ANALIZA CHELTUIELILOR

PUBLICE DIN ROMANIA

Page |2

CUPRINS
1. Caracterizarea si continutul sistemului cheltuielilor publice ................................... 3
2. Cheltuielile publice pentru actiuni social-culturale ................................................... 4
Cheltuielile pentru invatamant ............................................................................................ 5
Cheltuielile publice pentru sanatate .................................................................................... 7
Cheltuielile publice pentru cultura, religie si actiuni cu activitate sportiva si de tineret.....8
Cheltuielile publice pentru asistenta sociala, alocatii, pensii, ajutoare si indemnizatii ...... 9
Cheltuielile publice privind asigurarile sociale de stat......................................................10
Cheltuielile publice pentru ajutorul de somaj....................................................................12
3. Cheltuielile publice pentru obiective si actiuni economice...13
4.Bibliografie....16

Page |3

1.Caracterizarea si continutul sistemului cheltuielilor publice

2. Cheltuielile publice pentru actiuni social culturale
3. Cheltuielile publice pentru actiuni si obiective economice

1. Caracterizarea si continutul sistemului cheltuielilor publice

In procesul indeplinirii functiilor si sarcinilor sale, statul asigura acoperirea
necesitatilor publice generale. Pentru aceasta el are nevoie de importante resurse banesti
care se mobilizeaza prin intermediul relatiilor financiare. Folosirea resurselor banesti
astfel mobilizate are loc prin intermediul cheltuielilor publice.
Categoria de cheltuieli publice este strans legata de ansamblul actelor si
operatiunilor de repartizare si utilizare a fondurilor statului pentru actiuni social-culturale
si economice, pentru intretinerea organelor statului si apararea nationala etc.In acest
context, se impune a se face o diferentiere intre cheltuielile publice si cheltuielile
bugetare.
Cheltuielile publice se refera la totalitatea cheltuielilor efectuate prin intermediul
institutiilor publice, care se acopera fie de la buget (pe plan central sau local), fie din
fondurile extrabugetare sau de la bugetele proprii ale institutiilor, pe seama veniturilor
obtinute de acestea.
Cheltuielile bugetare reprezinta doar o parte a cheltuielilor publice si anume,
acele cheltuieli care se acopera de la bugetul de stat, din bugetele locale si din bugetul
asigurarilor sociale de stat.
Cheltuielile publice inglobeaza, deci:

cheltuielile publice efectuate de administratia centrala de stat din fondurile

bugetare, extrabugetare si fonduri cu destinatie speciala (inclusiv cheltuielile
federale, unde este cazul);
cheltuielile unitatilor administrativ-teritoriale;
cheltuielile finantate din fondurile asigurarilor sociale de stat;
cheltuielile organismelor (administratiilor) internationale din resursele publice
prelevate de la membrii acestora.

Din punctul de vedere al destinatiei si volumului lor, cheltuielile publice sunt

influentate de conditiile politice, economice, sociale si de amploarea interventiei statului
in economie. Unele dintre aceste cheltuieli reprezinta o avansare de produs intern brut,
iar altele, dimpotriva, un consum definitiv de produs intern brut. Tendinta generala a
cheltuielilor publice este aceea de crestere de la un an la altul.

