Sunteți pe pagina 1din 33

Eficienta energetica

1.1 Introducere
Eficienta energeticli define~te un concept care se refera la preocuplirile pentru reducerea energiei
folosite pentru realizarea aceluia~i produs, serviciu sau proces. In cele mai multe cazuri, eficienta
energetica poate fi cuantificatli prin compararea consumurilor specifice de energie, pentru acela~i produs,
serviciu sau proces, realizate in acelea~i conditii. Reducerea acestora, f'ara a afecta calitatea produsului,
serviciului sau procesului, asigurli cre~terea eficientei energetice.
Initial, aceste preocupliri au fost stimulate de reducerea costurilor cu energia in costurile totale ale
produsului, serviciului sau procesului. In prezent, aspectele privind eficienta energetica, in procesele de
extractie, prelucrare, transport, transformare ~i, mai ales, utilizare finala, sunt evaluate, in special, prin
limitarea efectelor consumului de energie asupra mediului ambiant. In acest sens, este larg utilizat
conceptul de ,,negajoule" care se refera la energia neconsumatli datoritli unei utilizliri eficiente a acesteia.
In figura 1.1 [ 1.1] sunt indicate curbele de consum de energie pe plan mondial, pentru diferiti purtatori de
energie primara, dar este prezentatli ~i cantitatea de energie economisita, dacli consumurile specifice ar fi
rlimas la nivelul anului 1971.

w [TJ)
6

I
I

I
I

I
I

'

'

'

l 00 l 0 ------- f - - - - - - - - - f - - - - - - - - - ; - - - - - - - - - , _- - - - - - - - , _- - - - - - - :
:
:
:
:
'
'
'
6
'
'
'
80 l 0 -------:- --------:- --------:- ------'

'

'

40 106

20-10 6

Fig. 1.1 - Cre~terea consumului de energie primara ~i variatia


energiei neconsumate prin eficienta energetica (negajouli):
negajouli; 111 biomasa; energie electrica din surse regenerabile;
nuclear;IEI gaz; petrol; Ill carbune.

Analiza datelor din figura 1.1 pune in evidentli faptul cli, in lipsa masurilor pentru cre~terea eficientei
energetice, consumul de energie primara, in anul 2005, ar fi fost practic 150% in raport cu consumul
actual. De~i eficienta energetica a crescut considerabil in ultimii ani, este incli posibil, din punct de vedere
tehnic ~i economic, sli se realizeze o reducere cu eel putin 20% a consumurilor specifice pana in anul
2020, peste ceea ce va fi obtinut prin efecte ale preturilor ~i a schimblirilor structurale din cadrul
economiei, prin inlocuirile naturale de tehnologii ~i mlisuri deja adoptate [1.1]. Partial, din cauza ponderii
mari din consumul total, cele mai mari economii, eficiente din punct de vedere economic, se inregistreazli
in sectorul de cllidiri rezidentiale (gospodlirii) ~i comerciale (sectorul tertiar), acolo unde potentialul total
estimat este, in prezent, de aproximativ 27% ~i, respectiv, 30% din consumul de energie. Obiectivul
actual, asumat de Uniunea Europeanli este de cre~tere a eficientei energetice cu 20% pana in anul 2020
[ 1.1]. Atingerea acestui obiectiv necesita o schimbare de fond in comportamentul energetic al
utilizatorilor de energie, astfel incat, folosind mai putina energie, sli beneficiem de aceea~i calitate a vietii.
Este necesar sa se dezvolte noi tehnologii ~i produse, mai eficiente din punct de vedere energetic, iar
utilizatorii trebuie sa fie stimulati pentru a utiliza in mod rational astfel de produse. Utilizarea celor mai
bune tehnologii disponibile prezintli o importanta deosebita.
Realizarea obiectivului de 20% pana in anul 2020 (o cre~tere a eficientei energetice cu 1,5% pe an),
echivalent cu reducerea cu aproximativ 40 l 06 TJ a consumului de energie primara, va aduce mari
beneficii energetice ~i va avea, totodata, importante efecte favorabile in reducerea impactului asupra
mediului. Emisiile de C0 2 vor putea fi reduse cu pana la 780 Mt C02 fatli de scenariul de bazli, mai mult

de dublul reducerilor stipulate pentru UE in Protocolul de la Kyoto pana in anul 2012. Investitiile

suplimentare in tehnologii mai eficiente ~i inovatoare vor fi mai mult decat compensate prin economisirea
a mai mult de 100 miliarde euro anual pentru combustibili [ 1.1].
Pentru industria de prelucrare, potentialul total de economisire este estimat la aproximativ 25%, in
care echipamentele periferice precum motoarele, ventilatoarele ~i instalatiile de iluminat ofera eel mai
mare potential de economisire a energiei. Pentru sectorul de transport, se estimeaza un potential de
economisire de 26%, ceea ce va impune trecerea la un alt mod de trafic, mai eficient ~i mai putin poluant
[1.1].
Limitarea nivelului de poluare a mediului ~i mentinerea rezervelor de materii prime ~i energie pentru
generatiile viitoare sunt principalele tinte ale analizelor privind eficienta energeticain contextul general al
cerintelor privind dezvoltarea durabila. Eficienta masurilor pentru reducerea consumului de energie poate
fi evaluata, intr-o prima aproximatie, prin kg. C02 evitat. De~i nu este singurul element poluator, dioxidul
de carbon reprezinta un factor important, care insote~te toate procesele energetice.

1.2 Intensitatea energetica


Intensitatea energetica este un indicator larg utilizat in evaluarea eficientei energetice, la nivel
macroeconomic (economie nationala, sector economic, ramura industriala) sau la nivel microeconomic
(proces tehnologic, instalatie etc.). Ea reprezinta raportul dintre energia consumata (exprimata in MJ) ~i
cantitatea de produse, bunuri sau servicii obtinute, masurata in unitati valorice (lei, euro, dolar) sau in
unitati fizice (bucati, tone, metri etc.). La nivelul economiei nationale se ia in consideratie Produsul Intern
Brut (PIB).
In cazul exprimarii valorice, intensitatea energetica define~te, in primul rand, eficienta economica a
utilizarii energiei, fiind determinata, in principal, de valoarea pe piata a produselor realizate. Se
recomanda sa se foloseasca un sistem unitar de evaluare a PIB pentru a se asigura posibilitatea
comparabilitatii intensitatilor energetice. In figura 1.2 [1.2] este prezentata evolutia intensitatii energetice
'in Uniunea Europeana ~i in Romania. Datele din figura pun 'in evidenta faptul ca, in Romania, intensitatea
energetica are valori ridicate; din acest motiv este necesar sa se adopte masuri pentru reducerea
consumurilor energetice. La nivel micro, cunoa~terea consumurilor reale ~i elaborarea de solutii pentru
reducerea consumurilor specifice implica efectuarea de masuratori complexe, analiza acestora ~i
evaluarea economilor de energie in cadrul solutiilor propuse.
GJ/1000

4 --

----,~~-,------,-~--,

Romania

UE
2000

2001

2002

2003

2004 2005

Fig. 1.2 - V ariatia intensitatii energetice.

