Explorați Cărți electronice
Categorii
Explorați Cărți audio
Categorii
Explorați Reviste
Categorii
Explorați Documente
Categorii
1.1 Introducere
Eficienta energeticli define~te un concept care se refera la preocuplirile pentru reducerea energiei
folosite pentru realizarea aceluia~i produs, serviciu sau proces. In cele mai multe cazuri, eficienta
energetica poate fi cuantificatli prin compararea consumurilor specifice de energie, pentru acela~i produs,
serviciu sau proces, realizate in acelea~i conditii. Reducerea acestora, f'ara a afecta calitatea produsului,
serviciului sau procesului, asigurli cre~terea eficientei energetice.
Initial, aceste preocupliri au fost stimulate de reducerea costurilor cu energia in costurile totale ale
produsului, serviciului sau procesului. In prezent, aspectele privind eficienta energetica, in procesele de
extractie, prelucrare, transport, transformare ~i, mai ales, utilizare finala, sunt evaluate, in special, prin
limitarea efectelor consumului de energie asupra mediului ambiant. In acest sens, este larg utilizat
conceptul de ,,negajoule" care se refera la energia neconsumatli datoritli unei utilizliri eficiente a acesteia.
In figura 1.1 [ 1.1] sunt indicate curbele de consum de energie pe plan mondial, pentru diferiti purtatori de
energie primara, dar este prezentatli ~i cantitatea de energie economisita, dacli consumurile specifice ar fi
rlimas la nivelul anului 1971.
w [TJ)
6
I
I
I
I
I
I
'
'
'
l 00 l 0 ------- f - - - - - - - - - f - - - - - - - - - ; - - - - - - - - - , _- - - - - - - - , _- - - - - - - :
:
:
:
:
'
'
'
6
'
'
'
80 l 0 -------:- --------:- --------:- ------'
'
'
40 106
20-10 6
Analiza datelor din figura 1.1 pune in evidentli faptul cli, in lipsa masurilor pentru cre~terea eficientei
energetice, consumul de energie primara, in anul 2005, ar fi fost practic 150% in raport cu consumul
actual. De~i eficienta energetica a crescut considerabil in ultimii ani, este incli posibil, din punct de vedere
tehnic ~i economic, sli se realizeze o reducere cu eel putin 20% a consumurilor specifice pana in anul
2020, peste ceea ce va fi obtinut prin efecte ale preturilor ~i a schimblirilor structurale din cadrul
economiei, prin inlocuirile naturale de tehnologii ~i mlisuri deja adoptate [1.1]. Partial, din cauza ponderii
mari din consumul total, cele mai mari economii, eficiente din punct de vedere economic, se inregistreazli
in sectorul de cllidiri rezidentiale (gospodlirii) ~i comerciale (sectorul tertiar), acolo unde potentialul total
estimat este, in prezent, de aproximativ 27% ~i, respectiv, 30% din consumul de energie. Obiectivul
actual, asumat de Uniunea Europeanli este de cre~tere a eficientei energetice cu 20% pana in anul 2020
[ 1.1]. Atingerea acestui obiectiv necesita o schimbare de fond in comportamentul energetic al
utilizatorilor de energie, astfel incat, folosind mai putina energie, sli beneficiem de aceea~i calitate a vietii.
Este necesar sa se dezvolte noi tehnologii ~i produse, mai eficiente din punct de vedere energetic, iar
utilizatorii trebuie sa fie stimulati pentru a utiliza in mod rational astfel de produse. Utilizarea celor mai
bune tehnologii disponibile prezintli o importanta deosebita.
Realizarea obiectivului de 20% pana in anul 2020 (o cre~tere a eficientei energetice cu 1,5% pe an),
echivalent cu reducerea cu aproximativ 40 l 06 TJ a consumului de energie primara, va aduce mari
beneficii energetice ~i va avea, totodata, importante efecte favorabile in reducerea impactului asupra
mediului. Emisiile de C0 2 vor putea fi reduse cu pana la 780 Mt C02 fatli de scenariul de bazli, mai mult
de dublul reducerilor stipulate pentru UE in Protocolul de la Kyoto pana in anul 2012. Investitiile
suplimentare in tehnologii mai eficiente ~i inovatoare vor fi mai mult decat compensate prin economisirea
a mai mult de 100 miliarde euro anual pentru combustibili [ 1.1].
Pentru industria de prelucrare, potentialul total de economisire este estimat la aproximativ 25%, in
care echipamentele periferice precum motoarele, ventilatoarele ~i instalatiile de iluminat ofera eel mai
mare potential de economisire a energiei. Pentru sectorul de transport, se estimeaza un potential de
economisire de 26%, ceea ce va impune trecerea la un alt mod de trafic, mai eficient ~i mai putin poluant
[1.1].
Limitarea nivelului de poluare a mediului ~i mentinerea rezervelor de materii prime ~i energie pentru
generatiile viitoare sunt principalele tinte ale analizelor privind eficienta energeticain contextul general al
cerintelor privind dezvoltarea durabila. Eficienta masurilor pentru reducerea consumului de energie poate
fi evaluata, intr-o prima aproximatie, prin kg. C02 evitat. De~i nu este singurul element poluator, dioxidul
de carbon reprezinta un factor important, care insote~te toate procesele energetice.
4 --
----,~~-,------,-~--,
Romania
UE
2000
2001
2002
2003
2004 2005
Indicatorul intensitate energetica este folosit ~i pentru evaluarea modului in care este utilizata energia
electrica. El este definit ca energia electrica (kWh) utilizata pentru obtinerea unei unitati monetare. De~i
depinde mult de tipul activitatilor desra~urate, acest indicator ofera informatii satisracatoare privind
eficienta in utilizarea energiei electrice. Analiza datelor din tabelul 1.1 [ 1.2] evidentiaza faptul ca, in
Romania, exista Inca activitati industriale in care energia nu este utilizata eficient, tehnologiile utilizate
fiind energointensive. Se constata o intensitate ridicata a energiei electrice in industria chimica (CH),
industria metalurgica (ME), industria constructiilor de ma~ini (CM), in industria produselor din materiale
nemetalice - materiale de constructii (PMN), in industria celulozei, hartiei ~i tipariturilor (CIP) ~i in
industria prelucratoare (IND). Valori comparabile cu cele din tiifile Uniunii Europene rezulta in industria
alimentara, a bauturilor ~i tutunului (ABT) ~i in industria textila (TEX).
Prin privatizare ~i modemizare a unor linii tehnologice, valorile intensitatii energetice din industrie,
pentru Romania, sunt in continua scadere.
Tabelul 1. 1
Intensitatea energiei electrice In industria prelucratoare in anul 2001 [MWh/1000 ]
Tara
Belgia
Germania
Grecia
Spania
Franta
Italia
Portugalia
Romania
CH
1,556
1,142
1,310
1,252
0,924
1,164
2,484
6,989
MET
1,468
0,755
3,809
1,841
0,822
0,863
0,710
7,748
CM
0,302
0,152
0,439
0,392
0,302
0,398
0,438
1,516
ABT
0,715
0,382
0,397
0,560
0,543
0,529
0,420
0,405
PMN
1,060
0,963
1,921
1,265
0,880
0,941
1,291
3,005
TEX
0,940
0,447
0,439
0,535
0,359
0,376
0,508
0,669
CIP
0,748
0,665
0,457
0,721
0,654
0,643
1,073
1,955
IND
0,921
0,513
1,028
0,847
0,565
0,633
0,778
2,020
Energie
Fabricant
Model
MARCA
ABC/123
ECONOMIC
A>
B>
c>
n>
E>
F>
>r
E
PUTIN ECONOMIC
Consum de energie
X.YZ
kWh/ciclu
(Pe baza rezultatelor obtinute
pentru ciclul ,,uscare bumbac"
in conditii de incercare standardizate)
Consumul real depinde de conditiile
de utilizare a aparatului
Capacitate (bumbac) kg
Evacuare
Condensare
@)
= .,._
Zgomot
(dB(A) pe 1 pW)
fi~a
X.Y
xyz
de informare detaliata
0
figureaza in instructiunile de folosire
Standard
EN61121
Fig. 1.4 - Exemplu de eticheta pentru m~ina de spalat.
kgC02
500
70
400
300
200
100
0
Lampi
Lampi compacte
incandescente
Fig. 1.5 - Emisia de C0 2 corespunzatoare energiei consumate ~i costurile pe
durata de viata a lam pi Ior cu incandescenta ~i a lampilor compacte.