Page |4
Analizate in dinamica, cheltuielile publice ale tarilor cu economie de piata,
manifesta o tendinta de crestere accelerata atat ca expresie relativa, cat si in marime
absoluta.
Evolutia cheltuielilor publice in marime absoluta, adica in preturi curente, este
influentata de modificarea puterii de cumparare a monedei nationale. Accentuarea
proceselor inflationiste determina majorarea preturilor si implicit cresterea nominala a
cheltuielilor pe care statul le efectueaza cu procurarea unei cantitati determinate de bunuri
si servicii. Se inregistreaza astfel o crestere nominala mai rapida a cheltuielilor publice
comparativ cu cresterea reala a acestora. Cresterea nominala rezulta din compararea
cheltuielilor statului exprimate in preturi curente, iar cresterea reala din compararea
cheltuielilor statului exprimate in preturi constante.
In Romania - cheltuielile curente au crescut cu 6,1% in primele 8 luni ale anului 2013
fata de aceeasi perioada a anului trecut, de la 122.328,5 milioane de lei la 129.829,8
milioane lei.
- cheltuielile de personal au cunoscut o crestere de 15,2% (de la 26.802,4
milioane lei la 30.864,3 milioane lei. Ca pondere in PIB, cresterea a fost de la 4,6% la
4,9%.
- cheltuielile cu bunuri si servicii au crescut cu 10,8% (de la 20.850,4
milioane lei la 23.107,5 milioane lei).
- cheltuielile pentru asistenta sociala au crescut, cu 1,8%, de la 44.497,1
milioane lei la 45.280,1 milioane de lei.
- cheltuielile de capital au scazut cu -9,7%, de la 10.822,6 milioane lei la
9.774,3 milioane lei.

2. Cheltuielile publice pentru actiuni social-culturale

In statele moderne cheltuielile pentru actiuni social-culturale reprezinta o
componenta importanta a politicii sociale promovata de catre acestea.

garantarea unui venit minim pentru toti membrii societatii indiferent de marimea
proprietatii de care dispun;
restrangerea ariei de nesiguranta a vietii indivizilor si oferirea posibilitatilor de
aparare in situatii de somaj, boli, batranete etc.;
asigurarea pentru toti membrii societatii a unor standarde de viata considerate
minime prin intermediul serviciilor publice generale.
Satisfacerea nevoilor publice social-culturale se poate realiza pe urmatoarele cai:

oferirea unor servicii gratuite populatiei prin accesul liber la institutiile de

invatamant, de cultura etc.;
plata unor taxe (tarife) reduse comparativ cu costul actiunilor social-culturale
realizate in favoarea cetatenilor;

Page |5

acordarea de ajutoare banesti diferitelor categorii de cetateni sub forma pensiilor,

burselor, indemnizatiilor etc.

Sursele de finantare a cheltuielilor pentru actiuni social-culturale, se

concretizeaza atat in resurse bugetare, cat si extrabugetare.
Cheltuielile pentru actiuni social-culturale prezinta o importanta deosebita, in
primul rand, din punct de vedere economic, iar in al doilea rand, prezinta un important rol
educativ, deoarece actioneaza asupra factorului uman, ii dezvolta capacitatea intelectuala,
de apreciere a adevaratei valori, considerandu-se ca indivizii instruiti sunt mai putin
predispusi la comiterea de acte antisociale.
Avand in vedere importanta si rolul deosebit pe care il au cheltuielile pentru
actiunile social-culturale, acestea pot fi asimilate unor "investitii in resurse umane".
In urma efectuarii cheltuielilor pentru actiuni social-culturale se obtin o serie de
efecte economice, sociale, umane etc. Desi aceste efecte sunt recunoscute, este destul de
dificila cuantificarea lor.
Eficienta actiunilor social-culturale:

reflecta calitatea activitatii desfasurate si se exprima prin eficienta

procesului de invatamant, a activitatii cultural-artistice, a activitatii sanitare
etc;
desi nu este o eficienta economica, are o deosebita importanta si influenta
asupra eficientei economice;

este reflectata de relatia dintre "efort" exprimat prin volumul cheltuielilor indreptate
spre realizarea acestor actiuni si "efectul" acestor cheltuieli manifestat pe multiple
planuri: material, social, uman, cultural.
1.Cheltuielile pentru invatamant sunt destinate asigurarii instruirii si pregatirii
fortei de munca. In perioada contemporana, tarile cu economie de piata au sporit volumul
alocatiilor bugetare pentru finantarea invatamantului datorita necesitatilor impuse de
modernizarea acestuia, de nevoile sporite de cadre cu calificare medie si superioara, de
amploarea revolutiei tehnico-stiintifice contemporane.
Cheltuielile pentru invatamant sunt considerate "investitii intelectuale",
componenta a investitiilor in resurse umane, care prezinta unele caracteristici fata de
investitia materiala:

investitiile intelectuale sunt investitii pe termen lung pentru ca rezultatele apar

dupa o perioada relativ indelungata;
termenul de recuperare al investitiei intelectuale este mai scurt decat al investitiei
materiale si, in plus, nu intervine uzura morala;
investitia intelectuala este supla si flexibila, fiind mai putin specializata in raport

Page |6

cu investitia materiala, care este destinata unei stricte specializari;

efectele investitiilor intelectuale sunt multiple si sunt mai dificil de cuantificat.