Indicatorul intensitate energetica este folosit ~i pentru evaluarea modului in care este utilizata energia
electrica. El este definit ca energia electrica (kWh) utilizata pentru obtinerea unei unitati monetare. De~i
depinde mult de tipul activitatilor desra~urate, acest indicator ofera informatii satisracatoare privind
eficienta in utilizarea energiei electrice. Analiza datelor din tabelul 1.1 [ 1.2] evidentiaza faptul ca, in
Romania, exista Inca activitati industriale in care energia nu este utilizata eficient, tehnologiile utilizate
fiind energointensive. Se constata o intensitate ridicata a energiei electrice in industria chimica (CH),
industria metalurgica (ME), industria constructiilor de ma~ini (CM), in industria produselor din materiale
nemetalice - materiale de constructii (PMN), in industria celulozei, hartiei ~i tipariturilor (CIP) ~i in
industria prelucratoare (IND). Valori comparabile cu cele din tiifile Uniunii Europene rezulta in industria
alimentara, a bauturilor ~i tutunului (ABT) ~i in industria textila (TEX).

Prin privatizare ~i modemizare a unor linii tehnologice, valorile intensitatii energetice din industrie,
pentru Romania, sunt in continua scadere.
Tabelul 1. 1
Intensitatea energiei electrice In industria prelucratoare in anul 2001 [MWh/1000 ]
Tara
Belgia
Germania
Grecia
Spania
Franta
Italia
Portugalia
Romania

CH
1,556
1,142
1,310
1,252
0,924
1,164
2,484
6,989

MET
1,468
0,755
3,809
1,841
0,822
0,863
0,710
7,748

CM
0,302
0,152
0,439
0,392
0,302
0,398
0,438
1,516

ABT
0,715
0,382
0,397
0,560
0,543
0,529
0,420
0,405

PMN
1,060
0,963
1,921
1,265
0,880
0,941
1,291
3,005

TEX
0,940
0,447
0,439
0,535
0,359
0,376
0,508
0,669

CIP
0,748
0,665
0,457
0,721
0,654
0,643
1,073
1,955

IND
0,921
0,513
1,028
0,847
0,565
0,633
0,778
2,020

1.3 Masuri pentru reducerea intensitatii energetice


Reducerea intensitatii energetice la nivelul economiei nationale implica utilizarea unei game largi de
instrumente de politica economica, cu ajutorul carora producatorii trebuie incurajati sa dezvolte produse
~i tehnologii eficiente energetic, respectiind cerinte obligatorii de eficienta energetica, iar cumparatorii sa
fie informati ~i stimulati sa achizitioneze ~i sa utilizeze rational echipamentele eficiente energetic. in acest
sens, folosirea standardelor de eficienta energetica, asociate cu nivelul de performanta ~i schemele de
etichetare, reprezinta instrumente putemice pentru informarea consumatorilor ~i pentru transformarea
pietei in scopul obtinerii eficientei energetice.
0 atentie speciala trebuie acordata oportunitatilor oferite de tehnologiile informatice ~i de
comunicatie (JCT). Utilizarea larga a echipamentelor ICT conduce la o cre~tere semnificativa a eficientei
tehnologiilor bazate pe semiconductoare ~i sisteme de stocare.
in general, se considera ca exista patru cai de cre~tere a eficientei energetice (fig. 1.3). Pentru a le
pune in evidenta, se admite ca pe piata, pentru un anumit produs (de exemplu frigidere) exista mai multe
energetic ridicat (cu
oferte. Unele ieftine, dar cu consum p
eficienta energetica redusa, determinata
de izolatia termica
neperformanta), altele mai scumpe, dar
cu
un
consum
energetic mediu (cu izolatie termica mai
buna) ~i altele foarte
(aviind
izolatie
scumpe, cu consum energetic foarte redus
termica
de
calitate
superioara).
Probabilitatea prezentei pe piata a acestor produse,
emin
Efic1enta
tehnologii, serv1c11
depinde, evident, de cerere, astfel inciit
energetica
cele cu probabilitate
mare sunt cele cu pret mediu ~i consum Fig. 1.3 - Solutii pentru cre~terea eficientei
energetic mediu.
energetice
pentru
cre~terea
Prima ~i cea mai importanta cale
eficientei
energetice
consta
in
interzicerea,
prin
lege, a produselor, tehnologiilor, serviciilor care au o eficienta energetica sub o valoare minima emin
(solutia a). in acest sens, prin lege, produsele, tehnologiile, se~iciile sunt etichetate in functie de nivelul
de eficienta energetica. De exemplu, in figura 1.4 este indicata forma etichetei energetice pentru ma~inile
de spalat. Clasificarea in 7 clase de consum energetic ofera cumparatorului informatiile necesare pentru o
alegere corecta a produsului, in functie de capacitatea de investitie, dar ~i in functie de costurile pe care le
poate acoperi pe durata de utilizare.

Energie

Fabricant
Model

MARCA
ABC/123

ECONOMIC

A>
B>
c>
n>
E>

F>
>r
E

PUTIN ECONOMIC

Consum de energie
X.YZ
kWh/ciclu
(Pe baza rezultatelor obtinute
pentru ciclul ,,uscare bumbac"
in conditii de incercare standardizate)
Consumul real depinde de conditiile
de utilizare a aparatului

Capacitate (bumbac) kg
Evacuare
Condensare

@)

= .,._

Zgomot
(dB(A) pe 1 pW)

fi~a

X.Y

xyz

de informare detaliata
0
figureaza in instructiunile de folosire
Standard
EN61121
Fig. 1.4 - Exemplu de eticheta pentru m~ina de spalat.

Etichetarea energetica, actualizata ~i dinamica, precum ~i standardele de performanta energetica


minima la echipamente, reprezinta instrumente importante pentru informarea consumatorilor ~i pentru
transformarea pietei in scopul obtinerii eficientei energetice. in prezent, se elaboreaza standarde
energetice pentru 14 grupuri prioritare de produse care includ boilere, ma~ini de spalat, instalatii de aer
conditionat, incalzitoare de apa, produse electronice de larg consum, copiatoare, televizoare, sisteme de
veghe (stand-by), inciircatoare, iluminat, motoare electrice ~i alte produse [1.1]. Produsele care nu
intrunesc cerintele minime necesare din punct de vedere al consumurilor energetice, nu sunt acceptate pe
piata.
Sistemul de etichetare ofera un instrument foarte util pentru sustinerea politicilor nationale,
incluzand campanii de informare, scheme de subventie, ghiduri pentru achizitii publice ~i scheme privind
certificate le albe. Primele 10 20% dintre cele mai performante echipamente sunt rezervate etichetei A
[1.1].
0 alta solutie pentru cre~terea eficientei energetice (solutia b) consta in informarea ~i con~tientizarea
beneficiarilor privind relatia dintre eficienta energetica ~i costuri. Ca exemplu, in figura 1.5 este indicat
cazul simplu al analizei pe care un cumpiirator ar trebui sa o faca la inlocuirea unei lampi electrice arse
din instalatia sa de iluminat.

kgC02

500

70

400
300
200
100
0
Lampi
Lampi compacte
incandescente
Fig. 1.5 - Emisia de C0 2 corespunzatoare energiei consumate ~i costurile pe
durata de viata a lam pi Ior cu incandescenta ~i a lampilor compacte.
(Lampa compacta asigura o economie de 65 pe durata de viata ~i
reducerea cantitatii de C02 cu circa 500 kg. Se considera :
- lampa incandescenta: durata de viata 1000 ore ; puterea 80 W ; pret de
vam:are: 0,15 ;
- lampa compacta : durata de viata 10000 ore, puterea 20 W ; pret de
vanzare : 10 .
A fost luat in calcul un flux de 1500 Im ~i 0,1 /kWh.

