dimensiunile compreselor
depesc marginile plgi cu cel puin 1-2 cm;
dac zona este expus microbilor,se protejeaz
plaga cu un strat mai gros de tifon i vat.

 d) S nu fie dureros
se acioneaz cu blandee i rbdare
se administreaz un calmant la recomandarea
medicului dac situaia o cere
se spal plaga prin turnare i se absoarbe
surplusul de lichid i secreiile prin tamponare
nu se fixeaz pansamentul prea strns pentru a
nu jena circulaia i a nu produce durere
se asigur limitarea micrilor n acea zon dac
exist indicaii in acest sens

 e) S fie schimbat la timp

se verific indicaia medical cu privire la
schimbarea pansamentului;
se schimb ct mai rar pansamentul la plgile
chirurgicale atunci cnd se menine curat i
uscat;
n cazul plgilor secretante schimbai
pansamentul ori de cte ori este nevoie ;
anunai medicul i curai plaga dac pacientul
acuz durere sau prezint febr fr alt cauz ,
schimbai pansamentul cu aceast ocazie .

TIPURI DE PANSAMENTE
Pansamentprotector
Acoperirea unei plgi care nu secret , nu prezint
tub de dren ( plag operatorie , locul unei injecii
sau puncii , locul unde este montat un cateter
venos ) pentru a realiza protecie fa de mediul
nconjurtor
Pansamentabsorbant
Acoperirea plgilor drenate sau secretante cu un
strat de comprese i un strat de vat
Dac medicul monteaz tub de dren, notai
cantitatea de lichid eliminat

 Pansamentulocluziv
Acoperirea cu comprese i vat a plgilor nsoite de
leziuni osoase peste care se aplic aparatul gipsat pentru
imobilizare .
Pentru ngrijirea plgii se poate face fereastr
Pansamentcompresiv
Acoperirea unei plgi sngernde n scop hemostatic,
pentru imobilizarea unei articulaii n caz de entors sau
pentru reducerea unei caviti superficiale dup
puncionare
Peste comprese se aplic un strat mai gros de vat astfel
nct s se acopere reliefurile osoase i compresiunea s
fie repartizat uniform pe toat suprafaa regiunii, s nu
mpiedice circulaia de ntoarcere

 Pansamentumed
se folosesc cu scop antiinflamator;
este contraindicate n plgile care secret
abundent, deoarece favorizeaz secreia
si provoac dermite, piodermite, foliculite.

Materiale necesare pansamentelor

tava medical/crucior pentru tratamente, msua pentru

pansamente;
trusa cu instrumente sterile: pense hemostatice, pense
anatomice, foarfeci chirurgicale, stilete butonate, sonde
canelate, bisturiu;
casoleta cu comprese sterile, tampoane, mese;
tuburi de dren sterile;
mnui sterile;
muama, alez;
soluii antiseptice: pentru tegument (tinctura de iod, alcool
iodat, betadine, alcool medicinal); pentru plag (ap
oxigenata3%,rivanol 1%o, cloramin, acid boric 2-4%);
medicamente prescrise de medic: pulberi, unguente;
materiale pentru fixare: fei de tifon, benzi adezive, plas
adeziv, soluie adeziv, ace de siguran;
tvia renal.

Kocher
Pean

Port Ac Mathieu

Sond Canelat

Pens chirurgical

Pens anatomic

Stilet butonat

Port ac Hegar

Bisturiu + Lame

Ace chirurgicale

Pregtirea pacientului
a)psihic
se informeaz pacientul asupra necesitii efecturii
pansamentului;
se explic modul de desfurarea al procedurii;
se obine consimmntul.
b)fizic
poziionarea pacientului n funcie de segmentul ce
trebuie pansat;
se alege poziia de decubit pentru a evita lipotimia;
se asigura intimitatea pacientului dac este cazul.

 Executia pansamentului
spalare pa maini,dezinfectie,imbracarea manusilor
se iau din trus 2 pense sterile
primul timp

ndeprtarea pansamentului vechi fr a produce durere.

dac este lipit se nmoaie cu ap oxigenat sau ser
fiziologic; se observ plaga
se dezinfecteaz tegumentul din jurul plgii folosind
tampoane mbibate cu alcool sau alcool iodat. tergerea
se va face de la plag spre periferie schimbnd des
tampoanele pentru a evita contaminarea

Al doilea timp-tratarea plgii

se spal plaga prin turnare pentru a nu produce durere,
folosind una din soluiile dezinfectante recomandate;
se absorb secreiile din plag prin tamponare pentru a nu
produce durere;
se dezinfecteaza din nou tegumentele din jurul plgii folosind
tampon pentru o singur manevr i se terge apoi cu un
tampon uscat;
se efectueaz in continuare tratamentul plgii in funcie de
natura i evoluia acesteia, aplicand medicamente dac sunt
recomandate.