Finantarea cheltuielilor pentru invatamant se face pe seama resurselor bugetare,

a taxelor scolare, a imprumuturilor, a donatiilor, a subventiilor din partea unor societati
comerciale, a veniturilor provenite din exploatarea proprietatilor apartinand institutiilor
de invatamant sau din activitati prestate pentru terti etc.
Din punct de vedere al continutului lor economic, cheltuielile pentru invatamant
se impart in:

cheltuieli de capital (investitii) care vizeaza construirea de unitati de invatamant

si dotarea acestora;
cheltuieli curente, destinate achizitionarii de bunuri si servicii care sa asigure
intretinerea si functionarea curenta a acestora ( cheltuieli de personal, cheltuieli
materiale si servicii, cheltuieli reprezentand subventii acordate acordate
institutiilor de invatamant si transferuri sub forma de burse acordate elevilor si
studentilor).
In Romania, finantarea cheltuielilor pentru educatie se asigura prin:

bugetul de stat si bugetele locale, pentru finantarea invatamantului de stat;

mijloacele extrabugetare, constituite in special din taxe de scolarizare, atat pentru
finantarea invatamantului superior de stat, cat si a celui privat preuniversitar;
cheltuielile agentilor economici determinate de organizarea de cursuri privind
pregatirea profesionala, acordarea de burse pentru proprii salariati, de sponsorizari
si donatii catre institutiile publice de invatamant etc.;
fonduri din partea unor organisme financiare internationale (Uniunea Europeana,
Banca Mondiala, FMI etc.) acordate sub forma de ajutoare, credite
nerambursabile sau rambursabile, pe baza unor programe.

Comparativ cu arile europene, n Romania, distributia cheltuielilor cu educatia pe

niveluri de invatamant are tendinta de a inregistra valori tot mai scazute, pe masura ce
nivelul de invatamant creste, in conditiile in care populatia scolara este in scadere. Acest
lucru este mult mai evident daca avem n vedere costurile medii pe elev pe medii de
rezidena, pe niveluri de invatamant
Tabelul nr. 1 Costurile standard per elev/precolar pentru cheltuielile cu
salariile, sporurile, indemnizaiile i alte drepturi salariale n bani, stabilite prin lege,
precum i contribuiile aferente acestora, pentru anul 2013
Niveluri de invatamant
Prescolar
Primar

Cost standard/elev
urban/rural (lei)
1605/1755
1847/2200

Page |7
Gimnazial
Liceal + profesional
Postliceal+Maistri
Sursa: HG nr.72/2013.

2420/2420
3594/3594
2650/2650

Costurile standard pe elev sunt mai scazute la nivel primar i gimnazial, comparativ
cu nivelul liceal i cel postliceal (Tabelul nr. 1)
Costul standard per elev din invatamantul gimnazial din mediul urban, prin a carui
multiplicare se calculeaz finantarea de baza a unei unitati scolare, va fi majorat, din
2014, cu 72 de lei, respectiv de la 2.420 lei la 2.492 lei, potrivit unui proiect de act
normativ al Ministerului Educaiei.