Se considera doua liimpi electrice cu acela~i flux luminos (1500 Im), dar realizate cu tehnologii
diferite (prima este o lampa cu incandescenta, iar a doua este o lampa cu fluorescentii compactii) ~i cu
preiri diferite (lampa cu incandescentii costa circa 0,5 lei - 0,15 - iar lampa compacta costa circa 35
lei ( 10 ). Prima lampa are o durata de viatii de circa 1000 ore ~i are o putere de 80 W, iar cea de a doua
are o durata de viatii de peste 10 000 ore ~i o putere de 20 W.
Analiza financiara pe durata a 10 000 ore pune in evidentii urmatoarele:
- costurile pentru liimpile cu incandescenta (cele 10 liimpi necesar a fi utilizate)
C 1 = 100,15 + O,l0,0810000 = 95 ;
- costurile pentru lampa compacta
C 2 = 110 + 0,10,0210000 = 30 ;
In calculele efectuate s-a considerat tariful de 0, 1 /kWh pentru energia electrica. Se observa ca,
lampa compacta este mult mai ,,ieftina" . Desigur ca rezultatele pot fi altele in cazul in care cumpiiratorul
dore~te sa obtina produsul respectiv pentru o perioada limitata de timp.
Calculul simplu, de mai sus, care poate fi efectuat de orice cumparator, conduce la cre~terea cererii
de produse eficiente ~i, deci, cre~terea in ansamblu a eficientei energetice. Desigur, nivelul de pregatire al
beneficiarilor are un rol important. in fond, beneficiarul nu este interesat de eficienta energetica, ci de
factura platita pentru un anumit serviciu. De~i se considera ca o cre~tere adecvata a tarifului la energie
stimuleaza beneficiarii pentru cre~terea eficientei energetice in instalatiile proprii, in multe cazuri este mai
simplu sa se ceara mentinerea unor tarife coborate, ceea ce are ca efect conservarea ineficientei utilizarii
energiei in instalatiile proprii.
0 alta solutie (solutia c) consta in stimularea prezentei pe piatii a produselor eficiente energetic.
Pentru a limita impactul investitiei initiale ridicate pentru produsele eficiente, legislatorul poate acorda
unele facilitati producatorilor in vederea reducerii preirilor acestor produse (scutire de TVA, reducerea
taxelor etc.). in prezent, in multe tiifi, exista astfel de mijloace pentru cre~terea ponderii pe piatii a
produselor eficiente energetic.
Cea de a patra solutie (solutia d) corespunde unui progres natural al societatii, prin descoperire ~i
inovare. Independent de aspectele legate de eficienta energetica, vor apiirea noi solutii ~i noi descoperiri
in acest domeniu, care nu pot fi viabile decat daca conduc la o eficientii mai ridicata a proceselor.
De~i este dificil sa se stabileasca ponderea celor patru directii in cre~terea eficientei energetice, se
poate aprecia ca informarea ~i con~tientizarea beneficiarilor este una dintre solutiile cele mai eficiente.

1.4 Bariere in calea

cre~terii

eficienfei energetice

Principalele bariere care stau 'in fat! promovarii produselor eficiente energetic, de natura tehnica,
economica, financiara ~i manageriala, sunt indicate in figura 1.6 [1.3].
De~i unele dintre barierele indicate in figura sunt de natura obiectiva, multe sunt datorate unei
insuficiente cunoa~teri a problemei, unei insuficiente con~tientizari ~i implicari in cre~terea eficientei
energetice, in special prin prisma reducerii poluarii mediului ambiant.

1.5 Eficienta energetica ~i mediul ambiant


Pentru a pune in evidenta legatura intre mediul ambiant ~i consumul evitat de energie electrica prin
eficientei energiei electrice, in tabelele 1.2, 1.3 ~i 1.4 sunt indicate principalele emisii poluante,
produse in etapele de extractie, pregatire, transport ~i ardere pentru fiecare MWh energie electrica obtinut
din combustibili fosili.

cre~terea

BARIERE
in promovarea
solutiilor eficiente
energetic

~I

TEHNICE
lipsa echipamentelor
(incl usi v aparate de
masurare);
lipsa de pregatire ~i
experienta 'in domeniul
gestiunii energetice a
consumatorilor;
lipsa cadru adecvat
pentru cercetare ~i
transfer tehnologic
'----------'

ECONOMICE

FINANCIARE

preturi ale purtatoril or de energie care nu


reflecta costurile;
sistem de control al
pretufilor ~i neconsiderarea costurilor marginale;
deformarea participatiei energiei 'in pretul
de cost al produselor
'----------'

fonduri !imitate
pentru investitii 'in
economia de energie;
lipsa unor facilitati
financiare ~i fiscale
pentru investitii 'in
economia de energie;
alte prioritati
nationale pentru
investi tii energetice
'----------'

INSTITUTIONALE,
MANAGERIALE
structura decizionala
inadecvata la nivel local
sau national;
lipsa legislatiei ~i a
reglementarilor pentru
eficienta energetica;
Ii psa standarde ~i
etichetare energetica;
necunoa~terea potentialului de conservare a
energiei;
lipsa consultanta
economica ~i bancara;
lipsa management
energetic in intreprinderi

Fig. 1.6 - Bariere In promovarea solutiilor eficiente energetic

Datele din tabelele mentionate pun in evidenta faptul ca arderea combustibililor fosili in centralele
electrice reprezinta sursa cea mai importanta de poluanti emi~i in atmosfera dintre toate etapele privind
extragerea, transportul ~i arderea acestora.
Deoarece intr-un sistem energetic exista toate tipurile de centrale electrice, se poate considera, intr-o
prima aproximatie, ca fiecare kWh economisit inseamna 1 kg. C02 mai putin in atmosfera.
Tabelul 1.2
Emisii (g/MWh) la utilizarea combustibilului solid (lignit)
Etapa

S0 2

NOX

Praf

Cariera de lignit
Transport lignit
Transport calcar
Centrala electrica
Transport de~euri

12

24,3

0,4
655
1,0
668,4

7,0
655
17,3
703,6

1,9
447
0,5
167
1,3
617,7

Total

C02
(kg/MWh)
19,6

0,4
1124,3
0,9
1145,2

CH4
50,6
12,0

14,9

77,5

Tabelul 1.3
Emisii (g/MWh) la utilizarea combustibilului lichid (pacura)
Etapa

S02

NOx

Praf

Extractie
Transport titei,
in tanc
Transport titei,
prin conducte
Rafinarie
Transport plicurli
Centrala electricli
Total

15,4

6,8

C02
(kg/MWh)
4,2

32

31

2,5

1, 1

1, 1

0,3

2,6
798
849

35
798
872

2,1
12
16

1,3
0,03
2,6
608
619

CH4
14,4

0,002

22,7
37

Tabelul 1.4
Emisii (g/MWh) la utilizarea combustibilului gazos (plicurli)
Etapa
Extractie, scurgeri,
transport lichid,
compresie
Transport conducte
Tratare
Centralli electricli
Total

S02

NOX

Praf

C02
(kg/MWh)

CH4

6,2

0,11

0,02

0,06
0,11

2,14 mg/m3

0,71
0,71

393
401,22

0,28

0,014

1.6 Exemple de solutii eficiente energetic


Un prim exemplu de cre~tere a eficientei de utilizare a energiei electrice, cu eel mai mare impact
asupra celui mai mare numar de utilizatori, este inlocuirea iluminatului incandescent (practic inexistent in
Uniunea Europeanii) cu iluminatul fluorescent. A~a cum rezulta ~i din figura 1.5, utilizarea iluminatului
fluorecent in locul celui incandescent conduce la o reducere a consumului de energie electricii practic de 4
ori, pentru acela~i mediu luminos realizat. Avand in vedere faptul cii iluminatul electric consumii 5
15% din intreaga productie de energie electricii a unei t8.fi, utilizarea lampilor electrice moderne este una
dintre miisurile cele mai eficiente de reducere a consumului de energie electricii [1.3].
Tractiunea electricii (tractiunea feroviara, tramvai, troleibuz, metrou) este un alt domeniu in care
existii, in prezent, solutii pentru reducerea consumului de energie electricii cu peste 30% . Procesele de
pornire, accelerare, reglare a vitezei ~i franare sunt insotite, in cele mai multe dintre cazuri, de consum de
energie electricii in rezistorul de reglare Rp (fig. 1.7 a)), care asigurii disiparea acestei energii in mediul
inconjuriitor. Solutiile actuale utilizand motor asincron de actionare, alimentat cu o tensiune de frecventa
variabilii (fig. 1.7 b)) asigurii adaptarea consumului de energie electricii la proces, cu evitarea pierderilor
in procesele de re glare. in cazul tractiunii feroviare (pe traseele denivelate) ~i in cazul metroului,
recuperarea energiei de franare asigurii reducerea pe ansamblu a necesarului de energie electricii.

