6.

Administrativ
31.03.2014

Presedintele Romaniei

= cea mai inalta magistratura in stat.

Statul constitutional.
Reglementari gasim in primul rand in capitolul II, al titlului III, care poarta aceasta
denumire, carora li se adauga dispozitii aflate in alte capitole sau titluri ale Constitutiei, cum ar fi
cele cuprinse in capitolul privind Parlamentul sau in capitolul V, care reglementeaza Curtea
Constitutionala, intre atributiile acesteia gasindu se si unele care il implica pe seful statului
(controlul aprioric de constitutionalitate, la solicitarea si a Presedintelui Romaniei, emiterea
avizului consultativ in cazul raspunderii politice a Presedintelui sau solutionarea unui conflict
juridic de natura constitutionala si la soliciarea sefului de stat etc.).
Statutul constitutional al Presedintelui il regasim cu precadere in art.80 (Rolul
Presedintelui), care raportat la alte prevederi constitutionale relevante in materie determina
urmatoarele elemente sau componente:
- Presedintele este seful statului, forma de guvernamant in Romania, potrivit art.1, alin. (2), fiind
republica. Potrivit art. 152, dispozitiile constitutionale referitoare la forma de guvernamant
constituie limite ale revizuirii.
- Presedintele este unul dintre cei 2 sefi ai executivului, alaturi de Guvern. Spre deosebire de
Guvern, rolul executiv al Presedintelui este mai atenuat, primand celelalte componente ale
statutului sau constitutional.
- Presedintele este reprezentantul statului roman, atat in plan intern, cat si in plan extern.
- Presedintele este garantul independentei nationale al unitatii si integritatii teritoriale a tarii.
Dispozitia trebuie coroborata cu cea de la art. 92, alin. (1), potrivit careia: Presedintele este
comandantul fortelor armate si exercita functia de presedinte al CSAT. CSAT-ul este o
autoritate autonoma, care organizeaza si coordoneaza unitar activitatile care privesc apararea
tarii si securitatea nationala, participarea la mentinerea securitatii internationale si la apararea
colectiva in sistemele de alianta militara, precum si la actiuni de mentinere sau restabilire a
pacii.
- Presedintele vegheaza la respectarea Constitutiei si la buna functionare a autoritatilor publice, iar
pentru realizarea acestui rol, el exercita functia de mediere intre puterile statului si intre stat si
societate. Presedintele dispune de parghii pentru realizarea acestui obiectiv, intre care amintim:
Sesizarea Curtii Constitutionale in vederea controlului aprioric.
Implicarea Presedintelui in numirea membrilor CCR.

6. Administrativ
31.03.2014

Sesizarea Curtii Constitutionale in cazul existentei unui conflict juridic

de natura constitutionala.
Invitarea la consultatii.

Alegerea si mandatul presedintelui. (art. 81 83)

Mandatul existent initial de 4 ani, a devenit mandat de 5 ani.
Presedintele se alege prin vot direct, prin scrutin majoritar uninominal, de regula in 2
tururi de scrutin, cu posibilitatea ca in primul tur sa fie ales candidatul, care a intrunit majoritatea
voturilor alegatorilor inscrisi in listele electorale.
Cel de-al doilea tur se organizeaza intre participantii declarati pe primele 2 locuri si este
ales ulterior cel cu mai multe voturi.
Presedintele, nou ales, depune in fata Camerelor reunite, juramantul prevazut de art. 82,
alin. (2) din Constitutie, acelasi pe care l depun si membrii Guvernului in fata sa.
Mandatul se exercita de la depunerea juramantului, pana la depunerea presedintelui nou
ales. Poate fi prelungit numai prin lege organica, in caz de razboi sau de catastrofa.
Constitutia limiteaza la 2 numarul de mandate care pot fi intrunite de aceeasi persoana,
acestea putand fi si succesive.
Prin art. 84, sunt consacrate incompatibilitatile si imunitatile pentru presedinte, astfel:

Nu poate fi membru al unui partid politic.

Nu poate indeplini nici o alta functie publica sau privata..
Se bucura de imunitatea, prevazute de art. 72, alin. (1) pentru parlamentari, in
sensul ca: nu poate fi tras la raspundere pentru voturile sau opiniile formulate.

Atributiile Presedintelui Romaniei

In doctrina, acestea sunt grupate in functie de mai multe criterii, dupa cum urmeaza:
a. In functie de subiectele de drept in raport cu care se exercita asemenea atributii.
b. In functie de modalitatea concreta prin care se realizeaza (prin acte juridice: decrete;
prin acte politice: mesajul; prin operatiuni consultative: participarea la sedintele de
Guvern etc.).