(Lampa compacta asigura o economie de 65 pe durata de viata ~i
reducerea cantitatii de C02 cu circa 500 kg. Se considera :
- lampa incandescenta: durata de viata 1000 ore ; puterea 80 W ; pret de
vam:are: 0,15 ;
- lampa compacta : durata de viata 10000 ore, puterea 20 W ; pret de
vanzare : 10 .
A fost luat in calcul un flux de 1500 Im ~i 0,1 /kWh.
Se considera doua liimpi electrice cu acela~i flux luminos (1500 Im), dar realizate cu tehnologii
diferite (prima este o lampa cu incandescenta, iar a doua este o lampa cu fluorescentii compactii) ~i cu
preiri diferite (lampa cu incandescentii costa circa 0,5 lei - 0,15 - iar lampa compacta costa circa 35
lei ( 10 ). Prima lampa are o durata de viatii de circa 1000 ore ~i are o putere de 80 W, iar cea de a doua
are o durata de viatii de peste 10 000 ore ~i o putere de 20 W.
Analiza financiara pe durata a 10 000 ore pune in evidentii urmatoarele:
- costurile pentru liimpile cu incandescenta (cele 10 liimpi necesar a fi utilizate)
C 1 = 100,15 + O,l0,0810000 = 95 ;
- costurile pentru lampa compacta
C 2 = 110 + 0,10,0210000 = 30 ;
In calculele efectuate s-a considerat tariful de 0, 1 /kWh pentru energia electrica. Se observa ca,
lampa compacta este mult mai ,,ieftina" . Desigur ca rezultatele pot fi altele in cazul in care cumpiiratorul
dore~te sa obtina produsul respectiv pentru o perioada limitata de timp.
Calculul simplu, de mai sus, care poate fi efectuat de orice cumparator, conduce la cre~terea cererii
de produse eficiente ~i, deci, cre~terea in ansamblu a eficientei energetice. Desigur, nivelul de pregatire al
beneficiarilor are un rol important. in fond, beneficiarul nu este interesat de eficienta energetica, ci de
factura platita pentru un anumit serviciu. De~i se considera ca o cre~tere adecvata a tarifului la energie
stimuleaza beneficiarii pentru cre~terea eficientei energetice in instalatiile proprii, in multe cazuri este mai
simplu sa se ceara mentinerea unor tarife coborate, ceea ce are ca efect conservarea ineficientei utilizarii
energiei in instalatiile proprii.
0 alta solutie (solutia c) consta in stimularea prezentei pe piatii a produselor eficiente energetic.
Pentru a limita impactul investitiei initiale ridicate pentru produsele eficiente, legislatorul poate acorda
unele facilitati producatorilor in vederea reducerii preirilor acestor produse (scutire de TVA, reducerea
taxelor etc.). in prezent, in multe tiifi, exista astfel de mijloace pentru cre~terea ponderii pe piatii a
produselor eficiente energetic.
Cea de a patra solutie (solutia d) corespunde unui progres natural al societatii, prin descoperire ~i
inovare. Independent de aspectele legate de eficienta energetica, vor apiirea noi solutii ~i noi descoperiri
in acest domeniu, care nu pot fi viabile decat daca conduc la o eficientii mai ridicata a proceselor.
De~i este dificil sa se stabileasca ponderea celor patru directii in cre~terea eficientei energetice, se
poate aprecia ca informarea ~i con~tientizarea beneficiarilor este una dintre solutiile cele mai eficiente.
cre~terii
eficienfei energetice
Principalele bariere care stau 'in fat! promovarii produselor eficiente energetic, de natura tehnica,
economica, financiara ~i manageriala, sunt indicate in figura 1.6 [1.3].
De~i unele dintre barierele indicate in figura sunt de natura obiectiva, multe sunt datorate unei
insuficiente cunoa~teri a problemei, unei insuficiente con~tientizari ~i implicari in cre~terea eficientei
energetice, in special prin prisma reducerii poluarii mediului ambiant.
cre~terea
BARIERE
in promovarea
solutiilor eficiente
energetic
~I
TEHNICE
lipsa echipamentelor
(incl usi v aparate de
masurare);
lipsa de pregatire ~i
experienta 'in domeniul
gestiunii energetice a
consumatorilor;
lipsa cadru adecvat
pentru cercetare ~i
transfer tehnologic
'----------'
ECONOMICE
FINANCIARE
fonduri !imitate
pentru investitii 'in
economia de energie;
lipsa unor facilitati
financiare ~i fiscale
pentru investitii 'in
economia de energie;
alte prioritati
nationale pentru
investi tii energetice
'----------'
INSTITUTIONALE,
MANAGERIALE
structura decizionala
inadecvata la nivel local
sau national;
lipsa legislatiei ~i a
reglementarilor pentru
eficienta energetica;
Ii psa standarde ~i
etichetare energetica;
necunoa~terea potentialului de conservare a
energiei;
lipsa consultanta
economica ~i bancara;
lipsa management
energetic in intreprinderi
Datele din tabelele mentionate pun in evidenta faptul ca arderea combustibililor fosili in centralele
electrice reprezinta sursa cea mai importanta de poluanti emi~i in atmosfera dintre toate etapele privind
extragerea, transportul ~i arderea acestora.
Deoarece intr-un sistem energetic exista toate tipurile de centrale electrice, se poate considera, intr-o
prima aproximatie, ca fiecare kWh economisit inseamna 1 kg. C02 mai putin in atmosfera.
Tabelul 1.2
Emisii (g/MWh) la utilizarea combustibilului solid (lignit)
Etapa
S0 2
NOX
Praf
Cariera de lignit
Transport lignit
Transport calcar
Centrala electrica
Transport de~euri
12
24,3
0,4
655
1,0
668,4
7,0
655
17,3
703,6
1,9
447
0,5
167
1,3
617,7
Total
C02
(kg/MWh)
19,6
0,4
1124,3
0,9
1145,2
CH4
50,6
12,0
14,9
77,5
Tabelul 1.3
Emisii (g/MWh) la utilizarea combustibilului lichid (pacura)
Etapa
S02
NOx
Praf
Extractie
Transport titei,
in tanc
Transport titei,
prin conducte
Rafinarie
Transport plicurli
Centrala electricli
Total
15,4
6,8
C02
(kg/MWh)
4,2
32
31
2,5
1, 1
1, 1
0,3
2,6
798
849
35
798
872
2,1
12
16
1,3
0,03
2,6
608
619
CH4
14,4
0,002
22,7
37
Tabelul 1.4
Emisii (g/MWh) la utilizarea combustibilului gazos (plicurli)
Etapa
Extractie, scurgeri,
transport lichid,
compresie
Transport conducte
Tratare
Centralli electricli
Total
S02
NOX
Praf
C02
(kg/MWh)
CH4
6,2
0,11
0,02
0,06
0,11
2,14 mg/m3
0,71
0,71
393
401,22
0,28
0,014
M 3-
a)
b)
Un alt domeniu, in care exista solutii pentru reducerea consumului de energie, il reprezinta sistemele
de pompare ~i ventilatoarele. in mod obi~nuit este necesarii reglarea debitului in functie de evolutia
procesului. Reglarea mecanica a debitului (fig. 1.8 a)) determina modificarea acestuia, dar, la un debit
mai redus, motorul de actionare ramane incarcat la acee~i putere, avand in vedere ca apare o sarcina
suplimentara determinata de laminarea fluidului. Reducerea puterii consumate ~i, deci, adaptarea
motorului la sarcina conductei poate fi realizata utilizand alimentarea motorului la frecveni variabila
(fig. 1.8 b))[l.5].
f= (0 50) Hz
f= 50 Hz
f= 50 Hz
a)
b)
N umarul mare de pompe ~i ventilatoare din industrie, precum ~i incarcarea variabila a acestora, face
ca solutia cu alimentare adaptiva sa aiba o eficieni dintre cele mai ridicate, cu o recuperare rapida (pana
la 2 ani) a investitiei.