2. Cheltuielile publice pentru sanatate urmaresc, pe de o parte, prevenirea

aparitiei si combaterea unor boli care pot afecta intreaga populatie, iar pe de alta parte,
mentinerea capacitatii fortei de munca la un nivel cat mai apropiat de potentialul ei.
In general, sursele de finantare a actiunilor de ocrotire a sanatatii publice sunt
asigurate prin: fonduri bugetare; contributii obligatorii ale angajatilor si angajatorilor (sub
forma obligatiilor fiscale); cotizatii facultative (prin asigurarile private de sanatate);
resursele populatiei; ajutoare interne sau externe etc.
Din punct de vedere al continutului lor economic, cheltuielile pentru sanatate
includ:

cheltuieli de investitii destinate construirii de unitati sanitare si inzestrarii cu

aparatura specifica;
cheltuieli pentru intretinerea curenta si functionarea institutiilor sanitare
(salariile personalului, medicamente si materiale sanitare, hrana pentru bolnavi
etc)
In Romania, cheltuielile pentru sanatate se finanteaza astfel:

In primul rand, din Fondul special pentru asigurari de sanatate (incepand cu anul 1998)
ce reprezinta 60% din cheltuielile publice pentru sanatate. Acest fond este constituit se
seama contributiilor suportate de persoanele fizice (salariati, pensionari, alte persoane
fizice) si juridice si se utilizeaza pentru plata medicamentelor si serviciilor medicale si
pentru cheltuielile de administrare si functionare a unitatilor sanitare.
In anul 2011, FNUASS a cheltuit nominal de doua ori mai multe resurse decat in
anul 2005. Este de remarcat scaderea cu aproape 20% fata de anul 2010 a cheltuielilor
nominale cu spitalele, ca urmare a desfiintarii a peste 150 dintre acestea si a reducerii
numarului de paturi si a internarilor. In ceea ce priveste medicamentele, eliminarea
plafoanelor la eliberarea celor compensate de catre farmacii, in anul 2008, a dus la
cresterea consumului . Daca in anul 2008 consumul (controlat) a fost de 4,2 miliarde lei,

Page |8
cel inregistrat oficial n anul 2009 a atins 5,4 miliarde lei. Creterea poate fi interpretata
ca naturala, eliminarea plafoanelor la farmacii reflectand in mod real cererea de
medicamente , care, combinata cu scaderea veniturilor, a determinat acumularea de
mari restante la plata in anii 2009 si 2010. Pentru a ajuta in achitarea arieratelor la
medicamentele compensate, bugetul de stat a subventionat Fondul cu peste 4 miliarde lei
in ultimii doi ani. Resursele au fost utilizate preponderent pentru achitarea consumului
din anii anteriori - n 2010 pentru 2009, iar in 2011 pentru 2010 - ceea ce a facut ca
platile sa nu mai reflecte consumul curent de medicamente, creandu-se un decalaj de pn
la 10 luni. Prin urmare, desi platile din anul 2011 au atins un nivel de 6 miliarde lei, ele
sunt mai mari decat consumul anual, deoarece s-au achitat restante aferente anului 2010.
De altfel, in anii 2010 si 2011 consumul de medicamente compensate a ramas la valori
similare, intre 5,7 miliarde lei si 5,9 miliarde lei.

Sursa: EFOR i Mind Research & Rating

In al doilea rand din bugetul de stat, dar si din bugetele locale (intr-o masura mai mica)
care finanteaza cheltuielile curente ale unitatilor sanitare-organizate ca institutii publice,
integral sau partial ( sub forma de alocatii ce completeaza veniturile extrabugetare). Sunt
finantate integral din bugetul de stat inspectoratele de sanatate publica, centrele de
medicina preventiva, Institutele si Academia de Stiinte Medicale, spitalele de psihiatrie,
sanatoriile TBC, spitalele de boli infecto-contagioase s.a.
3.Cheltuielile publice pentru cultura, religie si actiuni cu activitate sportiva si
de tineret contribuie la cresterea calitatii factorului uman prin imbogatirea nivelului