M 3-

a)

b)

Fig. 1. 7 - Realizarea proceselor de reglare cu


rezistor a) ~i cu frecventli variabila b).

Un alt domeniu, in care exista solutii pentru reducerea consumului de energie, il reprezinta sistemele
de pompare ~i ventilatoarele. in mod obi~nuit este necesarii reglarea debitului in functie de evolutia
procesului. Reglarea mecanica a debitului (fig. 1.8 a)) determina modificarea acestuia, dar, la un debit

mai redus, motorul de actionare ramane incarcat la acee~i putere, avand in vedere ca apare o sarcina
suplimentara determinata de laminarea fluidului. Reducerea puterii consumate ~i, deci, adaptarea
motorului la sarcina conductei poate fi realizata utilizand alimentarea motorului la frecveni variabila
(fig. 1.8 b))[l.5].

f= (0 50) Hz
f= 50 Hz

f= 50 Hz

a)

b)

Fig. 1.8 - Reglarea debitului pompelor cu robinet a) ~i cu vitezii


variabila a motorului de actionare b).

N umarul mare de pompe ~i ventilatoare din industrie, precum ~i incarcarea variabila a acestora, face
ca solutia cu alimentare adaptiva sa aiba o eficieni dintre cele mai ridicate, cu o recuperare rapida (pana
la 2 ani) a investitiei.
De asemenea, importante economii de energie electrica pot fi racute ~i in sectorul de producere,
transport ~i distributie a energiei electrice. De fapt, se considera ca acest sector este eel mai mare
consumator de energie electrica. in prezent, peste 12% din energia produsa in centralele electrice este
consumata in procesele de transport ~i distributie a energiei electrice. Functionarea retelelor de transport
~i distributie impune existenta unui consum propriu tehnologic, determinat pentru conditiile optimale, de
proiect, de functionare. Abaterile de la conditiile optime conduce la cre~terea pierderilor ~i, deci, a
costurilor la utilizatorii finali.
in principiu, utilizatorii finali necesita puterea activa P care poate fi transformata in putere utila
(lucru mecanic util). Transferul puterii active este inerent insotit de un transfer de putere reactiva Q,
necesara, in special, pentru magnetizarea circuitelor magnetice ale transformatoarelor, motoarelor,
bobinelor etc. in acest fel, liniile electrice transfera puterea totala (aparenta) S

S=~P2+Q2.

(1.1)

Pierderile de energie electrica 1:!..P depind de rezistenta electrica R a circuitului ~i de intensitatea


curentului electric I din circuit astfel ca in circuite trifazate, in regim sinusoidal ~i simetric
M=3RI 2 .
(1.2)
In acest caz, curentul electric din circuit se calculeaza din relatia:
]=

fj.ur'

(1.3)

in care Ur este tensiunea normata a liniei electrice.


Relatia (1.2) pune in evideni cele trei solutii posibile pentru reducerea pierderilor ~i, deci, cre~terea
eficientei procesului de transfer a energiei electrice. Prima solutie consta in reducerea rezistentei electrice
a circuitelor. Ea este aplicata inca din faza de proiectare, in care se analizeaza, din punct de vedere
tehnico-economic, tipul ~i sectiunea conductorului utilizat.
Cea de a doua solutie consta in cre~terea tensiunii nominale a liniei (relatia 1.3). Valorile tensiunii
nominale sunt standardizate (0,4 kV; 20 kV; 110 kV ~i 400 kV) ~i, in mare masura, analizate inca din faza
de proiectare. Totu~i, in Romania, exista inca retele extinse cu tensiunea nominala de 6 kV ~i 10 kV, care
determina importante pierderi in reteaua de distributie a energiei electrice; este necesara trecerea lor la 20
kV pentru cre~terea eficientei sistemului de distributie. Cea mai mare parte a pierderilor ( peste 60%)
apare in reteaua de joasa tensiune. in acest sens, solutiile modeme de alimentare a consumatorilor elimina
reteaua de joasa tensiune, asigurand alimentarea consumatorilor (chiar ~i a celor urbani ~i rurali) direct la
tensiunea de 20 kV.
Cea de a treia solutie consta in reducerea curentului electric din circuit (relatia 1.3) prin reducerea
puterii totale transferata pe linie, limitand transferul de putere reactiva Q (relatia 1.1). Pentru a stimula
consumatorii de a limita absorbtia de putere reactiva din reteaua electrica, tarifele actuale pentru energia

electrica consumata de utilizatorii finali cuprind ~i o componenta care se refera la plata energiei reactive
consumate. fndicatorul utilizat in calculul facturii este factorul de putere 'A

'A=p.

(1.4)

in mod ideal, factorul de putere ar trebui sa fie unitar, pentru ca puterea reactiva sa fie nula.
Normativele actuale penalizeaza consumatorii daca utilizeaza energia electrica la un factor de putere
normat (numit neutral ~i avand valoarea 0,92).
Controlul factorului de putere la consumator impune realizarea, de catre acesta, a unor investitii
pentru producerea locala a puterii reactive. in general aceste investitii au o durata redusa de recuperare
(sub 1 an) astfel incat, la cei mai multi consumatori, costurile suplimentare pentru plata energiei reactive
nu suntjustificate economic.
Unul dintre principalele sectoare in care cre~terea eficientei energetice este necesara ~i posibila este
sectorul casnic. De~i, in acest sector, in ultimii 30 de ani, eficienta energetica a crescut cu 5060% (fig.
1.9) exista, inca, solutii pentru reducerea, in continuare, a consumurilor de energie in procesele de
preparare a hranei, de conditionare a locuintelor, de spalare, uscare [1.6]. De asemenea, exista posibilitati
de reducere a consumurilor de energie la echipamentele TV, audio, informatice, de comunicare etc.
1,2
1,0~----------------i

0,8f--~""'""=:::----------'.
0,6f----"""'~""""------=-----i

0,4r----__,,,,c-.-~~-~==--=l

0,2~------=::::,,,,,::::~::::=bd
Oi-----------~---:

1970

1980

1990

2000

2005

2030

Fig. 1.9 - Reducerea consumurilor de energie


in aplicatiile casnice:
1 - plita electricii; 2 - uscator de miiini; 3 de spiilat; 4 - frigider; 5 - congelator.

m~ina

1. 7 Concluzii
Conform prognozei Comisiei Europene pentru Energie ~i transport, pana in anul 2030 consumul de
energie electrica in Europa va cre~te cu circa 60% , dar emisiile de C02 vor cre~te doar cu 13,7% , in
special datorita masurilor de protectie a mediului. Preocuparea pentru cre~terea eficientei in utilizarea
energiei va asigura, atat cre~terea cantitatii de bunuri ~i servicii la dispozitie, cat ~i o dezvoltare durabila a
societatii. Pentru Europa va insemna ~i cre~terea securitatii energetice prin limitarea dependentei de
resursele din afara. in Romania, in prezent, exista mari posibilitati de reducere a consumurilor energetice,
pregnant puse in eviden!ft de valorile ridicate ale intensitatii energetice electrice. De cele mai multe ori,
informarea ~i con~tientizarea speciali~tilor are un rol important in determinarea factorilor de decizie
pentru efectuarea investitiilor necesare cre~terii eficientei energetice.
Preocuparea pentru mediul ambiant ~i pentru utilizarea cu grija a resurselor pentru a asigura conditii
normale de via ~i pentru generatiile viitoare, reprezinta elementul definitoriu in analiza problemelor
legate de eficienta energetica.