De asemenea, importante economii de energie electrica pot fi racute ~i in sectorul de producere,
transport ~i distributie a energiei electrice. De fapt, se considera ca acest sector este eel mai mare
consumator de energie electrica. in prezent, peste 12% din energia produsa in centralele electrice este
consumata in procesele de transport ~i distributie a energiei electrice. Functionarea retelelor de transport
~i distributie impune existenta unui consum propriu tehnologic, determinat pentru conditiile optimale, de
proiect, de functionare. Abaterile de la conditiile optime conduce la cre~terea pierderilor ~i, deci, a
costurilor la utilizatorii finali.
in principiu, utilizatorii finali necesita puterea activa P care poate fi transformata in putere utila
(lucru mecanic util). Transferul puterii active este inerent insotit de un transfer de putere reactiva Q,
necesara, in special, pentru magnetizarea circuitelor magnetice ale transformatoarelor, motoarelor,
bobinelor etc. in acest fel, liniile electrice transfera puterea totala (aparenta) S
S=~P2+Q2.
(1.1)
fj.ur'
(1.3)
electrica consumata de utilizatorii finali cuprind ~i o componenta care se refera la plata energiei reactive
consumate. fndicatorul utilizat in calculul facturii este factorul de putere 'A
'A=p.
(1.4)
in mod ideal, factorul de putere ar trebui sa fie unitar, pentru ca puterea reactiva sa fie nula.
Normativele actuale penalizeaza consumatorii daca utilizeaza energia electrica la un factor de putere
normat (numit neutral ~i avand valoarea 0,92).
Controlul factorului de putere la consumator impune realizarea, de catre acesta, a unor investitii
pentru producerea locala a puterii reactive. in general aceste investitii au o durata redusa de recuperare
(sub 1 an) astfel incat, la cei mai multi consumatori, costurile suplimentare pentru plata energiei reactive
nu suntjustificate economic.
Unul dintre principalele sectoare in care cre~terea eficientei energetice este necesara ~i posibila este
sectorul casnic. De~i, in acest sector, in ultimii 30 de ani, eficienta energetica a crescut cu 5060% (fig.
1.9) exista, inca, solutii pentru reducerea, in continuare, a consumurilor de energie in procesele de
preparare a hranei, de conditionare a locuintelor, de spalare, uscare [1.6]. De asemenea, exista posibilitati
de reducere a consumurilor de energie la echipamentele TV, audio, informatice, de comunicare etc.
1,2
1,0~----------------i
0,8f--~""'""=:::----------'.
0,6f----"""'~""""------=-----i
0,4r----__,,,,c-.-~~-~==--=l
0,2~------=::::,,,,,::::~::::=bd
Oi-----------~---:
1970
1980
1990
2000
2005
2030
m~ina
1. 7 Concluzii
Conform prognozei Comisiei Europene pentru Energie ~i transport, pana in anul 2030 consumul de
energie electrica in Europa va cre~te cu circa 60% , dar emisiile de C02 vor cre~te doar cu 13,7% , in
special datorita masurilor de protectie a mediului. Preocuparea pentru cre~terea eficientei in utilizarea
energiei va asigura, atat cre~terea cantitatii de bunuri ~i servicii la dispozitie, cat ~i o dezvoltare durabila a
societatii. Pentru Europa va insemna ~i cre~terea securitatii energetice prin limitarea dependentei de
resursele din afara. in Romania, in prezent, exista mari posibilitati de reducere a consumurilor energetice,
pregnant puse in eviden!ft de valorile ridicate ale intensitatii energetice electrice. De cele mai multe ori,
informarea ~i con~tientizarea speciali~tilor are un rol important in determinarea factorilor de decizie
pentru efectuarea investitiilor necesare cre~terii eficientei energetice.
Preocuparea pentru mediul ambiant ~i pentru utilizarea cu grija a resurselor pentru a asigura conditii
normale de via ~i pentru generatiile viitoare, reprezinta elementul definitoriu in analiza problemelor
legate de eficienta energetica.
Bibliografie
[I. I]
***
Action Plan for Energy Efficiency: Realising the Potential, Communication from the Commission, Commission of the
European Communities, Brussels, COM(2006)545 final.
[1.2] Rugina V., lntensitatea energetica a industriei Romane$ti,,Mesagerul Energetic" anul V, nr.44, iunie 2005.
[1.3]
*** Electricity for more efficiency, electric technologies and their energy savings potential, Union of the Electricity
Industry-Eurelectric, 2005, www.uie.org
[1.4] *** Doing more with less, Green paper on energy efficiency, European Commission, Directorate-General for Energy
and Transport, 2005, http:iieuropa.eu.int/comm/cnergy/cfficiency/indcxen.htm
[1.5] Leca A., Mu~atescu V.~.a., Managementul energiei, Editura AGIR, Bucure~ti, 2006.
[1.6] Brauner G., Fuerlinger S., Haidvogl H., Potential for the efficiency improvement in the private sector, CIRED 2007, Raport
0834.
ajutorul indicatorului intensitate energeticii. Acesta se evaluiaza ca raportul dintre energia consumata
(exprimata, de regula, in MJ) ~i cantitatea de produse, bunuri sau servicii obtinute, masurata 'in unitati
fizice (bucati, tone, metri etc.) sau, de cele mai multe ori, in unitilti valorice (leu, euro, dolar). Pentru
evaluarea intensitatii energetice la nivelul economiei nationale se ia 'in consideratie Produsul Intern
Brut (PIB).
in cazul exprimarii sub fonna valorica, intensitatea energeticii define~te eficienta economica de
utilizare a energiei deoarece este, de regula, detenninata de valoarea pe piata a produselor realizate.
Este important de remarcat faptul ca, pentru a fi posibila comparatia intensitatilor energetice, este
necesar sa se utilizeze acela~i sistem de evaluare a PIB.
Indicatorul intensitate energetica este, de asemenea, folosit ~i pentru evaluarea modului in care este
utilizata energia electrica, situatie 'in care este definit ca energia electrica (exprimata 'in kWh) utilizata
pentru obtinerea unei unitati monetare (a se vedea paragraful 1.2)
Iluminat electric
Realizarea lilmpii cu incandescenta de catre Edison 'in anul 1879 a reprezentat un foarte important
salt in progresul civilizatiei umane. S-a realizat astfel o sursa de lumina artificiala care a pennis
des~~urarea eficienta a activitatilor ~i in lipsa luminii solare.
In prezent, circa 5% din energia electrica generata este consumata in instalatii de iluminat electric.
Caracterizat de o eficienta redusa, acest consumator are un import!lnt potential de economisire, oferit
de introducerea tehnologiilor noi de realizare a luminii artificiale. Jn acest sens, se considera ca, pana
in anul 2015, este posibila o reducere cu 30% a consumului actual de energie electrica pentru iluminat,
iar pana in 2025 cu 50%, fiira a scildea fluxul luminos necesar desfii~urilrii activitatilor 'in absenta
luminii naturale.
Eficienta luminoasa extrem de mica a lilmpilor cu incandescenta (820 lm/W) a stimulat
numeroase cautari pentru realizarea unor sisteme noi de iluminat artificial. Sursele actuate cu eficienta
ridicata (pana la 120 lm/W) se bazeaza pe descarcarea electrica la inalta frecventa, in vapori metalici
de joasa presiune (tuburi) fluorescente) sau de inalta presiune (lampi de inalta presiune ).
Una dintre solutiile care ar putea sa deschida noi directii de dezvoltare in acest domeniu este
utilizarea diodelor luminiscente - LED. 0 caracteristica deosebita a surselor bazate pe LED este
durata de viata foarte ridicata (peste 25 ani) ceea ce le face deosebit de atractive, mai ales acolo unde
costurile de inlocuire ~i mentenanta are importanta [10.2].