Page |9
cultural, cultivarea gusturilor si idealurilor estetice si morale, educatia spirituala etc.,
fiind considerate ca facand si ele parte din categoria "investitiilor in resurse umane".
In general, sursele de finantare sunt constituite din resurse bugetare, venituri
proprii realizate de institutiile de profil din activitati specifice, precum si donatiile si
sponsorizarile primite.
Din punct de vedere al continutului lor economic, preponderente in cadrul
cheltuielilor cultural-artistice sunt cheltuielile curente (cheltuieli de personal si de
intretinere-functionare), cheltuielile pentru investitii avand o pondere mai redusa.
Cheltuielile publice din aceasta categorie finanteaza de asemenea activitatea
religioasa a cultelor recunoscute de stat (salarii pentru slujitorii bisericii) i pe cea
sportiva i de tineret (in proportie de 75% n Romnia).
In Romania, sursele financiare prin intermediul carora se finanteaza actiunile si
obiectivele de cultura, arta, sport si religie se pot clasifica astfel:

finantarea bugetara integrala, asigurata prin intermediul bugetului de stat si al

bugetelor locale, caz in care institutiile de cultura, arta, sport si religie de interes
national sunt finantate din bugetul de stat, iar cele de interes local prin bugetele
locale (ex: Biblioteca Nationala, Editura Academiei etc.);
finantare din venituri proprii, constituite sub forma mijloacelor extrabugetare si
prin completare cu alocatii bugetare de la bugetul de stat sau de la bugetele
locale (ex: casele de cultura, muzeele, institutiile organizatoare de spectacole etc);
finantare integrala din venituri proprii, constituite sub forma mijloacelor
extrabugetare, situatie in care veniturile proprii aflate in sold la sfarsitul anului se
reporteaza pe anul urmator (ex: anumite edituri, case de film etc).

In plus, la finantarea unor astfel de activitati pot contribui si fondurile rezultate in

urma actiunilor de sponsorizare sau mecenat.
4. Cheltuielile publice pentru asistenta sociala, alocatii, pensii, ajutoare si
indemnizatii sunt indreptate in special catre protectia persoanelor nesalariate, a
varstnicilor, copiilor orfani si fara intretinatori, a persoanelor cu handicap, veteranilor de
razboi etc. Datorita faptului ca aceste cheltuieli sunt neproducatoare de venituri, ducand
chiar la o incetinire a ritmului cresterii economice, ele sunt considerate cheltuieli
neproductive.
Sursele de finantare a cheltuielilor sunt reprezentate de catre bugetul de stat,
contribuii ale salariilor, liber profesionitilor i patronilor; subvenii bugetare; fonduri
speciale (acumulate din donaii sau resurse ale ONG).
In tarile dezvoltate, aceste cheltuieli fac obiectul unor vaste programe sociale ce
urmaresc combaterea saraciei, ajutorarea persoanelor cu handicap, a familiilor cu multi
copii etc.

P a g e | 10
In Romania, fondurile pentru asigurarea necesarului de resurse financiare pentru
acoperirea unor astfel de cheltuieli sunt asigurate de:

bugetul de stat (ex: finantarea centrelor de primire a minorilor, ajutoare

sociale, alocatii pentru copii, ajutoare pentru sotiile militarilor in termen,
pensii I.O.V.R. etc.);
bugetele locale (ex: finantarea caminelor de batrani, caminele pentru
copiii cu handicap, cantine de ajutor social, indemnizatii de nasteri etc.)
venituri proprii (intr-o mai mica masura).

5. Cheltuielile publice privind asigurarile sociale de stat.

Asigurarile sociale reprezinta acea parte a relatiilor social-economice exprimate
sub forma baneasca cu ajutorul carora se formeaza, se repartizeaza, se gestioneaza si se
utilizeaza fondurile banesti necesare ocrotirii obligatorii a salariatilor si pensionarilor din
companiile nationale, regiile autonome, societatile comerciale etc., a agricultorilor, a
intreprinzatorilor particulari, persoanele aflate in incapacitate temporara sau permanenta
de munca si alte categorii.
Cheltuielile privind asigurarile sociale de stat vizeaza, deci, acordarea de pensii,
ajutoare si indemnizatii, trimiteri la tratament balneoclimateric si odihna a celor cuprinsi
in sistemul asigurarilor sociale de stat.
Privite din punct de vedere economic, se constata ca aceste cheltuieli, ca si cele
pentru asistenta sociala, au un caracter neproductiv, reprezinta un consum final de PIB
si nu pot fi asimilate investitiilor in resurse umane.
Din punct de vedere al naturii lor, aceste cheltuieli fac parte din randul acelorasi
actiuni de protectie sociala (prezentate mai sus), insa sistemul de finantare este diferit, iar
cuantumul este mai substantial.
Spre deosebire de cheltuielile indreptate catre asistenta sociala, aceasta categorie
de cheltuieli se finanteaza pe baza contributiei angajatilor, liber-profesionistilor si
angajatorilor, in diferite proportii, la care se adauga (uneori) subventii de la bugetul de
stat.
In Romania, cheltuielile publice privind asigurarile sociale de stat au urmatoarea
forma
Pensiile sunt de mai multe feluri:

