Sunteți pe pagina 1din 4

Concluziile avocatului general

In incheierea procedurii orale, dupa pledoariile prezentate de parti si de participant, avocatul


general va prezenta concluziile finale (art. 51 alin 1 Codul de procedura alcurtii).
De regula pentru elaborarea concluziilor finale se accord avocatului general un termen special
iar prezentarea acestora are loc in mod public prin citirea intregului text, adica a propunerii de
hotarare si a motivelor aferente.
Avocatul general elaboreaza si prezinta concluziile sale finale in limba sa maternal facanduse traducere simultana pe tot parcursul prezentarii in limba procedural (aleasa de catre parti)
de princiupiu este limba paratului, cat si franceza.
Varianta scrisa a concluziilor finale, accesibla publicului apare dupa cateva zile de la
prezentare(in ambele variante).
Concluziile finale ca element de specificitate al CJUE au natura unor aprobari juridice si se
aseamana cu solutiile date de un judecator unic.
In finalul concluziilor avocatul avanseaa pe baza propriilor connceptii juridice o propunere de
solutie in forma unei minute ). propunerea de solutii se adreseaza in mod exclusive instantei
si nu paratilor.

Hotararile judecatoresti. Deliberarea si pronuntarea.


Dupa incheierea dezbaterilor orale, completele de judecatori CJUE sau toti judecatorii ( cand
retinem plenul Curtii) se intrunesc in vederea deliberarii.
Dezbaterile judecaotrilor au la baza concluziile finale ale avocatului general.
Deliberarile au loc in limba de lucru a CJUE.
De la aceasta regula exista exceptie in cazul in care judecatorii din complet hotarasc ca in
cursul deliberarii sa foloseasca o alta limba de comunicare.
Datorita caracterului secret al deliberarii, judecatorii nu beneiciaa in camera de consiliu de
translator si nici de referenti.Hotararile sunt adoptate cu majoritatea simpla de voturi. (In
general judecatorii Evita majoritatile simple, orientandu-se spre unanimitate, preferand
compromisurile in locul confruntarilor).
La sfarsitul deliberarilor, judecatorul raportor formuleaza proiectul de hotarare finala. Aceasta
dup ace va fi confruntat de toti mebrii completului primind acordul lor prin votare, ori in caz
contrar se va trece la reluarea dezbaterilor.

Hotararea final ava fi redactata in limba procesuala si pronuntata in sedinta publica -> va fi
prezentata minuta hotararii.
Art. 63 din codul de procedura al CUrtii identifica componentele unei hotarari judecatoresti:
Greferierul in redactarea hotararii va avea in vedere dispozitiile art 3-9 din Instructiunile
pentru grefier

In concret, hotararea este compusa din:


-

Antet
Practica (motivarea hotararii)
Dispozitia

Antetul cuprinde urmatoarele elemente


-

Constatarea ca hotararea a fost adoptata e CJUE sau un anumit complet CJUE


Numele presedintelui si membrilor acestuia
Numele grefierului, al avocatului general
Numele/ denumirea partilor
Numele avocatilor ori mandatarilor participantilor/partilor

Practica
Pana la sfarsitul anului 1984 dupa antet, urma partea care contine cee ace astazi
intalnim sub denumirea de practica dar avea doua componente, sub denumirea de in fapt
continand starea de fapt, respectiv componenta in drept care cuprinde motivele propriu
zise ale hotararii.
Apoi, CJUE a uniformizat forma hotararii judecatoresti astfel ca starea de fapt a fost
eliminata, urmand sa fie cuprinsa sub denumirea de hotarare imediat dupa antet.
Executarea hotararilor judecatoresti pronuntate de CJUE
Obtinerea unei hotarari judecatoresti favorabile n u inseamna intotdeauna atingerea scopului
urmarit, deoarece partea adversa cauta in pretentii poate sa persiste in comportamentul sau
refuzarii?? respectarea hotararii.
In cazul dreptului national, in asemnea situatii exista o procedura de executare in cadrul
careia se apeleaza la forta coerticitiva a statului.
Punerea in executare a hotararii pronuntate de instatele international in general este un
procedeu greoi si complex deoarece aceaste instante nu au posibilitatea sa se implice in mod
direct dispunand chiar de organe proprii fiind oprite de bariera suveranitatii statelor.
Alta este situatia in cazul CJUE care in calitate de insntata supranationala UE beneficiaza de
un sistem executional eficient.
Astfel, potrivit art. 280 din Tratatul de la Lisabona, hotararile CJUE sunt executorii, ele
dobandind calitatea de titlu excecutoriu, dar cu toate acestea, prevederile unionale sunt
completate cu dispozitiile de drept national in materie de executare silita.
Astfel prevede si art. 299 din Tratatul de la Lisabona; in concret, textul dispune ca
executarea silita este guvernata de regulile de porcedura civila aflate in vigoare in statul pe
teritoriul caruia urmeaza sa aiba loc procedura.
Decizia este investita cu formula executoriu ( fara indeplinirea altei formalitati decat cea a
verificarii autenticitatii titlului adica a faptului ca emana de la CJUE) de autoritatea nationala
desemnata in acest scop de Guvernul fiecarui stat membru si adusa la cunostinta Comisiei si
CJUE.
DUpa indeplinirea formalitatilor , la cererea celui interest se poate declansa executarea silita
conform legislatiei nationale, sesizand direct organul competent.