Tabe/ JO.I
Tipul lampii
Fluxul
luminos <l>,
Im
Lampa
Edison
Eficienta
luminoasa T],
lm/W
Temperatura
de culoare,
K
lndicatorul
de redare a
culorilor Ra ,
%
Puterea
nominalaP,
1,4
Incandescente
6048400
527
27003200
100
52000
Sodiude
joasa
presiune
1&00... 32500
100... 203
1700
18 .. 180
Sodiu de
inalta
presiune
50 ... 130
2000,
2200,2500
io ... so
35 ... 1000
Mercur de
inalt1i
presiune
170059000
3560
3400,
4000,4200
4060
501000
Tuburi
fluorescente
2008000
60105
2700, 3000,
4000,6500
6095
5... 80
Fluorescente
compacte
5085
2700, 3000,
4000,6500
80
5165
Halogenuri
metalice
5300220000
75140
3000,
4000,5600
6595
70 ...2000
Tub ceramic
cu halogenuri
metalice
1500 .. 23000
6895
3000,4200
8095
LED
10 l 70
peste 50
piina la 90
0,1-(x) 3
Eficienta energetica buna, estimata pentru sistemele de iluminat cu diode luminiscente, va asigura
reducerea consumurilor de energie electrica. De~i, in prezent, eficienta luminoasa a LED este inca
mica, se considera ca, pana in anul 2020, ea va putea atinge 180 lm/W. Potentialul important al acestor
categorii de surse permite sa se considere cii, in viitor, ele vor inlocui cu succes liimpile cu descarcari
in vapori metalici [10.3].
in figura 10. l este prezentata schema unei lampi cu puterea normata de 40 W, cuprinzand 30
LED-uri cu curentul nominal de 350 mA ~i o tensiune de 4V. Sursa D include un transformator
coborator 230/18 V ~i un redresor.
Limitarea deformiirii curbei curentului electric absorbit din circuit ~i problemele de
compatibilitate electromagnetica sunt rezolvate cu ajutorul circuitului de corectie a formei curentului
electric, a factorului de putere PFC (Power Factor Corrector) ~i a circuitului EMC (Electromagnetic
Compatibility). Se asigura astfel realizarea unui factor de putere practic unitar (/.. > 0,95) ~i o redusa
deformare a curentului electric absorbit din circuit (THDI < 7%).
FN PE
EMC
PFC
absorbita P. Trebuie remarcat faptul ca, in cazul lampilor fluorescente, variatia tensiunii de alimentare
are, in general, o influenta mai redusa deciit In cazul lampilor cu incandescenta.
Realizarea unor parametri superiori ai sistemului de iluminat interior impune controlul tensiunii
de alimentare pentru a se lncadra in limitele impuse de 2,5% fata de tensiunea nominala.
Intreruperile ~i golurile de tensiune determina inconfort vizual in cazul lampilor cu incandescenta
~i a celor fluorescente, la care sistemul de iluminat raspunde practic imediat la revenirea tensiunii la
parametrii nominali.
in cazul lampilor cu descarcare in vapori metalici de inalta presiune, intreruperi foarte scurte ale
tensiunii de alimentare produc intreruperi de durata mare (5 10 minute) din cauza timpului de
relansare. La utilizarea acestui tip de lampa este necesara adoptarea unor masuri speciale pentru
asigurarea unui iluminat de siguranta - daca este necesar - pe durata timpului de relansare.
Conectarea sistemelor de iluminat in instalatii de alimentare In care tensiunea prezinta variatii
relativ dese - fluctuatii - determina efect de flicker (variatii ale fluxului luminos emis) cu efecte
importante asupra calitatii iluminatului realizat. In cazurile practice se considera ca variatiile de
tensiune sunt acceptabile daca sunt inferioare curbei de iritabilitate. Conform normelor actuale, ii
revine fumizorului de energie electrica obligatia de a asigura in circuitul de alimentare un nivel de
fluctuatii ale tensiunii de alimentare care sa produca un flicker inferior curbei de iritabilitate.
Pe de alta parte, instalatiile de iluminat pot introduce in reteaua electrica de alimentare importante
perturbatii electromagnetice:
armonice ale tensiunii de alimentare, determinate de caracteristica neliniara a descarcarii
electrice;
nesimetrii, datorate faptului ca lampile electrice sunt conectate pe faza;
perturbafii de inaltii frecvenfii, in cazul balasturilor electronice;
ciideri de tensiune datorate necesarului de putere reactiva (prezenta balastului inductiv la lampile
cu descarcare electrica).
Perturbatiile determinate de iluminatul electric trebuie reduse sub limitele acceptate ~i, in acest
sens, furnizorul de energie electrica are posibilitatea monitorizarii acestor perturbatii ~i adoptarea,
impreuna cu consumatorul, a masurilor necesare pentru limitarea nivelului acestora.
Nesimetriile determinate de sistemele de iluminat pot fi rezolvate, in cazul general, printr-o
judicioasa conectare a surselor de lumina pe cele trei faze in cazul in care racordul la consumator este
trifazat. in cazul racordurilor monofazate, obligatia de a rezolva problemele de nesimetrie revine
fumizorului de energie electrica.
Pentru obtinerea unui confort vizual ~i termic optim trebuie luata in considerare lumina solara
directa care patrunde prin ferestre, precum ~i aportul de caldura vara sau pierderea de caldura pe durata
iernii, realizata prin ferestrele insuficient izolante termic.
Utilizarea unor sisteme ,,inteligente" de reglaj continuu al iluminatului artificial in functie de
iluminatul natural, conduce la economii importante de energie, reducerea pierderilor in sistemele de
iluminat ~i un confort sporit al utilizatorilor.
Managementul inteligent al sistemelor de iluminat electric, cu utilizarea eficienta a iluminatului
natural ~i limitarea iluminatului artificial la durata strict necesara realizarii functiilor sale, permite
reducerea importanta a consumului de energie electrica ~i, In consecinta, a pierderilor de energie.
Nivelul economiilor realizate prin utilizarea de sisteme adaptate la nivelul de iluminare necesar este
indicat In figura I 0.2.
Un potential important de economisire a energiei electrice ii are iluminatul public prin folosirea
completa a iluminatului natural ~i gestionarea adecvata a iluminatului artificial. Nivelul iluminatului
public reprezinta unul dintre criteriile de calitate ale civilizatiei modeme. Realizarea unui iluminat
corespunzator determina, in special, reducerea cheltuielilor indirecte, reducerea riscului de accidente
rutiere, reducerea numarului de agresiuni contra persoanelor, reducerea numarului de accidente pe
timp de noapte, lmbunatatirea climatului social ~i cultural prin cre~terea sigurantei activitatilor pe
durata serii [I 0.4].
Functionare continua
Cu comutator comandat in timp
Cu detector de mi~care
Cu controlul aportului
iluminatului natural
Cu combinatia tuturor sistemelor
de control
10.2.1 Electrotermie
Energia termica, necesara in procese industriale, 'in agricultura ~i In domeniul social-gospodaresc,
este obtinutil, in cea mai mare parte, din energie electrica. in prezent, peste 35% din productia de
energie electrica este utilizata in procese industriale bazate pe transformarea energiei electrice in
caldura.
Procesele electrotermice sunt intalnite in cele mai diverse domenii industriale: industria
electronica, la producerea semiconductoarelor; industria metalurgica, la topirea ~i la rafinarea
metalelor, la incalzirea semifabricatelor; industria constructoare de ma~ini, la matritare, forjare, uscare,
5
calire, lipire, sudare; industria materialelor de constructii, la topirea ~i tratamentul sticlei; industria
chimica, la incalzirea coloanelor ~i recipientilor, la producerea ~i prelucrarea materialelor plastice, la
accelerarea reactiilor chimice; industria extractiva, la reducerea minereurilor; industria lemnului, la uscarea lemnului ~i a lmbinarilor incleiate; industria alimentara, Ia uscarea, prepararea ~i sterilizarea
produselor etc.
