a Ae that ‘Accidente cerebrale acute “inci pic pei dee, wei, ssp fing pie) ¢ pags eas ind ino atl sae inde kale ee, B int i desorption "he ne tk cain ei Coie uma em. til ode ep de a pe vai 0 fo sitemap um mek obiie bu etl ince vide dee ple sega meer beipie sea tera gi coped “bial? ‘pate pose mie pia meni pet venient mediate aii oid ade nie sie rildsne 10 pie de 1, degree ae 12 ate 18, “at ati? (it iene) wwe cil, rica dee ding cea at ii ii cei cu ih, fafa inelastic bark corre, Pin “negli, se flee sit netlizaea swale hemp cin wi be even aoe a Trtapoat de nie ese foe iit de rit atc cade ‘a apt meee pe lie bran el lat. Ct eg ee ast (Ga od ingle ie enn pin re ch pat gil elt ai fe inal ee coat oie pc pedi api wy i de nm lei de ce, ia pil a a al wie, pal “deel il’ Pe weep ia a 3 i ii ita lip dae ge ap st rec mantic il eee a ecw nl sain vk niatighle, Cae Bil lel inp Ua mei ms ene, pe 1 cen pene at re, Des pt 0 in i oi ta ol Sm de deo m4 ; Lavine juan pe in ws iad sie casa ln caine p ce mel eae ai See pe =p em iesS pe pute cuca jot op. Aap ie ase ar a tio de oe dij pts, cm tO ala tei, col me a «ft ies a tpi ea on pe a vi sh bie spain etl pe aie 8 sete dei eo pe isi. Caml ax eos a a ut oan pt ciple et att pe i at cad wt po igh ot ee jt ll et de cae aap sag gc i ee jt ap ine thle te nce ain x, dh spb rt ts fet inc cet ert. Fev aad a cha fat gle ie 1 fo eit ait som, tied emo, Suid ee an. Ma line ee il nara la eva en’ ataep i eh pen te ci whe pr 9 Garp ot td a = nd, a is shee rei ail ea ia dh pd, ne esr ape ef is pe de a seu sea Le ca ig tine bl wet cpte xp but, nue fl get | de ih cu ode i cee teh chit wpe vl ele it ape deh tata si fe itd pa Roi vd a na tae pat nh naPsihologia convalescenjei Convalescenta este o stare in care bolnavul a trecut de momen- tele critice ale boli, dar nu este complet vindecat si integrat in viaja social&, familiali, profesional; starea de echilibru este fragili, se pot ivi recKderi si complicafii sau pot persista sechele fizice si psihice. Constiinga stinkt4qii reedstigate determin’ uneori o stare euforicd, cu revalorizarea tuturor detaliilor viefii. Aceast4 stare sufleteasc a fost admirabil descris de scriitorul maghiar K. Frigyes, care a fost operat pentru o tumoare cerebral de ciitre Olivecrona. Convalescentul nu este ined un om sinitos, perioada de conva- lescenfa fiind una “plin’ de nesiguranjf, in care psihicul comporté schimb&ri gi prezint& o mare instabilitate” (Marin Voiculescu). De aici necesitatea ca, in general, convalescenja s& fie supravegheat gi - in multe cazuri - chiar organizati. Convalescenja nu inseamni inerjie - ci dobindirea progresivi a unei atitudini dinamice, pentru a putea duce © viayé autonomi (nedependenta), cu o bund incadrare social’. Se cere mobilizarea (prudenti, dar perseverenti) a intregii energii nervoase (si psihice), a tuturor posibilititilor gia tuturor funetiunilor. ‘Agadar, se cere ca repausul gi crujarea si fie imbinate cu antrenarea progresiv4, izolarea cu o “resocializare”, restrictiile igienodietetice cu libertatea, protectia cu obignuirea treptati la solicitarile vie. © atenjie special o pretind unele cazuri, deosebite nu numai din punct de vedere medical dar si social. De aceea, in multe fri s-au fnfiinfat servicii spitalicesti speciale pentru convalescengi. Hazemann