Bibliografie
[I. I]

***

Action Plan for Energy Efficiency: Realising the Potential, Communication from the Commission, Commission of the
European Communities, Brussels, COM(2006)545 final.
[1.2] Rugina V., lntensitatea energetica a industriei Romane$ti,,Mesagerul Energetic" anul V, nr.44, iunie 2005.
[1.3]
*** Electricity for more efficiency, electric technologies and their energy savings potential, Union of the Electricity
Industry-Eurelectric, 2005, www.uie.org
[1.4] *** Doing more with less, Green paper on energy efficiency, European Commission, Directorate-General for Energy
and Transport, 2005, http:iieuropa.eu.int/comm/cnergy/cfficiency/indcxen.htm
[1.5] Leca A., Mu~atescu V.~.a., Managementul energiei, Editura AGIR, Bucure~ti, 2006.
[1.6] Brauner G., Fuerlinger S., Haidvogl H., Potential for the efficiency improvement in the private sector, CIRED 2007, Raport
0834.

U tilizarea ration ala a energiei


10.1 Consideratii generale
Utilizarea rationala a energiei este impusa de cre~terea costurilor purtatorilor de energie
determinata de efortul tot mai mare pentru extragerea surselor, dar ~i de necesitatea limitarii efectelor
conexe energiei asupra mediului ambiant. Se pot pune In evidenta trei modalitati diferite de realizare a
acesteia:
- economisirea energiei - masura care trebuie sa constituie preocuparea oricarui bun manager;
- folosirea eficienta a energiei - ansamblu de masuri pe care le ia orice manager inteligent;
- folosirea eficienta a energiei ~i dezvoltarea surselor regenerabile - preocupare permanenta a
unui bun manager, inteligent ~i responsabil.
Procesele de extractie, prelucrare, transport, transformare ~i utilizare finala a diferitelor forme de
surse energetice sunt insotite de importante efecte asupra mediului ambiant. Limitarea nivelului de
poluare a mediului ~i mentinerea rezervelor de materii prime ~i de energie pentru generatiile viitoare
sunt principalele tinte ale analizelor privind eficienta energetica prin prisma conceptului de dezvoltare
durabila. In acest sens, eficienta masurilor pentru reducerea consumului de energie poate fi evaluata,
intr-o prima aproximatie, prin cantitatea de dioxid de carbon (C02) evitat. De~i nu este singurul
element poluator, C02 reprezinta un factor important de poluare, care lnsote~te majoritatea proceselor
energetice.
Utilizarea rafionalii a energiei reprezinta un proces de evaluare a necesarului de energie pentru
realizarea unui produs sau unui serviciu ~i a metodelor pentru reducerea a consumului, f'ara a afecta
calitatea produsului sau serviciului. In general, interesul operatorilor din domeniul energiei pentru o
utilizarea rationala a acesteia este scazut, in masura in care are ca efect reducerea cantitatii de energie
necesara pietii ~i, deci, la reducerea profitului. Pe de alta parte, numero~i consumatori sunt inca putin
interesati de aceasta deoarece costurile cu energia consumata au o pondere redusa in pretul produsului
final. Utilizarea rationala a energiei electrice este corelata cu eforturile privind cre~terea generala a
eficientei energetice In procesele utilizatorilor finali, avand in vedere faptul ca eficienta energetica
poate fi considerata ca cea mai u~or disponibila, cea mai putin poluanta ~i cea mai ieftina resursa,
dintre toate resursele existente.
Eficien/a energeticii define~te un concept care se refera la preocuparile pentru reducerea energiei
folosite pentru realizarea unui produs, serviciu sau proces. In cele mai multe cazuri, eficienta
energetica poate fi cuantificata prin compararea consumurilor specifice de energie, pentru acela~i
produs, serviciu sau proces, realizate in acele~i conditii. Reducerea consumurilor, fiira a afecta
calitatea produsului, serviciului sau procesului, asigura cre~terea eficientei energetice.
De~i, ca urmare a masurilor luate, eficienta energetica a crescut considerabil In ultimii ani, se
constata ca mai exista suficiente rezerve. Tinand seama de acestea, obiectivul asumat de Uniunea
Europeana este ca, pana in anul 2020, sa creasca eficienta energetica cu 20% [I 0.1]. Atingerea acestui
obiectiv cere o schimbare de fond in comportamentul energetic al utilizatorilor de energie, astfel !neat,
folosind mai putina energie, sa se beneficieze de aceea~i calitate a vietii. Este necesar sa se dezvolte
noi tehnologii ~i produse, mai eficiente din punct de vedere energetic, iar utilizatorii trebuie sa fie
stimulati pentru a utiliza in mod rational astfel de produse.
Partial, din cauza ponderii mari in consumul total, cele mai mari economii, eficiente din punct de
vedere economic, se pot inregistra in sectorul de cladiri rezidentiale (gospodarii) ~i comerciale
(sectorul teqiar), acolo unde potentialul total estimat este, in prezent, de aproximativ 27% ~i, respectiv,
30% din consumul de energie.
Realizarea obiectivului mentionat de 20% este echivalent cu reducerea, pe ansamblu, a consumului
de energie primara cu aproximativ 40 106 TJ ~i inseamna o cre~tere a eficientei energetice cu 1,5% pe
an. Emisiile de C02 vor putea fi reduse cu pana la 780 Mt C02 fata de scenariul de baza, ceea ce
reprezinta mai mult decat dublul reducerilor stipulate pentru UE in Protocolul de la Kyoto pana in anul
2012. Investitiile suplimentare in tehnologii mai eficiente ~i inovatoare vor fi din plin compensate prin
economisirea a mai mult de 100 miliarde euro anual pentru combustibili de diferite tipuri [ 10.1].
Eficienta energetica, la nivel macroeconomic ( economie national a, sector economic, ramura
industriala) sau la nivel microeconomic (proces tehnologic, instalatie etc.) este frecvent cuantificata cu

ajutorul indicatorului intensitate energeticii. Acesta se evaluiaza ca raportul dintre energia consumata
(exprimata, de regula, in MJ) ~i cantitatea de produse, bunuri sau servicii obtinute, masurata 'in unitati
fizice (bucati, tone, metri etc.) sau, de cele mai multe ori, in unitilti valorice (leu, euro, dolar). Pentru
evaluarea intensitatii energetice la nivelul economiei nationale se ia 'in consideratie Produsul Intern
Brut (PIB).
in cazul exprimarii sub fonna valorica, intensitatea energeticii define~te eficienta economica de
utilizare a energiei deoarece este, de regula, detenninata de valoarea pe piata a produselor realizate.
Este important de remarcat faptul ca, pentru a fi posibila comparatia intensitatilor energetice, este
necesar sa se utilizeze acela~i sistem de evaluare a PIB.
Indicatorul intensitate energetica este, de asemenea, folosit ~i pentru evaluarea modului in care este
utilizata energia electrica, situatie 'in care este definit ca energia electrica (exprimata 'in kWh) utilizata
pentru obtinerea unei unitati monetare (a se vedea paragraful 1.2)

Tehnologii eficiente de utilizare a cnergiei electrice


Studiile privind cre~terea eficientei in procesele de utilizare a energiei au pennis elaborarea unor
solutii care conduc la o reducere importanta a consumului de energie pentru acela~i efect final.