Utilizarea instalatiilor electrotermice este caracterizata de avantaje importante fata de instalatiile
de incalzire cu combustibil:
Temperatura poate fi reglata cu precizie; exista posibilitatea dozarii caldurii in functie de
necesitatile procesului tehnologic, precum ~i a unui control permanent ~i precis al energiei electrice
transformate in caldura;
Se pot obtine temperaturi de peste 2200 K; unele procese tehnologice din industria moderna
necesita temperaturi de piina la 20 000 K care pot fi obtinute numai in cuptoarele cu plasma;
Spatiul de lucru fiind inchis, prelucrarea termica se poate realiza ~i in atmosfera controlata, cu
gaze de protectie sau in vid;
Se poate asigura functionarea intermitenta, instalatia putiind fi adusa repede in stare de
functionare la parametrii nominali;
Deoarece concentratia de energie termica, in materialele supuse lncalzirii, este relativ mare,
functionarea instalatiilor electrotermice se caracterizeaza prin valori reduse ale consumurilor specifice
de energie;
Prin introducerea calculatoarelor de proces exista posibilitatea automatizarii complete a
functionarii instalatiilor electrotermice.
Implementarea tehnologiilor moderne in cadrul proceselor electrotermice permite realizarea unor
importante economii de energie electrica.
10.2.2.1 Cuptoare cu arc electric
stabile~te
1001
AJtii
Nafta
EU25
Restul Asiei
Jap:mia
China
2001
2003
2004
2005
Consumurile specifice ale cuptoarelor cu arc electric (tabelul I 0.2) depind in mare masura de
capacitatea acestora. Pentru a asigura reducerea consumurilor de energie electrica, industria moderna
utilizeaza, in special, cuptoare de capacitate mare (HP) ~i de capacitate foarte mare (UHP) [10.6].
6
0,5
1,5
3,0
5 ... 6 10 ... 12
650
600
550
500
1,25 ... 1, 75
470
20 ... 25
460
440
1,5 ... 2
420
200
410
2,5 ... 3
Tabet 10.3
Principalele caracteristici ale cuptoarelor cu arc electric
Caracteristici
Numilr de electrozi
Alimentare cu
tensiune altemativa
3 electrozi in
bolta superioara
Diametrul uzual al
electrozilor
3 x350mm
lntensitatea curentului in
arcul
electric
17kA
(circa 17 A/cm2)
Puterea nominala
Tensiunea la bomele
arcului electric
Lungimea arcului
electric
Consum specific de
electrozi
Consum specific de
energie electrica
Nivel de flicker
Alimentare cu
tensiune continua
Observatii
un electrod central
1x350mm
IOMW
- la topire: 25 kA
(circa 25 A/cm2);
- la incalzire:
40kA
(circa 40 A/cm 2)
IOMW
230V
400V
170mm
370mm
100%
35 ... 50%
100%
90 ... 95%
100%
50%
Practic acel~i nivel in
prima etapa de topire,
dar mult mai redus in
restul timpului
Nivel de zgomot
100%
Procesul de topire
Topire practic
uniforma
Exploatare
lnterventia
operatorului la
intreruperea arcul ui
electric
Nu apare necesara
interventia operatorului.
Pentru cuptoare
echivalente
Reducere de la
circa 3,2 la 1,2 kg la
tona de metal lichid
Tiristoarele preiau
controlul curentului
in circuit
Cea de a doua este realizata cu cabluri flexibile din cupru ~i preia variatiile datorate modificarii
pozitiei electrozilor pe durata elaborarii ~arjei.
Cea de a treia portiune, realizata din bare racite cu apa, este solidara cu portelectrodul 5 al fazei
respective ~i izolata electric de acesta prin intermediul unor izolatoare 9.
4,,..===z:i;i
9
Transformatorul de cuptor 3 este plasat intr-o incapere 10, separata de zona de lucru a cuptorului.
Arcul electric 11 apare intre electrozii 7 ~i masa metalului 12 care urmeaza a fi procesat.
Sunt utilizati electrozi din carbune (amestec de antracit, carbune de retorta, cocs de petrol ~i
smoala, sinterizate in forme speciale la circa 1000 C) ~i electrozi din grafit (electrozi din carbune
grafitati la peste 2500 C). La cuptoarele de putere mare HP (High Power) ~i de putere foarte mare
UHP (Ultra High Power) sunt folositi electrozi din grafit. Ace~tia au diametrul delOO ... 1000 mm,
lungimi de 1 .. 3 m ~i sunt prevazuti cu sisteme de imbinare.
10.2.2.2 incalzire cu rezistoare
Principalele procese de incalzire bazate pe disiparea caldurii in elemente rezistive sunt indicate in
figura 10.7 [10.6].
lmtalai de iru:ilrlre
cu :rerlste~ electrici
Instalatii
de inc alzire
directa a sernifabicatelor
Instalatii
des:
prin puncte ;
cap la cap;
rrin cusam.~
rrin relief.
inc alzirea
sti.clei lie hide;
inc alzirea
apli.
lnstalatii
de produl:e re
a ma.terialelor
la te mplraturi
inalte:
grafitare ;
caroorund.
Instalatii
cu ra.cli4ii
InstaJ.atii
cu incalzire
prin conve~ie
de tip de schis
(cu radiatii
infra.ro~i).
de tip in.chis
(cuptoare).
_g'
Ki
Kl
Fig. 10.8 - lnstalaie oo incalzire
directa.
Procesele de incalzire directa (fig. 10.8) prezinta o serie de avantaje care trebuie luate in
considerare la alegerea tehnologiei de incalzire:
8
Energie primara
100%
Energie primara
100%
2,6 % Pierderi
prin metal ars
8,9 % Pierderi
prin metal ars
3,3%<
Procese
de oxidare a
metalului
oProcese
de oxidare
4,4 % Pierderi
3,2 % Pierderi in
transformatorul de
adaptare ~i contacte
Energie
utila
Energie
utila
a)
b)
10
A _3_x_23_0_14_00_V_
a------c------UA
u, i,
p
Racire
pi----------.
Incalzire
a)
p
p
t--1_.,.......,
c)
ed
b)
in figura 10.11 [10.7] este prezentata forma ~i spectrul de amplitudini a curentului electric in
cazul controlului temperaturii unui cuptor electric utilizand o schema cu reglare asimetrica (fig. 10.11
b)) sau cu reglare simetrica (fig. 10.11 c)).
Analiza curbelor din figura 10 .11 b) pune in evidenta faptul ca, in cazul reglarii asimetrice,
rezultii. atilt un spectru important de armonice k, cat ~i un important defazaj intre curba tensiunii ~i
componenta fundamentala a curentului electric. Aceste doua aspecte limiteaza utilizarea sistemului de
reglare numai pentru echipamente de incalzire cu puteri nominale relative mici (sub 10 kW). in cazul
reglarii simetrice (fig. 10.11 c)), curba componentei fundamentale a curentului electric este in faza cu
tensiunea aplicata.
Utilizarea cuptoarelor cu rezistoare in procesele de tratare termica a semifabricatelor, cu
consumuri importante de energie electrica, impune analiza aspectelor privind utilizarea eficienta a
energiei. incarcarea la capacitatea nominala a cuptorului, reducerea pierderilor prin pereti, precum ~i
recuperarea caldurii in procesele de racire sunt principalele mijloace privind utilizarea rationala a
energiei electrice.
Se constata ca exista Inca posibilitati practice de reducere a consumurilor energetice in cazul
incalzirii rezistive folosind:
Recuperarea caldurii in procesul de racire a pieselor (camere de racire in care se introduc
piesele care urmeaza a fi incalzite - camere cu flux dublu);
Reducerea pierderilor in cuptor (limitarea pierderilor prin pfillile deschise ale cuptorului,
limitarea pierderilor prin acumulare de caldura in pereti - utilizarea de fibre ceramice pentru realizarea
peretilor - limitarea temperaturii mantalei exterioare la 60 ... 80C);
Modificari in procesul tehnologic pentru limitarea intervalelor de subincarcare a cuptorului pe
durata unui ciclu;
Reglarea temperaturii in functie de proces (se sigura limitarea pierderilor de caldura ~i calitatea
produsului finit);
Sisteme de reglare a temperaturii (care insa pot determina importante perturbatii
electromagnetice in reteaua electrica de alimentare ).