6. Administrativ
31.03.2014
Atributiile in raport cu Parlamentul
Art. 77: atributul de a investi legea cu formula obligatorie pentru toate subiectele.
Dreptului de a promulga legea ii corespunde si cel de a se opune promulgarii, utilizand proceduri
care difera de la stat la stat.
In Romania, poate fi vorba despre:
o Solicitarea adresata Parlamentului de a reexamina legea, in general pentru considerente de
neoportunitate politica
o Sesizarea Curtii Constitutionale, in cadrul controlului prealabil de constitutionalitate ca regula
pentru motive de neconstitutionalitate.
Termenul de promulgare este de 20 de zile, iar daca s a apelat la unul dintre mijloacele
anterior pronuntate, el se reduce la jumatate, putand fi de cel mult 10 zile de la primirea legii, in
forma adoptata dupa reexaminare sau a deciziei Curtii prin care s a confirmat constitutionalitatea.
Adresarea de mesaje Parlamentului (art.88)
Seful statului, in calitatea acestuia de a exercita cea mai inalta functie, inclusiv cea de
reprezentare a statului si Parlamentul ca organ reprezentativ suprem.
Sfera problemelor care pot face obiectul mesajelor este decisa de Presedinte, ea trebuind
sa se incadreze in ordinea constitutionala si in competenta acestuia.
Mesajul este un act politic, care nu genereaza obligatii pentru Parlament, inafara celei
prevazute de art.65, alin. (2), potrivit caruia, Camerele se reunesc in sedinta comuna pentru a
primi mesajul Presedintelui Romaniei. Nu este obligatorie si dezbaterea mesajului, asa cum a
hotarat CCR, inca din 1994.
Mesajul se poate reprezenta direct de Presedinte, printr-un reprezentant al sau sau in
forma mediatica.
Un alt regim juridic are mesajul prevazut de art.92, alin. (3), conform caruia: in caz de
agresiune armata, indreptata impotriva tarii, Presedintele ia masuri de respingere a masurii si le
aduce la cunostinta Parlamentului neintarziat, printr un mesaj. Daca Parlamentul nu se afla in
sesiune, el se convoaca de drept in 24 de ore de la declansarea agresiunii.
Mesajul prevazut de art.92, alin. (3) este un act complex, politic si juridic, care imbraca
forma unui decret contrasemnat de prim ministru, care se supune dezbaterii Parlamentului, si
care trebuie raportat la functia, rolul presedintelui, de garant al independentei nationale, al
unitatii si al integritatii teritoriale.

6. Administrativ
31.03.2014
Convocarea Parlamentului (art. 63, alin. (3), raportat la art. 66, alin. (2), conform carora
Presedintele convoaca Parlamentul nou ales, in cel mult 20 de zile de la alegeri si Presedintele,
alaturi de Biroul Permanent al Camerelor si de cel putin o treime din numarul parlamentarilor,
pot sa ceara Parlamentului in sedinta extraordinara.
Dizolvarea Parlamentului de catre Presedinte (art. 89), dupa urmatoarea procedura:
1. Poate interveni cand Parlamentul nu a acordat votul de incredere pentru formarea Guvernului,
in 60 de zile de la prima solicitare, perioada in care trebuie sa fi fost respins cel putin 2
solicitari de investitura.
2. Presedintele are obligatia sa consulte presedintii Camerelor si liderii grupurilor parlamentare.
3. In timpul unui an, Parlamentul poate fi dizolvat o singura data.
4. Este interzisa dizolvarea in ultimele 6 luni ale mandatului Presedintelui.
5. In cazul existentei unor stari exceptionale (mobilizare, razboi, asediu, urgenta etc.).
Aceasta atributie, ca si cea de adresare de mesaje si organizare de referendum, nu pot fi
exercitate de catre presedintele interimar.

Atributiile exercitate in raport cu justitia

I.

II.

III.

Numirea judecatorilor si procurorilor. Potrivit art. 125, judecatorii numiti de presedinte sunt
inamovibil in conditiile legii. Inamovibilitatea este o forma de protectie a statutului de
judecator, in baza careia, acesta nu poate fi afectat in exercitarea serviciului, functiei sale, nu
poate fi mutat, transferat, nici macar promovat fara consimtamantul sau.
Acordarea gratierii individuale, care este un atribut specific al oricarui sef de stat, in contextul in
care gratierea colectiva se realizeaza printr-o lege organica. Gratierea inseamna o modalitate de
executare a pedepsei, din consideratii care sunt lasate exclusiv la aprecierea Presedintelui, care
tin de ratiuni legale, dar si umanitare.
Implicarea Presedintelui in derularea raspunderii penale a membrilor Guvernului. Potrivit art.
109, alin. (2), dreptul de a cere urmarirea penala a membrilor Guvernului, pentru faptele
savarsite in exercitarea mandatului, apartine Camerelor Parlamentului si Presedintelui
Romaniei. In cazul in care s a cerut urmarirea penala a unui membru al Guvernului,
Presedintele poate sa l suspende din functie. Trimiterea in judecata al unui membru al
Guvernului, atrage suspendarea de drept al acestuia din functie.