Al treilea timp
se acoper cu comprese de tifon sterile care s depaeasc
marginea plgii cu 1-2 cm i aplicai desupra un strat subire de
vat dac este necesar;
se fixeaz prin lipire cu materiale adezive sau prin bandajare
folosind un procedeu adaptat regiunii (circular, in spiral, in
evantai, cu fa rsfrant, in spic).

 ngrijirea pacientului
se aez pacientul in poziie comod i se pune regiunea lezat in
repaus;
se observ faciesul i comportamentul la durere;
se observ aspectul tegumentelor pentru ca pansamentul s nu
jeneze circulaia.

Reorganizarea locului de munc

deseurile infectioase - comprese, mnui, tuburi de dren, fei se
colecteaza la locul de producere n recipiente pentru infectioaserecipiente de culoare galbena prevazut in interior cu saci galbeni;
deseurile tietoare se colecteaz in recipiente pentru taietoareintepatoare- cutii galbene din plastic,specific de unic folosint;
deseurile nepericuloase (ambalajele materialelor
sterile,ghips,ambalajedin material plastic-se colecteaz la locul de
producer in saci depolietilena de culoare neagr;
instrumentele se curat si se pregatesc pentru sterilizare.

EFECTUAREA TIPURILOR DE BANDAJE

Bandajarea = metoda de fixare a pansamentului cu

ajutorul unei fesi de tifon de lungimi si latimi diferite
n functie de mrimea si caracterul plgii, regiunea n
care este situat.

Materialenecesare
Fee de tifon de mrimi diferite (limi intre 5 i 25 cm,
lungimi intre2 i 5 m)
Fee elastice
Foarfece
Ace de siguran, plas, leucoplast

Regulipentruonfarecorect

Fasa se ine n mna dreapt,captul liber in mna stng

Se deruleaz de la stnga la dreapta
Turele de fa nu trebuie sa faca cute
Faa trebuie sa permit circulatia sngelui- s nu fie prea
strmt dar nici prea larg
Bandajarea membrelor se ncepe de la extremitate spre
radacin n sensul circulaiei venoase
Se evit micrile inutile
Se execut cu miscri blnde si cu mult ndemnare
pentru a nu spori suferinta bolnavului
Fixarea prin nod nu trebuie sa jeneze
Se incepe si se termin cu ture de fixare

 Caracterele unui bun bandaj

s imobilizeze perfect pansamentul pentru a
favoriza cicatrizarea
sa fie elastic, suficient de strns
sa fie estetic
Realizarea turelor de fixare
se aplic oblic sub pansament
se intersecteaz cu o tur circular
se rasfrnge colul feii si se suprapune nc o tur
circular
primele ture de fas se ncep la o distant
apreciabil de leziune,la 10-15 cm (n afara
cazurilor cand nu este posibil acest lucru)
terminarea bandajrii se efectueaz cu doua ture
circulare la 10-15 cm de pansament

Tipuri de bandajare:

circular,
n spiral,
n forma cifrei 8
n spic de gru
n evantai

nfareacircular

Se suprapun turele de fa una peste alta

Este indicat n regiunile cilindrice : gt , torace, articulaia pumnului
Acest tip de bandaj se utilizeaz i la realizarea hemostazei ;

nfarenspiral

Se conduce faa erpuind i acoperind turele o treime , rsfrngnd faa

pe alocuri prin tehnica numit ,,semnul policelui
Se ncepe cu 2 -3 ture de fixare apoi sub form de spiral , cu acoperirea
turei precedente la 2/3
Este indicat pentru membre ( gamb , antebra) regiuni troconice i
suprafee ntinse ;

nfarenformacifrei,,8

Se ncepe cu ture circulare sub articulaie

Se trece oblic peste articulaie i se conduc asupra articulaiei alte ture
circulare
Se revine oblic sub articulaie , intersectnd prima diagonal
Se continu de cteva ori i se termin nfarea deasupra articulaiei cu
ture circulare
Sunt indicate pentru nfarea regiunilor articulare : articulaia cotului ,
piciorului , pumnului.