11
A 3 x 230/400 V; 50 Hz
s------c--l------
a)
(0, rr/2)
!,,II
0,8
0,6
0,4
0,2 1..-i=:::::::::::;::::::~;._:;:::.._~~
IO 20 30 40 50 60 70 80 a (grade)
c)
incalzirea cu radiatii infrarosii (RI) este o varianta a 'incalzirii indirecte cu rezistoare la care
caldura este transmisa prin radiatii electromagnetice apartinand unor benzi de lungimi de unda precis
determinate. Corpul iradiat absoarbe o parte a radiatiilor ~i 'i~i ridica temperatura pe baza energiei
acestora. incalzirea cu radiatii infraro~ii 'i~i gase~te utilizarea In procese care necesita cantitati precise
de energie radianta, de obicei cu lungimi de unda determinate ~i care pot fi directionate spre obiectul
de 'incalzit, evitandu-se astfel 'incalzirea aerului sau a altor parti din echipament. Avantajele acestui
procedeu sunt:
Inertie termica redusa ~i viteza mare de cre~tere a temperaturii;
Randament ridicat, determinat, pe de o parte, de randamentul surselor de RI iar, pe de alta parte,
de modalitatea transmiterii energiei 'intre sursa ~i corp;
Posibilitatea obtinerii unor densitati de putere ridicate ~i, deci, a reducerii duratei procesului de
'incalzire ~i a pierderilor termice;
Productivitate ridicata;
incalzire omogena datorita penetri'irii RI (de~i aceasta este limitata la cateva zecimi de mm);
Conditii de curatenie ~i siguranta a exploati'irii;
12
Domeniul de utilizare
Uscarea suprafetelor vopsite
Uscarea hartiei i cartonului
Uscarea materialelor textile
Uscarea materialelor ceramice i minerale
Uscarea miezurilor de turnatorie
Uscarea produse Ior agricole (furaje,
cereale, seminte)
Uscarea legumelor i fructelor
Uscarea fllinii i a pastelor fllinoase
Uscarea pielariei i inciiltarnintei
lnciilzirea cauciucului i a materialelor
impregnate
Coacerea piiinii, biscuitilor
Priijirea ciirnii
o= J2
~ro -cr
~rt f cr
(10.1)
in care ro = 2rtf este pulsatia campului electric inductor, - permeabilitatea magnetica a materialului
procesat, cr - conductivitatea electrica a materialului.
Procesele de tratare termica utilizand inductia electromagnetica asigura viteze mari de incalzire
care pot ajunge la 100 K/s, se realizeaza densitati mari de putere transferate prin suprafata piesei,
cuprinse in mod obi~nuit intre IO ~i 30 MW/m 2
Pentru cea mai mare parte a aplicatiilor din domeniul 300 ... 400 kHz, puterea variaza intre 10 ~i
50 kW. Frecventele mai joase, pentru adancimi de tratare mai mari, sunt asociate unor puteri de 40
300 kW. Topirea materialelor cu inductie electromagnetica se realizeaza in principal in cuptoare cu
canal (figura 10.14 a)) ~i in cuptoare cu creuzet (figura 10.14 b)).
Randamentul electric al cuptorului de inductie electromagnetica cu creuzet este lle1 = 0,5 0,8.
Valorile mici corespund topirii materialelor cu conductivitate electrica relativ mare (la topirea
aluminiului lle1 = 0,5 0,6), iar valorile ridicate corespund topirii materialelor feroase cu
conductivitate relativ mica (la topirea otelului rezulta 'llet = 0, 7 0,8).
13
Echipamente
pentru topire
Echipamente de
incalzire in
profunzime
Echipamente pentru
tratamente termice la
suprafata
Echipamente pentru
scopuri specializate
Cu canal
Cu un inductor
Cu actiune continua
Cu creuzet
Cumai multe
inductoare
Cu actiune
discontinua
.I :1\
I
, . - - - - - - - - -..
''
''
:
''
'''
==
--:
"ti'
''
''
... __________ . .
a)
b)
Figura 10.14 - Cuptor cu canal a) ~i cu creuzet b):
A - partea circulara a cuptorului; B, C - partea dreapta a cuptorului;
I - corpul cuptorului; 2 - bobina inductoare; 3 - incarcatura
cuptorului; 4 - izolatie termica; 5 - circuitul magnetic.
20% fata de alte tipuri de surse. Folosirea caldurii reziduale a apei pentru racirea inductorului in
scopul incalzirii 'incarcaturii care urmeaza a fi topita permite cre~terea randamentului intregului proces.
Factorul de putere natural al cuptorului este de 0,2 0,7, ceea ce impune utilizarea unor
echipamente de compensare a puterii reactive. Bilantul de energie, tipic pentru un cuptor cu inductie
electromagnetica cu creuzet, de putere relativ mare, este indicat in figura 10.15.
Energie consumatli
100%
..___ _ _ _..... 7% pierderi in con,_ _ _ _ __,, vertorul de frecventli
,___ _ _ _ _ 1% pierderi in
condensatoare
energie
utilli
60%
izolatie tennicli
inductor
20% pierderi
electrice in
inductor
12% pierderi
tennice
Capacitate,
t
Fontli, otel
Metale u~oare
Metale grele
0,3 100
0,5 ... 15
Putere,
MW
Joasli frecventli
0,5 ... 21
0,2 ... 4
Fontli, otel
Metale u~oare
Metale grele
0,25 ... 30
0,1 ... 10
0,3 ... 35
Medie frecventli
0,3 ... 16
0,2 ... 4
0,3 ... 8
figurile 10.18 ~i, respectiv, 10.19 sunt indicate schemele obi~nuite pentru alimentarea
instalatiilor cu frecventa redusa (cicloconvertoare) ~i pentru alimentarea cu medie frecventa
(convertoare de frecventa). Utilizarea convertoarelor statice pentru alimentarea cuptoarelor cu inductie
cu creuzet determina economii de energie electrica de 12 20% [8] fata de alte tipuri de surse.
Frecventa de ie~ire a convertorului se autoadapteaza pe durata procesului de incalzire astfel incat se
elimina necesitatea variatiei capacitatii bateriei de compensare.
in
U;
ABC
Sursa de
Redresor Circuit intermediar
Invertor Compensare Cuptor
alimentare
de curent continuu
putere reactiv!I. cu inductie
Fig. I 0.19 - Circuit de alimentare a unui cuptor cu inducpe electromagnetic!I. de
medie frecvent!I..
lncalzirea capacitiva este specifica materialelor dielectrice cu un factor de pierderi mai mare de
0,01 ... 0,02 ~i care trebuie inciilzite uniform in intregul volum, in acele situatii in care alte metode nu
satisfac conditiile impuse de viteza de inciilzire ~i uniformitate a temperaturii in produs.
Principalul avantaj al acestui sistem de incalzire consta in densitati ridicate de putere in material
(300 ... 5000 kW/m 3 sau pana la 100 kW/m2 la incalzirea materialelor plane) ~i posibilitatea unei
incalziri selective a corpurilor dielectrice.
Numeroase aplicatii ale incalzirii cu inalta frecventa a corpurilor dielectrice se gasesc in industria
textila (un balot cu lana cu volum de 1,2 ... 2 m3 ~i masa de 150 ... 400 kg poate fi incalzit in 3 minute
intr-o instalatie cu puterea nominala de 30 kW, cu un consum de 20 25 kWh); industria lemnului
(uscarea uniforma a lemnului pentru evita craparea acestuia); industria alimentara (eliminarea a circa
80 kg apii/ora cu un consum de 1,2 ... 1,4 kWh/kg apa evaporata); industria maselor plastice; industria
hartiei (corectarea umiditatii la hartia de calitate superioara) [10.7].
16
I
I I I 1111
f=40,68MHz
I I I '~;
Pierderi in transformatorul
de inaltii tensiune 6%
Consum propriu (ventilatie,
comenzi, control) 3%
f=27,12MHz,.."' ;
/ / 'i'
'
v
I
0, 5
Pierderi in sursa de inaltA
frecven\ll 27 37%
"
v v
/
0,
2v / v
v v
0, I
f= 13,56MHz
0,0 5
0,001 0,002
Fig. I 0.20 - Biland energetic al unei instalatii
de incalzire cu inalta frecventa.
j/
I emn
v.(uscare)
I
I
I
0,005
inciilzirea prin intermediul microundelor (sau In foarte lnalta frecventa) este datorata
fenomenului de histerezis dielectric In cfunpuri electrice variabile In timp, care are ca efect
transformarea energiei electromagnetice In caldura.
in principiu, un echipament de lncalzire cu microunde (fig. 10.22) are trei componente principale:
generatorul de microunde (magnetron sau klistron) care transforma energia electrica, absorbita de la
retea, In energie de microunde; ghidul de unde, pentru transferul eficient al energiei electromagnetice
de la antena la locul unde are Joe transformarea In caldura; aplicatorul, In care energia microundelor
interactioneaza cu materialul de procesat.