pensia pentru munca depusa i limita de varsta (persoana trebuie sa corespunda

concomitent la doua conditii: sa aiba o minima vechime de munca acceptata 25
ani i sa depaseasca limita de varsta la care se presupune ca o persoana nu mai
poate lucra la capacitate normala 65/65 ani);
pensia pentru pierderea capacitatii de munca din cauza unor accidente sau boli

P a g e | 11

profesionale;
pensia pentru pierderea capacitatii de munca in afara procesului muncii
pensia de urmas;
pensia suplimentara.

Indemnizatiile si ajutoarele de asigurari sociale se clasifica in mai multe tipuri:

indemnizatia pentru prevenirea imbolnavirilor, refacerea si intarirea sanatatii;

indemnizatia pentru pierderea momentana a capacitatii de munca;

indemnizatia in caz de maternitate;

indemnizatia de nastere;

indemnizatia pentru cresterea copilului pana la varsta de doi ani;

stimulentul de insertie pentru mamele revenite la munca inainte de implinirea

varstei de doi ani a copilului

ajutorul de somaj;

ajutorul de integrare profesionala;

ajutorul in caz de deces.

Resursele necesare constituirii fondurilor pentru finantarea acestor cheltuieli se

constituie din:

contributii obligatorii pentru asigurari sociale de stat datorate de angajati si

angajatori;
contributia pentru asigurari sociale datorata de alte persoane asigurate;
contributiile diferentiate ale salariatilor si pensionarilor pentru bilete de
tratament si odihna;
incasari din alte surse;
subventii de la bugetul de stat, in completarea fondurilor proprii.

Structura actuala a sistemului public national de asigurari sociale este rezultatul

unor adanci transformari si al unui indelungat proces de dezvoltare economico-sociala.
Sistemul public national de asigurari sociale in Romania este intr-o continua
dezvoltare si perfectionare, date fiind cerintele de aliniere la standardele europene.

P a g e | 12
Sinteza cheltuielilor privind asigurrilor sociale de pe anul 2013 ( mii lei)
1. Pensii de asigurari sociale
Pensii pentru limita de varsta
Pensii de invaliditate
Pensii de urmas
Pensii pentru vechime in munca

7611940,7
5981836,8
1301890,9
110902,5
1216,6

2. Indemnizaii de asigurari sociale 1078808,4

Indemnizatie lunara pentru creterea copilului pana la varsta de 3 ani, pentru persoanele
asigurate
412589,9
Indemnizaii pentru incapacitate temporar de munc survenit din cauza unui accident
de munca sau a unei boli profesionale
1527,0
Indemnizaii pentru incapacitate temporara de munca
294894,3
Indemnizaii de maternitate
261041,1
Indemnizaii de invaliditate
3790,2
Indemnizaie de deces din cauza unui accident de munc sau unei boli profesionale 223,7
Ajutor de deces pentru beneficiarii de pensii de asigurri sociale
34650,0
Ajutor de deces pentru salariai
6050,0
Ajutor de deces pentru omeri
1,1
Ajutor de somaj si prestatii de asigurari sociale pentru someri
64041,1
6. Cheltuielile publice pentru ajutorul de somaj
Cheltuielile publice pentru ajutorul de somaj sunt ndreptate catre acele persoane
care nu dispun temporar de un loc de munca prin care sa-si asigure existenta.
Fondul cu aceasta destinatie se constituie din contributiile obligatorii ale
salariatilor si firmelor si, in completare, din subventii bugetare.
In raport de situatia celui ramas fara lucru, exista doua forme de sprijin al
somerilor: alocatia (asigurarea) de somaj, care se acorda celor care au lucrat anterior,
au o anumita vechime si au platit cotizatii; ajutorul de somaj ce se acorda celor nou
veniti pe piata fortei de munca.
In Romania, dupa 1989, odata cu promovarea mecanismelor economiei de piata
si pe fondul scaderii drastice a activitatilor productive, fenomenul de somaj s-a
manifestat, in mod explicit. Aceasta a impus legiferarea protectiei sociale a somerilor si
initierea de masuri pentru reintegrarea lor profesionala.
Resursele necesare acoperirii acestor cheltuieli se constituie pe seama
contributiilor obligatorii datorate de angajatori si angajati, precum si pe seama altor surse,
inclusiv donatii si sponsorizari.