Iluminat electric
Realizarea lilmpii cu incandescenta de catre Edison 'in anul 1879 a reprezentat un foarte important
salt in progresul civilizatiei umane. S-a realizat astfel o sursa de lumina artificiala care a pennis
des~~urarea eficienta a activitatilor ~i in lipsa luminii solare.
In prezent, circa 5% din energia electrica generata este consumata in instalatii de iluminat electric.
Caracterizat de o eficienta redusa, acest consumator are un import!lnt potential de economisire, oferit
de introducerea tehnologiilor noi de realizare a luminii artificiale. Jn acest sens, se considera ca, pana
in anul 2015, este posibila o reducere cu 30% a consumului actual de energie electrica pentru iluminat,
iar pana in 2025 cu 50%, fiira a scildea fluxul luminos necesar desfii~urilrii activitatilor 'in absenta
luminii naturale.
Eficienta luminoasa extrem de mica a lilmpilor cu incandescenta (820 lm/W) a stimulat
numeroase cautari pentru realizarea unor sisteme noi de iluminat artificial. Sursele actuate cu eficienta
ridicata (pana la 120 lm/W) se bazeaza pe descarcarea electrica la inalta frecventa, in vapori metalici
de joasa presiune (tuburi) fluorescente) sau de inalta presiune (lampi de inalta presiune ).
Una dintre solutiile care ar putea sa deschida noi directii de dezvoltare in acest domeniu este
utilizarea diodelor luminiscente - LED. 0 caracteristica deosebita a surselor bazate pe LED este
durata de viata foarte ridicata (peste 25 ani) ceea ce le face deosebit de atractive, mai ales acolo unde
costurile de inlocuire ~i mentenanta are importanta [10.2].
Tabe/ JO.I

Eficienta luminoasa a unor surse de lumina

Tipul lampii

Fluxul
luminos <l>,
Im

Lampa
Edison

Eficienta
luminoasa T],
lm/W

Temperatura
de culoare,
K

lndicatorul
de redare a
culorilor Ra ,
%

Puterea
nominalaP,

1,4

Incandescente

6048400

527

27003200

100

52000

Sodiude
joasa
presiune

1&00... 32500

100... 203

1700

18 .. 180

Sodiu de
inalta
presiune

1300 ... 90000

50 ... 130

2000,
2200,2500

io ... so

35 ... 1000

Mercur de
inalt1i
presiune

170059000

3560

3400,
4000,4200

4060

501000

Tuburi
fluorescente

2008000

60105

2700, 3000,
4000,6500

6095

5... 80

Fluorescente
compacte

200 ... 12000

5085

2700, 3000,
4000,6500

80

5165

Halogenuri
metalice

5300220000

75140

3000,
4000,5600

6595

70 ...2000

Tub ceramic
cu halogenuri
metalice

1500 .. 23000

6895

3000,4200

8095

20, 35, 70,


150,250

LED

10 l 70

peste 50

3000 ... 8000

piina la 90

0,1-(x) 3

Eficienta energetica buna, estimata pentru sistemele de iluminat cu diode luminiscente, va asigura
reducerea consumurilor de energie electrica. De~i, in prezent, eficienta luminoasa a LED este inca
mica, se considera ca, pana in anul 2020, ea va putea atinge 180 lm/W. Potentialul important al acestor
categorii de surse permite sa se considere cii, in viitor, ele vor inlocui cu succes liimpile cu descarcari
in vapori metalici [10.3].
in figura 10. l este prezentata schema unei lampi cu puterea normata de 40 W, cuprinzand 30
LED-uri cu curentul nominal de 350 mA ~i o tensiune de 4V. Sursa D include un transformator
coborator 230/18 V ~i un redresor.
Limitarea deformiirii curbei curentului electric absorbit din circuit ~i problemele de
compatibilitate electromagnetica sunt rezolvate cu ajutorul circuitului de corectie a formei curentului
electric, a factorului de putere PFC (Power Factor Corrector) ~i a circuitului EMC (Electromagnetic
Compatibility). Se asigura astfel realizarea unui factor de putere practic unitar (/.. > 0,95) ~i o redusa
deformare a curentului electric absorbit din circuit (THDI < 7%).

FN PE

EMC

PFC

Fig. 10.1 - Schema de principiu a unei lam pi electrice cu LED-uri

In general, eficienta luminoasa ~i energetica a sistemului de iluminat depinde, in buna masura, de


calitatea energiei electrice in circuitul de alimentare. Pe de alta parte, sistemele de iluminat conduc, ele
insele, la aparitia de perturbatii electromagnetice in reteaua electrica de alimentare ~i, deci, pot afecta
calitatea energiei electrice livrata altor consumatori din zona.
Variatia tensiunii de alimentare U fata de tensiunea normata (U, = 230 V) are, mai ales in cazul
lampilor cu incandescenta, o influenta importanta asupra parametrilor de functionare ai liimpii.
Cre~terea tensiunii de alimentare conduce la o drastica reducere a duratei de viatii, iar reducerea
tensiunii conduce la reducerea temperaturii filamentului ~i are ca efect modificarea compozitiei
spectrale a luminii emise - cre~te ponderea componentelor ro~u ~i galben - afectand calitatea
iluminatului. De asemenea, sunt influentate fluxul luminos emis <P, eficienta luminoasa T] ~i puterea
3