Apica tor
Ivh terial de
rn::alzit
Fig . 10.2 2 - Ire talf4ie cu
mic rourde - schema re principiu
In general In tarile europene sunt autorizate benzile de 2450 MHz, 5800 MHz ~i 22125 MHz. Ca
urmare a costurilor ridicate ~i a puterilor mai reduse ale echipamentelor la 5800 MHz ~i 22125 MHz,
frecventa de 2450 MHz este cea mai folosita.
Principalele aplicatii industriale actuale ale microundelor sunt decongelarea ~i prepararea camii,
vulcanizarea cauciucurilor extrudate, preincalzirea polimerilor ~i uscarea prin microunde ~i vid a
medicamentelor ~i a produselor chimice fine.
Bilantul energetic al unei instalatii cu microunde este prezentata In figura 10.23.
~i
Energie consumatll
100% ( 13 00 W)
Comenzi, control 2%
Iluminat 3%
Ventilatie 3%
Pierderi in transformatorul de
inaltll tensiune 13%
Pierderi in magnetron 24%
Consum propriu (ventilatie,
comenzi, control) 3%
Radiatie reflectatli
I
I
I
Energie utilli
: Aplicator (incinta
1' rezonantli)
,_ -- --_4'!"6>_ - ----_..!
Puterea
nominala a
echipamentului,
kVA
Vitezade
deplasare a
produsului,
m/min
Cantitatea de
apli eliminatli,
kg/ora
Spatiul ocupat
de echipament,
m2
lO
35
1,5
6,5
18
7,2
6
38
38
55
1,65
1,65
2,45
0,45
1,5
0,55
Extragerea aluminiului prin electroliza este unul dintre marii consumatori de energie electrica ~i
prezinta un interes deosebit efectele pe care le poate avea asupra calitatii energiei electrice furnizata
celorlalti utilizatori din zona. in principiu, extragerea aluminiului este un proces de descompunere
electrolitica a aluminei (oxid de aluminiu A]z0 3) obtinuta, In cele mai multe cazuri, din bauxita, cu
depunerea aluminiului la catod ~i eliminarea unor compu~i ai oxigenului cu carbonul din electrozi.
Necesitatea unor tehnologii eficiente energetic caracterizate de consumurilor specifice de energie
electrica mici a condus la utilizarea de cuve electrolitice parcurse de curenti electrici inten~i. Tehnologiile actuale folosesc curenti electrici care ajung la valori de 300.000 A, fiind utilizate cuve
paralelipipedice, cu lungime de 9 ... 12 m, latime de 3 ... 4 m ~i o lnaltime de 1 ... 1,2 m, din placi din
otel, placate cu grafit [10.8].
in scopul reducerii pierderilor de energie electrica in anozi, densitatea de curent electric prin
anodul din carbune este limitata la valori sub 1 A/cm2, astfel !neat, In mod obi~nuit, fiecare baie
cuprinde un ~ir dublu de anozi conectati in paralel.
18
UQ1
(10.2)
11CE "llTE
in care Q, este sarcina teoreticli necesarli depunerii unei mase de 1 kg de aluminiu (care, conform legii
lui Faraday este Q, = 2979,74 Ah/kg).
Randamentul energetic al unui electrolizor llEE [%] este:
r -
(10.3)
[%],
in care Wu este energia utilli, Wi - energia totalli utilizatli pentru obtinerea unei cantitliti de aluminiu,
llcE - randamentul de masa (llcE =0,82 0,92), llTE - randamentul in timp (llrE 0,95), dterminat de
aparitia efectului anodic. Cu valorile indicate mai sus, rezultli randamentul energetic llEE 31 %.
Pentru obtinerea unei tone de aluminiu, in instalatiile actuale de electrolizli, se consumli circa
15000 MWh energie electricli, 1,9 ... 2,0 t alumina, 50 ... 70 kg criolit, 20 ... 30 kg fluorid de aluminiu,
0,55 ... 0,6 t de masli anodica ~i alti diferiti fondanti. in instalatiile actuale de extragere a aluminiului,
consumul specific de energie electricli poate fi redus pana la 12,5 MWh/t [10.8].
Energie
tennica
24,1%
Pierderi prin gaze arse
6,9%
Energie electrica
in electrolizor 69"/o
nergie Ciildura
electrica 46%
de
Pierderi termice
31,6%
reac~e
23%
Ciildura in
electrolizor
31,6%
'
'
'!-.
Energie utilii
51,7%
!' electrolitica
''
'
''
'
'
---------- -- ---- - -- - ----- ------- ~
',_ ----------- --- ------Fig. 10.24 - Bilantul energetic simplificat al unui electrolizor pentru extragerea aluminiului.
19
Sursele de alimentare trebuie sa asigure curentul electric necesar, in conditiile unei durate de
functionare de peste 8000 de ore. Este necesara o fiabilitate ridicata a componentelor instalatiei de
alimentare (transformatoare coboratoare, redresoare, sisteme de reglaj etc.) ~i posibilitatea reglajului in
limite largi a tensiunii de ie~ire. Pentru limitarea nivelului armonicilor sunt utilizate sisteme de
redresare cu 12, 24, 48, 60 sau 72 pulsuri.
in afara aluminiului, procesele de electroliza sunt utilizate ~i pentru producerea hidrogenului,
oxigenului, clorului, nichelului, cuprului rafinat, magneziului, titanului, plumbului, zincului. In tabelul
10.8 sunt indicate consumurile energetice pentru electroliza diferitelor produse.
Principalele directii privind reducerea consumurilor specifice de energie electrica In instalatiile
actuale de producere a aluminiului sunt:
cre~terea intensitatii curentului in circuitul tehnologic peste 300 kA;
cre~terea randamentului de curent llcE pana la circa 0,96;
reducerea tensiunii la borne le electrolizorului pana la 3,8 V.
Electro lit
Temperatura de
procesare,
Tensiunea la
bomele bliii,
Ca
Li
Mg
Na
Cl
Ti
Pb
Zn
Ni
Cu (rafinare)
OsiH
(se proceseazli
impreunli)
CaC'2
LiCl+KCl
MgC1 2
NaCl+ CaC1 2
800
420 ... 430
670 ... 730
570 ... 590
20 ... 30
6
5 ... 6
6 ... 7
ZnS04+ H2S04
35 ... 40
CuS04+ H2S04
60
oc
Consum specific de
energie electricli,
kWh/kg
45
28 ... 30
14 ... 16
IO ... II
1,8 ... 2,2
24 ... 26
O,ll5
3,5
4,0
0,2 ... 0,38
pentru 1 m3 de H si
0,5 m3 de O; 5,5 kWh
Obtinerea parametrilor optimi ai procesului electric necesita a calitate ridicata a energiei electrice.
In acela~i timp, cele mai multe dintre echipamentele destinate tehnologiilor electrice, in principal
datorita circuitelor de reglare ~i adaptare optimala la procese, determina perturbatii electromagnetice
(deformarea curbelor curentului electric ~i a ale tensiunilor de alimentare, factor de putere redus,
goluri de tensiune, nesimetrii, flicker). Limitarea acestor perturbatii, pentru a nu afecta calitatea
energiei electrice fumizata altor consumatori impune prezenta unor echipamente specializate. in
analiza energetica a procesului electric este necesar a lua in consideratie ~i pierderile determinate de
prezenta acestor echipamente.
20
Actiunea chimica a
curentului electric
Actiunea mecanica a
curentului electric ~i a
campului electric
..,
..,
()
..,
()
....
2.
..,
""'
"'g.
"'
""'"''-'
""''-' .$:!
"
:a'-' ..,'-' "
90 :a
B
-g
..,
.,, c: tl8'-'
"' "'"' 2..,
~....