a insistat pe bunit dreptate asupra faptului cf multe dintre acestea cer 0 dotare minimé, deci se pot realiza fr mari investitii.Desigur, din punctul nostru de vedere este cu totul contraindicat “stilul comportirii tacitume a medicului” redus la “semnarea unor Tefete enigmatice” si a unor hirtii birocratice (M. Voiculescu), Exter- area este 0 ocazie de a lAmuri si de a incuraja bolnavul, de a-i da sfaturi nestereotipate, de a pregati sufleteste (si nu numai intelectual) colaborarea cu medicul gi laboratorul, colaborare care sh asigure Controlul tnstnttosiri si desfAgurtril Vietii dup& prescriptile stiinyfice, Aspecte deosebite le are convalescenja fn bolile infectioase, unde progresele tratamentului au schimbat considerabil situatia, redu- cand perioada de izolare (cu toate consecinfele sale psihologice) si Cea de spitalizare (care poate duce la “nevroze de spital”), ridicaind multe dintre restrictile in relatiile cu oamenii stnttosi, ugurdnd (gi din punctul de vedere al temerii de complicatii) perioada finalA a bolii, Mentionim, de asemenea, aspectul contrastant dintre vechile servicli de cardiologie si spitalele de cardiologie de azi, unde’ tnral- esti fosti bolnavi de infarct efectuand progresiv exercitii fizice, alergari pe distante tot mai mari, ascensiuni tot mai indelungate si mai abrupte ete, Comutarea spre “odihna activi” (ca §i “mobilizarea pre- coce” fn chirurgie, care - cum artta L, Cimpeanu - a suprimat practic boala postoperatorie) corespund spiritului vremii, care este “activist” $i “mobilist”,w egocin ha ae ce sen castrate esta pt ie im ate ft eco ota it,‘ (io at es es ogi sa ei cae nent onl Ba eo ane pan il pn, di ee san ps esa op) a ws ete pe pe Ble Cn epi p o ak, in pi de a cil, pine ‘ile (lec ee ca Oe ei i dete reer en i ave, act, Ded a ee (dei) oie ii, Laos moe, gina pai gia fel, Seinen ois ipa een tv dc de te eciaal, & x “om ee” - Ase dani dg ila oes Pea he toe tad via pt ea ea aa ne repo i fe wid te eat ail) tse ag et age i pe Fl west ent somal ipl! i emprae 28 et ei isp, i plo ee ce ga ce ee ih Dr ple ine ox fin, exemg,lpo eie ev pas ol el kin ae de pee si, in ei ae ent cd gen estes. Lope et 5 i medial pea“ cca de meds ums Pn eu min tea ii nc xn, ce ci i de oi - nh jaa ie” i ea ao in, 5) ai ae we Cpe oe pa a ine pet efi? ea, cap Fl, einen sk ct) “lena mei soe ie pen ie jes Fiji ops et cei io sth desis ne de te ‘wei defi” Tote ppl 4 Fk cc gl ang lin i et cel ha ite i ei ian hl ip se app deol “ii Ned cre ree la ge ula ie sul, a cian xe pug Laem ee, ai, gi spiel pate vez seve, Pi et tems Fall ile rl ee at cide cnn on do pe ald (i vo, Sie aio IES di were at ae Logon to Sige cap a lpi si tsa ses lean i pom, snl eon rei eae (eit) pein loge ee igo epi in ed aoe i de sign, ei ei a mae a ssn pie pa ip i pte fines ga sngon. fea fe el ia vere ann fic tl id vi ssp am ce ne, ape sn daa pn Ui en decile pincebal pt is sing pe doin. et al - wal at te mito exis wan, ot on gs (ig) san dogo Bsvnge, ne pa ise, ll ali age pu he te i icin pl se a pal At ders, Nel a cme 0 ince oi de sprit peeping Spine apt ci de opi coming) Nel idee 0 cme sl cc di ban Dex eg gar wea op fi As epi‘ ai. Uple “comix” ej apg Frall ose, api pi la rena de angle ik 2 st tame ee ‘ae como, nea “oa in wa selod} “ sr ie ata chee me oe