5.

Administrativ
24.03.2014

Teoria generala a organizarii administratiei publice

Romania este declarata prin Constitutie, art.1, alin. (2), ca fiind republica. Seful sau are
calitatea de presedinte. Dispozitiile referitoare la forma de guvernamant fac parte din categoria
celor care, potrivit art. 152, reprezinta limite ale revizuirii.
Din punct de vedere terminologic, in sistemul constitutional si legal actual identificam
notiunea de administratie publica, aceasta reprezentand genul precum si notiunile de
administratie publica de stat si administratie autonoma locala, care reprezinta cele 2 modalitati
prin care se concretizeaza administratia publica.
Existenta celor 2 tipuri de administratie publica este unul din elementele care deosebesc
statul de drept actual de statul totalitar existent pana in decembrie 1989, cand vorbeam exclusiv
despre o administratie de stat. De altfel, in acel regim, nu se recunostea principiul separatiei
puterilor in stat cu cele 3 puteri aferente lui, ci se considera ca exista 4 categorii de organe ale
statului, respectiv organele puterii de stat, organele administratiei de stat, organele judecatoresti
si organele procuraturii.
In sistemul actul, regasim astfel o administratie de stat, care este infaptuita de organe de
natura statala, aflate la nivel central si la nivel teritorial (al judetului), precum si organe de
natura autonoma locala, care sunt alese de colectivitatile locale din unitatile administrativ
teritoriale, prin vot universal, egal, direct, secret si liber exprimat.
Administratia publica de stat este reprezentata astfel:
1. La nivel central:
a. Presendintele seful statului si unul din sefii executivului. Este un organ
unipersonal. (autoritate administrativa, dar nu este persoana juridica)
b. Guvernul seful executivului, organ colegial, care are misiunea exercitata
potrivit programului sau de guvernare, acceptat de Parlament, de a asigura
realizarea politicii interne si externe a tarii si de a exercita conducerea generala a
administratiei publice.
c. Administratia centrala de specialitate este formata, dpdv al organelor care o
compun, din 2 categorii:
1. Organe subordonate
i. fata de Guvern (ministerele si alte organe
centrale de specialitate subordonate Guvernului)

5. Administrativ
24.03.2014
ii. fata de ministere (autoritati subordonate
centrale agentii, autoritatii, oficii,
inspectorate)
2. Organe autonome, care se pot infiinta numai prin lege
organica, nesubordonate fata de nicio autoritate, dar care se
afla, insa, sub un control pe care Parlamentul il exercita in
virtutea rolului sau de organ reprezentativ suprem al poporului
roman (SIE, SRI, BNR etc.)
2. La nivel teritorial:
a. Prefect reprezentantul Guvernului in teritoriu
b. Serviciile publice deconcentrare are ministerelor si celorlalte organe ale
administratiei centrale de specialitate, conduse de prefect. Acestea se afla sub
o dubla subordonare:
1. Pe verticala fata de minister sau organul central de
specialitate.
2. Pe orizontala fata de prefect.

Administratia publica autonoma locala:

1. La nivelul judetului:
a. Consiliile judetene organe deliberative, colegiale.
b. Presedintele consiliului judetean organul executiv al autonomiei locale.
2. La nivelul local (comuna, oras, municipiu si parti componente a acestuia):
a. Consiliile locale organe deliberative, organe colegiale.
b. Primarul organul executiv, unipersonal al autonomiei locale.
c. Regii autonome, societati comerciale, institutii publice se afla in
subordonarea/ coordonarea autoritatilor autonomiei locale.

Constitutia utilizeaza mai multe concepte pentru a invoca una si aceeasi realitate juridica:

Autoritate publica, pe care o regasim si ca denumire a unui titlu al constitutiei, si prin

reglementarea anumitor autoritati publice, fie sub titulatura completa, fie sub ceea de
autoritate ,ex: art. 121, alin. (3).
Organ, caruia i se asociaza elemente specifice potrivit statutului subiectului de drept la
care se refera.
Autoritate publica o regasim in legea contenciosului administrativ, intr-o acceptiune
extinsa, care include atat orice organ al statului sau al autoritatii administrativ teritoriale,
prin care se duce la indeplinire legea sau se presteaza servicii publice in limitele legii, cat
2

5. Administrativ
24.03.2014

si subiectele de drept privat, care au fost autorizate sa presteze un serviciu public sau au
dobandit statut de utilitate publica.
Organ al administratiei publice evoca acea structura organizationala, care este
investita potrivit legii, sa exercite in regim de putere publica activitati prin intermediul
carora se pune legea in executare sau in limitele acesteia se presteaza diferite servicii
publice.