P a g e | 13

3. Cheltuielile publice pentru obiective si actiuni economice

Aceste categorii de cheltuieli urmaresc asigurarea functionarii si dezvoltarii unor
intreprinderi sau ramuri economice de interes national, finantarea unor investitii cu
caracter economic, finantarea activitatii de cercetare stiintifica, sustinerea unor
intreprinderi, precum si stimularea exporturilor.
Cheltuielile publice pentru obiective si actiuni economice reflecta amploarea si
modalitatile de implicare a statului in economie. Beneficiarii acestui sprijin financiar
sunt atat agentii economici publici (de stat), cat si agentii economici privati sau
persoanele fizice din domeniul productiei si serviciilor.
Ele sunt indreptate, in primul rand, catre intreprinderile de stat, deci catre
sectorul public. De-a lungul timpului, intinderea sectorului public a cunoscut fluctuatii,
in sensul extinderii sau restrangerii determinate, pe de o parte, de evolutia conceptiilor cu
privire la rolul statului in economie, iar pe de alta parte, de conjunctura economica a
momentului. In perioada contemporana, sectorul public detine un loc important in
economia multor tari dezvoltate.
In afara sectorului public, statul sprijina si sectorul privat, acordand
intreprinderilor particulare ajutoare financiare pentru depasirea perioadelor de criza.
Sub aspectul continutului economic, cheltuielile pentru obiective si actiuni
economice reprezinta o avansare de produs intern brut creand premise pentru sporirea
avutiei nationale.
Formele prin care statul sprijina intreprinderile, fie ele publice sau private, pot
fi grupate in doua categorii: forme clasice sau directe de interventie si ajutor si forme
indirecte de sprijin care nu presupun transferuri explicite de mijloace banesti.
1. Metode directe de interventie a statului in economie
a) Subventiile detin ponderea cea mai importanta in cadrul cheltuielilor cu
caracter economic efectuate de stat si reprezinta transferuri de sume banesti din bugetul
statului catre intreprinderi (sau cetateni), cu titlu nerambursabil si fara contraprestatie, dar
conditionat si cu o afectatie speciala. Prin intermediul lor, statul introduce in mecanismul
spontan de alocare a resurselor mijlocit de preturi, elementul corector, de reglare
constienta, asigurand o redistribuire a veniturilor.
Subventiile economice acordate de stat vizeaza atat activitatea interna cat si
exportul.
Subventiile interne, in raport de destinatia acestora, pot fi impartite in:

subventii pentru productie, destinate sprijinirii intreprinderilor producatoare de

bunuri, celor de comert sau celor de prestari servicii;

P a g e | 14

subventii de consum, acordate utilizatorilor anumitor bunuri si servicii, pentru a

acoperi o parte din pretul acestora.