Executarea silita nu poate fi suspendata decat pe baza unei decizii ale aceleiasi instante
nationale.

Ordonanta Prededintiala si decizia pronuntata in cauza


Cererea trebuie sa imbrace forma unui inscris separate de cererea de chemare in judecata
putand fi introdusa theoretic din momentul introducerii cererii de chemare in judecata pana la
solutionarea cauzei respective.
Procedura de judecare a cererii de ordonanta presedintiala este asemanatoare procedurii din
dreptul intern.
Astfel, partea care a solicitat ordonanta presedintiala dupa adoptarea acesteia poate sa retraga
cererea de chemare in judecata, daca a obtinut deja prin aceasta ordonanta cee ace a urmarit
sau o parte din pretentiile urmarite in chiar actiunea principal care cand prin respectarea
ordonantei este clar ca va pierde si in fond. - !!!!!dupa mine asta nu are logica.
In caz de retragere a actiunii principale, ordonanta isi pastreaza efectele.
Conditiile cerute pentru acordarea unei ordonante presedintiale sunt identice cu cele din
dreptul procesual intern:
-

Sa existe o situatie de urgenta in perspectiva producerii unei daune iminente pentru


temeinicia cererii, curtea va verifica urgenta. Numai daca este justificata, in vederea
evitarii unui prejudiciu grav si ireparabil
Prejudiciul trebuie sa ameninte petentul, nefiind deci necesar doar interesul financiar.
Ordonanta nu trebuie sa afecteze fondul cauzei.
Practicientii avertizeaza ca din cauza traducerilor, nerente unui pocees unional ca
aceasta procedura nu functioneaza atat de rapid cum o pretinde caracterul sau de
urgenta.

Avand in vedere dispozitiile art. 83 alin 2 din codul de procedura, pentru temeinicia cererii de
ordonanta presedintiala trebuie sa se justifice:
-

Urgenta presupune ca prin cererea de ordinanta se incearca evitarea sau


impiedicarea producerii unei pagube grave si ireparabile in dauna petentului.
Necesitatea exista necessitate a emiterii unei ordonante daca din examinarea
sumara a actiunii principale rezulta presectiva de reusita pentru aceasta
Justificarea emiterii

Ordonanta prezinta o importanta particularitate, in privinta puterii de lucru judecat.


-

Nu are putere de lucru judecat in cee ace priveste hotararea pe fond, deoarece prin
intermediul acesteia se dispun masuri vremelnice care se bazeaza numai pe aparenta
dreptului, fara a pune in discutie fondul cauzei
Dat fiind caracterul de masura vremelnica ea poate fi revocata sau schimbata printr-o
alta ordonanta presedintiala, daca imprejurarile care au determinat pronuntarea primei
ordonante s-au schimbat.

Daca insa situatia de fapt a ramas neschimbata se poate vorbi de puterea de lucru
judecat a ordonantei fata de o noua cerere de ordonanta presedintiala prin care se
solicita luarea aceleiasi masuri.
Efectele ordonantei presedintiale isi mentin valabilitatea numai pana la pronuntarea
hotararii definitive din caua de fond (art. 86 alin. 3 cod procedura).