Atributiile in raport cu poporul

1. Atributia de a organiza referendum (art. 90), potrivit caruia, Presedintele poate sa consulte
poporul prin referendum, cu privire la o problema de interes national. Ca si in cazul mesajului,
4

6. Administrativ
31.03.2014
sfera problemelor este lasata la voia presedintelui, cu conditia ca aceasta sa respecte ordinea
constitutionala existenta si sfera de atributii ale Presedintelui. El are obligatia sa consulte in
prealabil Parlamentul, care isi exprima opinia printr o hotarare. Consultarea, ca operatiune
administrativa prealabila emiterii unui act sau a unei decizii este obligatorie sa fie realizata fara
a fi obligatorie opinia organului consultat.
Atributiile presedintelui ca sef al executivului
O mare parte din atributii, presedintele le exercita in aceasta calitate, care implica celalalt
sef al executivului, Guvernul:
Desemnarea candidatului la functia de prim ministru (art.103, alin. (1)). Are obligatia sa
consulte partidul care are majoritatea absoluta in Parlament, sau in lipsa unei asemenea
majoritati pe toate partidele reprezentate in Parlament.
Numirea Guvernului pe baza votului de incredere. Potrivit art. 85, alin. (1), Presedintele
numeste Guvernul pe baza votului de incredere, pe care Parlamentul l a exprimat. Numirea se
face pe baza unui decret, care include lista Guvernului, cu privire la care Parlamentul si a
exprimat votul de incredere. Rezulta ca in exercitarea acestei atributii, Presedintele este tinut,
legat de votul de incredere al Parlamentului, el avand obligatia sa numeasca acei membrii ai
Guvernului, care au primit votul de incredere.
Revocarea si numirea unor membrii ai Guvernului, in caz de remaniere guvernamentala sau
de vacanta a postului (art. 85, alin. (2,3)). Regula o reprezinta faptul ca numirea si revocarea
unor membri ai Guvernului se face de catre presedinte la propunerea Guvernului. In situatia
in care, dupa remaniere, se schimba structura sau compozitia politica a Guvernului, atributia
Presedintelui se poate exercita, numai dupa ce Parlamentul a exprimat votul de incredere, pe
noua formula a Guvernului. In practica, s a pus problema efectelor juridice ale propunerii
primului ministru, in sensul daca presedintele este sau nu obligat sa numaesca persoana
propusa de premier. Decizia 98/2008, prin care a statuat ca presedintele poate sa refuze o
singura data propunerea premierului, dupa care este obligat sa numeasca persoana propusa
care trebuie sa fie alta fata de cea care a fost refuzata.
Consultarea Guvernului cu privire la probleme urgente si de importanta deosebita (art. 86) si
constituie o forma de colaborare intre cei 2 sefi ai executivului.
Participarea presedintelui la sedintele Guvernului (art. 87) si poate avea loc in situatia in care
se dezbat probleme de interes national privind politica externa, apararea tarii si asigurarea
ordinii publice si la cererea primului ministru in alte situatii. Presedintele prezideaza
sedintele la care participa, care sunt si raman ale Guvernului, actele adoptate in cadrul lor, fie
semnate de premier si contra semnate de ministrii care au sarcina punerii in exercitare.

Atributii in legatura cu alte autoritati publice

5

6. Administrativ
31.03.2014
a.Exercitarea functiei de presedinte al CSAT.
b. Atributii de numire sau participare la numire in diferite functii publice, potrivit art. 94, lit. c).
c.Atributii in domeniul apararii si in situatii exceptionale, astfel, art. 92 reglementeaza atributiile in
domeniul apararii, prin care se concretizeaza calitatea acestuia de comandant al fortelor armate
si de presedinte al CSAT:
i. Poate declara mobilizarea totala sau partiala a fortelor armate, cu aprobarea
prealabila a Parlamentului. In cazuri exceptionale, hotararea presedintelui de
mobilizare se supune ulterior aprobarii Parlamentului, in cel mult 5 zile de la
adoptare.
ii. Presedintele dispune masuri de respingere a agresiunii armate, masuri aduse la
cunostinta Parlamentului printr un mesaj.
In ambele situatii, Parlamentul isi continua activitatea pe toata durata
starilor respective, iar daca se afla in vacanta, se convoaca de drept in 24
de ore.
b. Art 93., potrivit caruia, in conditiile legii, presedintele instituie starea de
asediu sau de urgenta in intreaga tara sau in unele localitati si solicita
Parlamentului sa incuviinteze masura in cel mult 5 zile. Daca nu se afla in
sesiune, Parlamentul se convoaca de drept in 48 de ore si exercita atributiile
pe toata durata situatiilor respective.

Atributii in domeniul politicii externe (art. 91)

Se concretizeaza prin decrete contrasemnate de premier, astfel:
- Presedintele incheie tratate internationale, care au fost negociate de Guvern si le supune
Parlamentului spre ratificare intr un termen rezonabil (inainte era termenul de 60 de zile).
Tratatele ratificate de Parlament devin pacte a dreptului intern.
- Presedintele acrediteaza si recheama reprezentanti diplomatici ai Romaniei in alte state, la
propunerea Guvernului.
- Presedintele aproba infiintarea, desfiintarea si schimbarea rangurilor misiunilor diplomatice ale
Romaniei in alte state.
- Reprezentantii diplomatici ai altor state sunt acreditati pe langa Presedintele Romaniei.