In perioada interbelica, erau utilizate conceptele de stabiliment public, pentru a

desemna acele organe publice, investite prin lege sa desfasoare activitati din sfera administratiei
publice si stabiliment de utilitate publica, prin care se evocau acele structuri private, care si
au asumat satisfacerea unei nevoi de interes public si au fost autorizate de un organ al statului in
acest scop.
Organele administratiei publice trebuie sa indeplineasca anumite sarcini, care semnifica
ansamblul nevoilor sociale, obiectiv determinate, evaluate din punct de vedere politic si
transpuse in norme de drept. Unele sarcini au caracter general, regasindu se la toate autoritatile
administratiei publice, iar altele au caracter special sau specific anumitor organe.
Notiunea de capacitate a organului administrativ evoca aptitudinea acestui organ de a
avea anumite atributii in sfera administratiei publice. Ansamblul atributiilor, cu care este
investit prin lege un organ public in general si unul administrativ in particular formeaza
competenta acestuia.
Identificam urmatoarele tipuri de competenta:
Competenta materiala semnifica ansamblul atributiilor de care dispune
potrivit legii un organ administrativ, existand 2 tipuri de competenta materiala:
1. Generala = totalitatea atributiilor privind administratia publica,
situatie existenta in cazul Guvernului, Presedintelui, prefectului,
autoritatilor administrative si deliberative locale.
2. De specialitate = vizeaza un anumit domeniu sau ramura a
administratiei publice, situatie regasita la administratia publica
centrala de specialitate sau la serviciile deconcentrate ale acesteia;
ex: art. 121, alin. (2)
Competenta teritoriala evoca limitele in spatiu ale atributiilor unui organ
public, fiind de 2 tipuri:
a. Competenta centrala = acopera intreg teritoriul tarii
b. Competenta locala = circumscrisa la nivelul unei unitati
administrativ teritoriale (serviciile deconcentrate,
prefectul)
Competenta temporala - semnifica intindirea in timp a atributiilor unu organ
administrativ, majoritatea autoritatilor administrative dispunand de competenta
3

5. Administrativ
24.03.2014
temporala nelimitata. Nu trebuie sa se confunda caracterul temporal al
competentei cu faptul ca autoritatile care o exercita sunt numite sau alese pe o
perioada determinata de timp. Exista si autoritati care sunt constituite pentru
atingerea obiectivului care a determinat crearea lor, cum sunt comisiile speciale
pentru transpunerea in practica a legilor proprietatii (fondul funciar etc), existand
o autoritate si la nivel national ANRP.
Competenta personala este atribuita unui demnitar in stat.
Competenta are anumite caracteristici:
Legalitatea competentei = semnifica faptul ca sfera atributiilor pe care le exercita un organ
public este prestabilita de legiuitor. Daca in dreptul privat, gasim principiul totul este permis
daca nu este interzis de lege, in dreptul public, ceea ce este permis unui organ public trebuie
sa se regaseasca intr-o prevedere legala, termenul lege trebuind inteles intr o acceptiune
lato sensu, care include toate categoriile de acte juridice obligatorii pentru acel organ.
Caracterul obligatoriu = semnifica realizarea atributiilor nu poate fi lasata la latitudinea
organelor administrative, acestea avand obligatia sa transpuna in practica, sa puna in
executare normele legale care le consacra competenta. Chiar daca legiuitorul foloseste verbul
poate, cum este cazul art. 123, alin. (5), conform caruia prefectul poate ataca..., textul
trebuie interpretat in sensul ca el consacra dreptul prefectului de a constata ca un act al
autoritatilor autonome este legal sau nelegal si obligatia de a sesiza instanta de contencios
administrativ, atunci cand constata ca actul este nelegal. Acest caracter trebuie raportat si la
puterea discretionara de care dispune administratia si care ii permite sa actioneze intr un mod
care sa satisfaca nevoi sociale determinate.
Realizarea atributiilor aferente atributiilor unui organ administrativ se realizeaza prin
structurile de conducere a acestuia, care pot fi unipersonale sau colegiale, precum si
deliberative sau executive.

Natura juridica a regimului politic consacrat de Constitutia Romaniei

Ca regula, prin constitutii nu se prevede exprex natura unui regim politic, ea rezultand din
modul in care sunt reglementate autoritatile publice care realizeaza prerogativele specifice celor
3 puteri in stat, din statutul acestora, raporturile dintre ele, modul in care actioneaza, colaboreaza
si se echilibreaza in exercitiul lor. Exista si exceptii de la aceasta regula, de constitutii care
4

5. Administrativ
24.03.2014
clarifica expres regimul politic pe care l consacra, cum ar fi Constitutia Bulgariei, care face
referire la un regim parlamentar, desi presedintele este ales prin vot universal, direct de catre
cetateni.
Potrivit doctrinei, actuala Constitutie a Romaniei consacra un regim politic
semiprezidential, atenuat sau parlamentarizat (sau un regim politic semiparlamentar), in care
atributiile care revin sefului de stat intr un semiprezidentialism tipic sunt transferate catre
Parlament, calificat de Constitutie ca organ reprezentativ suprem al poprului roman.
Argumente care sustin calificarea acestui tip de regim politic:
a. Modul de alegere a presedintelui
b. Modul de investire a Guvernului
c. Modul de dizolvare de presedinte a Parlamentului
d. Majoritatea atributiilor presedintelui se exercita fie cu aprobarea prealabila sau
ulterioara a Parlamentului, fie la propunerea Guvernului
e. Regimul raspunderii presedintelui (politica, juridica), care implica Parlamentul in
calitatea lui de organ reprezentativ suprem al poporului roman: suspendarea din
functie (raspunderea politica), inalta tradare (raspundere juridica).
Decizii:
- 53/2005
- 435/2006
- 356/2007
- 97/2008
- 98/2008
- 270/2008
- 1222/2008
- 838/2009
- 1559/2009
- 1560/2009
- 1541/2010
- 1525/2010