Subventiile pentru export cuprind, conform definitiei date in "Acordul General

pentru Tarife Vamale si Comert" (GATT), orice masura de sprijin si protectie intreprinsa
de autoritatile publice ale unei tari, care au drept efect nemijlocit cresterea exporturilor
tarii respective1[1].
Subventiile pentru export imbraca, cel mai adesea, forma baneasca (prime de
export) fiind stabilite in sume fixe pe unitatea de produs exportat, sau, ca diferenta intre
pretul cel mai ridicat de pe piata interna si pretul cel mai scazut de pe piata externa al
aceluiasi produs. Ele joaca, deci, rolul de egalizare a veniturilor ce se obtin din export cu
veniturile ce s-ar obtine prin vanzarea la intern.
Alteori, subventiile pentru export pot aparea sub forma unor avantaje acordate
exportatorilor:
b) Investitiile reprezinta ajutoare financiare pe care statul le acorda pentru dezvoltarea
sectorului public sau a altor sectoare.
c) Imprumuturile cu dobanda subventionata se acorda intreprinderilor publice sau
private din anumite sectoare de activitate sau care intampina dificultati financiare
temporare, de trezorerie ori legate de restructurare.
d) Ajutoare financiare de la buget se acorda pentru difuzarea de informatii, studii de
marketing, organizarea de expozitii. De asemenea, el finanteaza partial sau integral studii
si cercetari ale pietei externe, reclama cu caracter general, organizarea unor targuri si
expozitii, participa la societati mixte pentru vanzarea marfurilor pe piata externa, acopera
uneori cheltuielile de transport etc.
e) Avansurile rambursabile constituie o forma de sprijinire a unor actiuni de
prospectare si prezentare in strainatate a unor produse noi si asigura intre 20% si 50% din
finantarea necesara. Avansurile se restituie din incasarile realizate prin vanzarea in
strainatate a noilor produse.
2. Metodele indirecte de sprijinire a intreprinderilor si sectoarelor de activitate se
concretizeaza in:
a) Avantaje fiscale, care nu reprezinta transferuri banesti, ci se constituie in facilitati
si degrevari fiscale care micsoreaza sarcina fiscala a intreprinderilor beneficiare. Ele nu
apar inscrise explicit in buget ca si cheltuieli, statul renuntand, insa, la o parte a
incasarilor la care are dreptul, motiv pentru care se mai numesc si cheltuieli fiscale

I.Vacarel, Probleme ale dezvoltarii economiei mondiale: imperative, obstacole, alternative, Editura Politica,
Bucuresti, 1989, pag. 334-363.
1[1]

P a g e | 15
b) Garantarea de catre stat a imprumuturilor bancare angajate de intreprinderi,
statul asumandu-si obligatia ca, atunci cand debitorul devine insolvabil, sa asigure
rambursarea imprumutului.
In Romania, cheltuielile publice pentru actiuni si obiective economice imbraca
urmatoarele forme:

alocatii bugetare;
subventii (sub forma acoperirii diferentelor de pret sau de tarif si a primelor de
productie sau de export);
transferuri bugetare (mai ales pentru investitii);
alocatii din fonduri speciale in afara bugetului de stat.

In tara noastra, in ultimii ani, se remarca o reducere constanta a cheltuielilor pentru

obiective si actiuni economice, expresie fireasca a procesului de retragere a statului din
economie.

P a g e | 16
4.BIBLIOGRAFIE
1. Dogaru Ilie, Mntlu Ovidiu, Sinteze i studii privind finanarea nvmntului
preuniversitar de stat, Bucureti, Editura Tipogrup Pres, 2001.
2.Vlsceanu Lazr, Politici educaionale, n Politici Sociale. Romnia n context
European, Editura Alternative, Bucureti, 1997.
3. www.expertforum.ro
4. Stadiul aplicrii sistemului de finanare a nvmntului preuniversitar de stat Studiu
www.edu.ro.
5. I.Vacarel, Probleme ale dezvoltarii economiei mondiale: imperative, obstacole,
alternative, Editura Politica, Bucuresti, 1989
6. I.Vacarel, Finante publice, Editura Didactica i Pedagogica,Bucuresti, 2001
Bucureti
7. Colecia revistei Finane publice i contabilitate, Editor Ministerul Finanelor;
8. Conf. dr. Felicia C . Macarie, Curs-Finante si bugete publice
9. Prof.univ.dr.Radu Stroe; Lect.univ.drd.Dan Armeanu, Finante, Editia a IIa
10. HG nr.72/2013
11. www.mfinante.ro