'-'
::s
Po..
::s
Po..
"'~
~
.....
2
.5
Q)
'-'
i::
tl
2
..,
2
,
..c:
2
0
>
03
0
.,,..,
tl
i::
;:l
$)
::s
0.
'-'
""'
..,'-'
Q)
"'~....
"'
'-'
"'~
..2
'-'
..2
'-'
0.
'-'
::s
Po..
::s
..,"'
"'
!a
'-'
!+::
:e
~
;:l
()
"'~
b
::s
Po..
..,
....
"()
'-'
"';:l
a0
b
.,,..,'-'
]
s
g
g
a 2.
;:;
~
B
.., e .s ~"'
.$:!
'-'
"';:l
a"''-'
;:;
i::
'-'
gj
b
"3
.,,..,
'-'
"
g
"'"'
"
a
.s
..,....~
'-'
5h .,,..,
s"' "
0.
'~
;:l
;:l
,5
"'~
"'~
"'
~
'-'
"'~....
'-'
....
'-'
::s
'-'
'-'
::s
Po..
Po..
..2
~
Po..
..,
'-'
..2
~
Po..
0.
'r3
'20
....
tl
..,
Se utilizeazll fenomene
de eroziune electrica
Fig. I 0.25 - Tehnologii electrice speciale.
10.5 Tractiune
electrica
'
Tractiunea electrica prezinta o deosebita importanta 'in cadrul economiei actuate, asigurand
transportul persoanelor ~i bunurilor 'in mod sigur, rapid, ieftin ~i cu consum redus de energie electrica.
Caracteristicile sistemelor de tractiune electrica depind 'in mare masura de functiile 'indeplinite:
interurbana; urbana; suburbana; industriala.
in functie de schema electrica ~i de dotarea tehnica, vehiculele electrice interurbane (de tipul A)
sunt de 5 clase (tabelul 10.9). Utilizarea motorului trifazat asincron, alimentat de la un convertor de
frecventa (clasa A5), ca motor de tractiune, asigura cele mai bune performante functionale ~i
energetice, prin reglarea fara pierderi a vitezei de mers ~i posibilitatea recuperarii energiei de franare.
Tensiunea la firul de cale FC, care determina distanta dintre statiile electrice de alimentare
succesive, este limitata la 25 30 kV pentru a nu depa~i valorile acceptate ale cfunpului electric
pentru persoane. in cazul tractiunii urbane (tramvai, troleibus, metrou) este generalizata utilizarea
tensiunii continue la finil de cale. Din motive de protectie a personalului, tensiunea la firul de cale se
limiteaza, 'in mod obi~nuit, Ia 800 V. Din punctul de vedere al schemei electrice ~i dotarii tehnice, sunt
utilizate trei clase de vehicule electrice (tabelul 10.10).
Schema de tipul B3, specifica tractiunii electrice moderne, permite reglarea vitezei de mers prin
modificarea, rara pierderi, a frecventei de alimentare a motorului asincron realizand astfel o economie
de energie de circa 30% fata de schema B 1 ('inca larg utilizata 'in tara noastra) 'in care energia de reglaj
este disipata 'in rezistorul R.Se considera ca 'in domeniul tractiunii electrice (tractiune feroviara,
tramvai, troleibuz, metrou) exista, 'in prezent solutii, pentru reducerea consumului de energie electrica
cu peste 30% . Solutiile moderne care utilizeaza motoare asincrone alimentate cu tensiune de frecventa
variabila asigura adaptarea consumului de energie electrica la proces, cu evitarea pierderilor 'in
procesele de reglare. in cazul tractiunii feroviare, pe traseele denivelate ~i 'in cazul metroului,
21
Al
direct
3
(tensiune
continua)
A5
cu conv'ertor
freC'lenta
A4
cu re sor
cornandat
11 ... 15
11 ... 25
11 ... 30
11 ... 30
16 213 (20)
50 (60)
50 (60)
50 (60)
EG..AlkV
FC 25 kV
FC 3kV
FC 15 kV
Schema de
principiu
~tr(\'(\.'
MJ1Ll. ~
J\ 'J\
.. . .
.. . .
Clasa
Mod de
aliment are
Bl
direct
Tabelul 10.10.
Tracunea uroana
B3
B2
cu variator de tensiune
cu convertor de frecvefl!.8.
continua (chopper)
s;;,,(0,5 ... 3) kv
Schema de
principiu
Forrna
tensiunii
bornele
m.otorului
22
la
t,
Tehnologia de reglare a debitului fluidelor prin modificarea vitezei de rotatie a pompelor sau
ventilatoarelor este una dintre cele mai eficiente solutii in industrie, cu o durata de recuperare a
investitiei, 'in general, sub 2 ani [10.7]. In functie de profilul de sarcina al ma~inii de lucru, sistemul de
actionare cu motor asincron alimentat de la un convertor de frecventa determina reducerea consumului
de energie electrica cu pana la 50% .Numarul mare de pompe ~i ventilatoare din industrie precum ~i
'incarcarea variabila a acestora face ca solutia cu alimentare adaptiva sa aiba o eficienta dintre cele mai
ridicate.
23
Bibliografie
[IO.I]*** Action Plan for Energy Efficiency: Realising the Potential, Communication from the Commission, Commission of
the European Communities, Brussels, COM(2006)545 final.
[I0.2] Gadola St. .a., Eficienfa energetica in iluminat, Energobit, Cluj-Napoca, 2005.
[I0.3] Ton M. p., LED Lighting Technologies and Potential for Near-Term Applications, Ecos Consulting, Portland,
Oregon, 2003.
[10.4] *** Guide to the lighting of urban areas, Technical Report, CIE 136-2000.
[10.5] Zhang L., Mitigation ofEAF Induced Problems, PSCE 2006, Atlanta, Rap. 0001448.
[10.6] Metaxas A.C., Foundations of Electroheat, John Wiley & Sons, Chichester, New York, 1996.
[I0.7] Golovanov N., Sora I., Electrotermie ~i electrotehnologii, vol. I - Electrotermie, Editura Tehnica, Bucureti, 1997.
[I0.8] Rudolf M., Schaefer H., Elektrothermische Verfahren - Grundlagen, Tehnologien, Anwendungen, Springer Verlag,
Berlin 1989.
[I0.9] Davies E.J.,Simpson P. Induction Heating Handbook, McGrow Hill Book Co UK 1979.
[IO.IO] Falota H., Electrotermii # Electrotehnologii industriale, vol I i vol. II, Editura Universitatii ,,Lucian Blaga", Sibiu,
2002.
[I0.11] ***
Electricity for more efficiency, Electric technologies and their energy savings potential, Union of the
Electricity Industry-EURELECTRIC, 2005, www.uie.org
[I0.12] ***Doing more with less, Green Paper on energy efficiency; European Commission, Directorate- General for
Energyand Transport, 2005, http://europa.eu.int/comm/energy/efficiency/i ndex_en.htm
[I0.13] Leca A., MUatescu V., Managementul energiei, Editura AGIR, Bucure~ti, 2006.
[10.14] Brauner G., Fuerlinger S., Haidvogl H., Potential for the efficiency improvement in the private sector, CIRED 2007,
Raport 0834.
[I0.15] Rugina V., lntensitatea energeticii a industriei Romdne~ti, ,,Mesagerul Energetic" anul V, nr.44, iunie 2005.
[ I0.16] *** Distributed generation interconnection manual, dua@Jix.netcom.com.
[10.17] *** Connection criteria at the distribution network for distributed generation, CIGRE Task Force C6.04.01, 2005
[10.18] ***Terrestrial photovoltaic (PV) power generating systems. General guide. CEI 61277.
[I0.19] ***IEEE Standard for Interconnecting Distributed Resources with Electric Power Systems, IEEE 1547/2003
[I0.20] *** Wind turbine generator systems - Part 21: Measurement ans asseseement of power quality characteristics of
grid connected turbines, CEI 61400-21.
[10.21] Erlich I., Shewarega F., Introduction of Wind Power Generation into the First Course in Power Systems, IEEE
Power Engineering Society General Meeting, 24-28 June 2007, Tampa, Florida, USA, Raport PESGM 2007- 000745.
24