 nfareanspicdegrusauspica
Se folosete pentru regiunile articulare : scapulo
humeral, inghino abdominal, cot, picior , pumn;
Se ncepe cu ture circulare deasupra articulaiei
Faa se conduce n forma cifrei 8 , fiecare tur acoperind
pe cea de dinainte cu 1/3 sau 2/3
Se termin cu ture circulare

nfareanevantai
Se folosete patru articulaii ( cot genunchi clci)
Se ncepe cu dou ture circulare deasupra articulaiei
Se continu cu ture oblice descendente , n aa fel nct
s se suprapun la distane mai mici n plic i mai mari n
partea expus ajungnd circular la nivelul liniei articulare i
apoi oblige sub articulaie
Se ncheie cu dou ture circulare i se fixeaz cu ac de
siguran , leucoplast.

BANDAJAREA PE REGIUNI
Infareacapului-capelina
Se conduce fasa circular,deasupra arcadelor sprncenoase,fixnd cu
mna stang coltul fesii,iar cu dreapta se ruleaza fasa in jurul
capului,lasand libere pavilioanele auriculare.
Se rasfrnge coltul rmas n afara si se efectueaz din nou o tur
circular pentru a-l fixa.
Se conduce fasa din spate n fat acoperind bolta cranian cu ture
oblice, fixate cu ture circulare, pn la nfasarea complet a capului
Se ncheie cu dou ture circulare
Se fixeaz captul liber al fesii cu romplast sau ac de sigurant n
partea opus regiunii pansate
Bandajareaplgilorgtului.
a). Plasai o compresa peste plag.
b). Plasati bandajul peste compres si pe sub umrul din partea opus

 nfsareanasului-prastia
Se despic n lung fasa,la ambele capete,lasand in mijloc o portiune de
aproximativ 5cm nedespicat, ce va servi la acoperirea nasului
Se fixeaza pe nas partea din mijloc nedespicat
Se trec capetele superioare ale fesii sub pavilionul urechii si se innoada in
regiunea occipital
Se trec ramurile inferioare ale fesii deasupra urechilor.incrucisand pe cele
superioare si se fixeaza in partea posterioar a capului,realizand astfel o
prastie
Infasareabarbiei-cpstrul
se despic n lung fasa,la ambele capete,lasnd n mijloc o portiune de
aproximativ 5cm nedespicat
se fixeaz partea nedespicat pe brbie sau buze
se incruciseaz ramurile superioare n regiunea occipital si se leag n
regiunea fruntii
se leag ramurile inferioare deasupra crestetului capului, lsand libere
urechile

 nfsareaochilor(monoocular,binocular)-prin ture
successive oblice si circular
Bandajareagtului-circular
Ceafa-circular
Bandajareatoraceluisiabdomenului-circular
Snii bandaj n spica

 Membrulinferior-coapsasibazinul - in spica simpl sau dubl,

genunchiul n evantai sau in ,,8,glezna in ,,8
La nivelul acestor regiuni, bandajul este in form de spic.
Fixarea iniial se face prin 2-3 ture trecute circular pe abdomen,
deasupra crestelor iliace se trece oblic peste regiunea inghinal,
pe faa intern, posterioar i extern a radacinii coapsei de unde
urc iar oblic, peste regiunea inghinal realiznd prima spic ce
se continu printr -un nou circular pe abdomen dus apoi oblic
peste regiunea inghinal pn se acoper.
Infasareaperineului-bandajare in ,,T
se efectuaza cu ajutorul a dou fee.
prima se trece n jurul abdomenului, deasupra crestelor iliace
nnodndu -se.
ea va servi ca sprijin pentru a doua fa care se trece dublu
ntre coapse,

 Bandajulbontuluideamputaie
Pentru bandajul bontului de amputaie se folosete tehnica
nfrii recurente cu 2 fei sau nfarea cu o fa.
Se incepe prin ture circulare de fixare la 10 cm de plag,
dup care se rasfrnge faa antero -posterior, ca i n cazul
calotei craniene, pna se acoper tot pansamentul fixnd
turele rasfrnte cu ture circulare
Altemijloacedefixareapansamentului
Basmaua- dreptunghiular, triunghiular, n patru colturi
Esarfa
Tesaturi tubular elastice

Material adezive

BANDAJAREASIFIXAREAUNUIOBIECTPENETRANT
Nu incercati s mobilizati obiectul penetrant.
Stabilizati obiectul cu comprese.Plasati bandajul peste comprese