absorbita P. Trebuie remarcat faptul ca, in cazul lampilor fluorescente, variatia tensiunii de alimentare
are, in general, o influenta mai redusa deciit In cazul lampilor cu incandescenta.
Realizarea unor parametri superiori ai sistemului de iluminat interior impune controlul tensiunii
de alimentare pentru a se lncadra in limitele impuse de 2,5% fata de tensiunea nominala.
Intreruperile ~i golurile de tensiune determina inconfort vizual in cazul lampilor cu incandescenta
~i a celor fluorescente, la care sistemul de iluminat raspunde practic imediat la revenirea tensiunii la
parametrii nominali.
in cazul lampilor cu descarcare in vapori metalici de inalta presiune, intreruperi foarte scurte ale
tensiunii de alimentare produc intreruperi de durata mare (5 10 minute) din cauza timpului de
relansare. La utilizarea acestui tip de lampa este necesara adoptarea unor masuri speciale pentru
asigurarea unui iluminat de siguranta - daca este necesar - pe durata timpului de relansare.
Conectarea sistemelor de iluminat in instalatii de alimentare In care tensiunea prezinta variatii
relativ dese - fluctuatii - determina efect de flicker (variatii ale fluxului luminos emis) cu efecte
importante asupra calitatii iluminatului realizat. In cazurile practice se considera ca variatiile de
tensiune sunt acceptabile daca sunt inferioare curbei de iritabilitate. Conform normelor actuale, ii
revine fumizorului de energie electrica obligatia de a asigura in circuitul de alimentare un nivel de
fluctuatii ale tensiunii de alimentare care sa produca un flicker inferior curbei de iritabilitate.
Pe de alta parte, instalatiile de iluminat pot introduce in reteaua electrica de alimentare importante
perturbatii electromagnetice:
armonice ale tensiunii de alimentare, determinate de caracteristica neliniara a descarcarii
electrice;
nesimetrii, datorate faptului ca lampile electrice sunt conectate pe faza;
perturbafii de inaltii frecvenfii, in cazul balasturilor electronice;
ciideri de tensiune datorate necesarului de putere reactiva (prezenta balastului inductiv la lampile
cu descarcare electrica).
Perturbatiile determinate de iluminatul electric trebuie reduse sub limitele acceptate ~i, in acest
sens, furnizorul de energie electrica are posibilitatea monitorizarii acestor perturbatii ~i adoptarea,
impreuna cu consumatorul, a masurilor necesare pentru limitarea nivelului acestora.
Nesimetriile determinate de sistemele de iluminat pot fi rezolvate, in cazul general, printr-o
judicioasa conectare a surselor de lumina pe cele trei faze in cazul in care racordul la consumator este
trifazat. in cazul racordurilor monofazate, obligatia de a rezolva problemele de nesimetrie revine
fumizorului de energie electrica.
Pentru obtinerea unui confort vizual ~i termic optim trebuie luata in considerare lumina solara
directa care patrunde prin ferestre, precum ~i aportul de caldura vara sau pierderea de caldura pe durata
iernii, realizata prin ferestrele insuficient izolante termic.
Utilizarea unor sisteme ,,inteligente" de reglaj continuu al iluminatului artificial in functie de
iluminatul natural, conduce la economii importante de energie, reducerea pierderilor in sistemele de
iluminat ~i un confort sporit al utilizatorilor.
Managementul inteligent al sistemelor de iluminat electric, cu utilizarea eficienta a iluminatului
natural ~i limitarea iluminatului artificial la durata strict necesara realizarii functiilor sale, permite
reducerea importanta a consumului de energie electrica ~i, In consecinta, a pierderilor de energie.
Nivelul economiilor realizate prin utilizarea de sisteme adaptate la nivelul de iluminare necesar este
indicat In figura I 0.2.
Un potential important de economisire a energiei electrice ii are iluminatul public prin folosirea
completa a iluminatului natural ~i gestionarea adecvata a iluminatului artificial. Nivelul iluminatului
public reprezinta unul dintre criteriile de calitate ale civilizatiei modeme. Realizarea unui iluminat
corespunzator determina, in special, reducerea cheltuielilor indirecte, reducerea riscului de accidente
rutiere, reducerea numarului de agresiuni contra persoanelor, reducerea numarului de accidente pe
timp de noapte, lmbunatatirea climatului social ~i cultural prin cre~terea sigurantei activitatilor pe
durata serii [I 0.4].

Nivelul economiilor realizate

Functionare continua
Cu comutator comandat in timp
Cu detector de mi~care
Cu controlul aportului
iluminatului natural
Cu combinatia tuturor sistemelor
de control

Figura 10.2 - Nivelul economiilor realizate prin controlul iluminatului interior.

Iluminatul public trebuie sa lndeplinesca o serie de conditii luminotehnice, fiziologice, de norme


tehnice, de siguranta a circulatiei ~i de estetica arhitectonica In conditiile reducerii costului
investitiilor, a cheltuielilor anuale de exploatare a instalatiilor ~i a utilizarii rationale a energiei
electrice. Se apreciaza ca pentru un ora~ mediu consumul de energie electrica pentru iluminat se
repartizeaza astfel: 86% reprezinta iluminat stradal, 11 % semnalizari rutiere ~i 3% iluminat arhitectural ~i publicitate.
Experienta arata ca, pe durata noptii, riscul de accidente este de 1,6 ori mai mare fata de zi ~i cu o
gravitate mult mai mare (numarul de morti de 5,4 iar numarul de raniti de 2, 1 ori mai mare fata de
lumina naturala). Cre~terea luminantei In intervalul 0,5 2 cd/m2 cu 1 cd/m 2 determina reducerea cu
35 % a numarului de accidente. Se considera ca asigurarea unui iluminat corespunzator poate conduce
la o reducere cu circa 40% a numarului de accidente.
in vederea reducerii consumurilor de energie electrica in iluminatul public pot fi luate In
consideratie urmatoarele doua aspecte principale:
Utilizarea surselor noi ~i cu eficienta luminoasa ridicatil, in special a lampilor cu vapori de sodiu
de joasa ~i lnalta presiune, In locul celor cu vapori de mercur de lnalta presiune;
Reproiectarea sistemelor de iluminat pe baze modeme, folosind surse eficiente ~i un
management performant al sistemelor de iluminat, care poate conduce la reducerea consumului de
energie electrica, f'ara a afecta confortul vizual (realizarea unui sistem de iluminat sectionat poate
determina reduceri importante ale consumurilor de energie electrica); reducerea nivelului de luminanta
(iluminare) odata cu scaderea traficului este o solutie care trebuie avuta In vedere Inca din faza de
proie_ctare, astfel !neat sa se asigure conditii acceptabile 'in cazul unui trafic redus.
ln concluzie, se poate considera ca realizarea unui mediu luminos confortabil, cu un consum
minim de energie, cu utilizarea cat mai intensa a iluminatului natural ~i cu o investitie minima
reprezinta grila de apreciere a unui sistem de iluminat modern ~i eficient. Utilizarea eficienta a
iluminatului natural este principalul mijloc prin care se poate face o importanta economie de energie
electrica pentru iluminatul artificial.

10.2.1 Electrotermie
Energia termica, necesara in procese industriale, 'in agricultura ~i In domeniul social-gospodaresc,
este obtinutil, in cea mai mare parte, din energie electrica. in prezent, peste 35% din productia de
energie electrica este utilizata in procese industriale bazate pe transformarea energiei electrice in
caldura.
Procesele electrotermice sunt intalnite in cele mai diverse domenii industriale: industria
electronica, la producerea semiconductoarelor; industria metalurgica, la topirea ~i la rafinarea
metalelor, la incalzirea semifabricatelor; industria constructoare de ma~ini, la matritare, forjare, uscare,
5

calire, lipire, sudare; industria materialelor de constructii, la topirea ~i tratamentul sticlei; industria
chimica, la incalzirea coloanelor ~i recipientilor, la producerea ~i prelucrarea materialelor plastice, la
accelerarea reactiilor chimice; industria extractiva, la reducerea minereurilor; industria lemnului, la uscarea lemnului ~i a lmbinarilor incleiate; industria alimentara, Ia uscarea, prepararea ~i sterilizarea
produselor etc.
Utilizarea instalatiilor electrotermice este caracterizata de avantaje importante fata de instalatiile
de incalzire cu combustibil:
Temperatura poate fi reglata cu precizie; exista posibilitatea dozarii caldurii in functie de
necesitatile procesului tehnologic, precum ~i a unui control permanent ~i precis al energiei electrice
transformate in caldura;
Se pot obtine temperaturi de peste 2200 K; unele procese tehnologice din industria moderna
necesita temperaturi de piina la 20 000 K care pot fi obtinute numai in cuptoarele cu plasma;
Spatiul de lucru fiind inchis, prelucrarea termica se poate realiza ~i in atmosfera controlata, cu
gaze de protectie sau in vid;
Se poate asigura functionarea intermitenta, instalatia putiind fi adusa repede in stare de
functionare la parametrii nominali;
Deoarece concentratia de energie termica, in materialele supuse lncalzirii, este relativ mare,
functionarea instalatiilor electrotermice se caracterizeaza prin valori reduse ale consumurilor specifice
de energie;
Prin introducerea calculatoarelor de proces exista posibilitatea automatizarii complete a
functionarii instalatiilor electrotermice.
Implementarea tehnologiilor moderne in cadrul proceselor electrotermice permite realizarea unor
importante economii de energie electrica.
10.2.2.1 Cuptoare cu arc electric

Cuptoarele cu arc electric in constructie trifazata, cu actiune directa (arcul electric se


intre electrozi ~i metal) sunt in prezent cele mai intiilnite solutii pentru elaborarea otelurilor.

stabile~te

1001

AJtii
Nafta

Rusi a/re stul


Euro~i

EU25
Restul Asiei
Jap:mia

China

2001

2003

2004

2005

Fig. 10.3- Consumul mondial de <:\el, in milioane tone.

Consumurile specifice ale cuptoarelor cu arc electric (tabelul I 0.2) depind in mare masura de
capacitatea acestora. Pentru a asigura reducerea consumurilor de energie electrica, industria moderna
utilizeaza, in special, cuptoare de capacitate mare (HP) ~i de capacitate foarte mare (UHP) [10.6].
6

Functionarea cuptorului cu arc electric trifazat (fig.10.4) determina importante perturbatii


electromagnetice in reteaua electrica de alimentare sub forma de fluctuatii de tensiune, nesimetrie,
armonice ~i interarmonice. Principalele caracteristici ale acestor cuptoare sunt indicate In tabelul 10.3.
Din punct de vedere constructiv cuptorul pentru topirea otelului (fig.10.4) este alcatuit din cuva
de topire 1, coloana de pivotare 2, transformatorul de alimentare 3, reteaua scurta (legatura electrica
dintre transformator ~i electrozi) 4, portelectrodul 5, dispozitivul de comanda hidraulica a electrozilor
6, electrozii 7, jgheabul de golire 8. Transformatorul de cuptor este plasat intr-o lncapere speciala,
aflata in imediata apropiere a cuptorului.
Reteaua scurta are trei portiuni. Prima este realizata sub forma unui pachet de bare ~i asigura
legatura dintre bomele secundare ale transformatorului ~i ie~irea din incaperea unde este plasat
acesta.
Tabet 10.2
Caracteristici ale cuptoarelor cu arc electric pentru topirea otelurilor
Capacitatea
cuptorului, t
Consum specific Wo
de energie electricli,
kWh/t
Durata 11 a topirii,
ore

0,5

1,5

3,0

5 ... 6 10 ... 12

650

600

550

500

1,25 ... 1, 75

470

20 ... 25

40 ... 50 80 ... 100

460

440

1,5 ... 2

420

200

410

2,5 ... 3

Tabet 10.3
Principalele caracteristici ale cuptoarelor cu arc electric
Caracteristici
Numilr de electrozi

Alimentare cu
tensiune altemativa
3 electrozi in
bolta superioara

Diametrul uzual al
electrozilor

3 x350mm

lntensitatea curentului in
arcul
electric

17kA
(circa 17 A/cm2)

Puterea nominala
Tensiunea la bomele
arcului electric
Lungimea arcului
electric
Consum specific de
electrozi
Consum specific de
energie electrica
Nivel de flicker

Alimentare cu
tensiune continua

Observatii

un electrod central
1x350mm

IOMW

- la topire: 25 kA
(circa 25 A/cm2);
- la incalzire:
40kA
(circa 40 A/cm 2)
IOMW

230V

400V

170mm

370mm

100%

35 ... 50%

100%

90 ... 95%

100%

50%
Practic acel~i nivel in
prima etapa de topire,
dar mult mai redus in
restul timpului

Nivel de zgomot

100%

Procesul de topire

Apar zone supraincalzite ~i altele


relativ reci

Topire practic
uniforma

Exploatare

lnterventia
operatorului la
intreruperea arcul ui
electric

Nu apare necesara
interventia operatorului.

Pentru cuptoare
echivalente

Reducere de la
circa 3,2 la 1,2 kg la
tona de metal lichid

In etapa ini ti ala


115 dBA,
iar apoi
sub 90 dBA

Tiristoarele preiau
controlul curentului
in circuit

Cea de a doua este realizata cu cabluri flexibile din cupru ~i preia variatiile datorate modificarii
pozitiei electrozilor pe durata elaborarii ~arjei.
Cea de a treia portiune, realizata din bare racite cu apa, este solidara cu portelectrodul 5 al fazei
respective ~i izolata electric de acesta prin intermediul unor izolatoare 9.
4,,..===z:i;i
9

Fig. 10.4 - Constructia cuptorului cu arc electric trifazat pentru topirea


otelului.

Transformatorul de cuptor 3 este plasat intr-o incapere 10, separata de zona de lucru a cuptorului.
Arcul electric 11 apare intre electrozii 7 ~i masa metalului 12 care urmeaza a fi procesat.
Sunt utilizati electrozi din carbune (amestec de antracit, carbune de retorta, cocs de petrol ~i
smoala, sinterizate in forme speciale la circa 1000 C) ~i electrozi din grafit (electrozi din carbune
grafitati la peste 2500 C). La cuptoarele de putere mare HP (High Power) ~i de putere foarte mare
UHP (Ultra High Power) sunt folositi electrozi din grafit. Ace~tia au diametrul delOO ... 1000 mm,
lungimi de 1 .. 3 m ~i sunt prevazuti cu sisteme de imbinare.
10.2.2.2 incalzire cu rezistoare
Principalele procese de incalzire bazate pe disiparea caldurii in elemente rezistive sunt indicate in
figura 10.7 [10.6].
lmtalai de iru:ilrlre
cu :rerlste~ electrici

Instalatii
de inc alzire
directa a sernifabicatelor

Instalatii
des:
prin puncte ;
cap la cap;
rrin cusam.~

rrin relief.

inc alzirea
sti.clei lie hide;
inc alzirea
apli.

lnstalatii
de produl:e re
a ma.terialelor
la te mplraturi
inalte:
grafitare ;
caroorund.

Instalatii
cu ra.cli4ii

InstaJ.atii
cu incalzire
prin conve~ie

de tip de schis
(cu radiatii
infra.ro~i).

de tip in.chis
(cuptoare).

Fig. 10. 7 - Instalai de incalzire cu rezisterJ!.S, elee trica.

_g'
Ki
Kl
Fig. 10.8 - lnstalaie oo incalzire
directa.

Procesele de incalzire directa (fig. 10.8) prezinta o serie de avantaje care trebuie luate in
considerare la alegerea tehnologiei de incalzire:
8

Temperatura poate ti reglata precis;


Functionarea instalatiilor electrotermice se caracterizeaza prin randamente ridicate ~i valori
relativ reduse ale consumurilor specifice de energie;
Se poate asigura functionarea intermitenta;
Spatiul de lucru poate fi lnchis lnchis, prelucrarea termica se poate realiza ~i In atmosfera
controlata;
Prin introducerea calculatoarelor de proces exista posibilitatea automatizarii complete a
tehnologiilor electrice;
Spatiul ocupat de instalatiile electrice este relativ mic;
Gama de puteri a acestor instalatii este foarte larga, de la cateva sute de W, la aparatele de uz
casnic ~i de laborator, la zeci de MW, In cazul echipamentelor industriale;
Durata proceselor electrice este relativ redusa.
lnstalatiile uzuale pentru lncalzirea rezistiva cu actiune directa sunt conectate lntre doua faze, ceea
ce poate determina importante nesimetrii In reteaua electrica de alimentare. Pentru reducerea
nesimetriilor aceste instalatii sunt conectate la reteaua electrica prin intermediul unei scheme de
simetrizare S. Condensatorul C conectat la bornele transformatorului T, de curent mare, asigura un
factor de putere unitar In circuitul de alimentare a transformatorului.
Realizarea unor contacte K 1 ~i K2 corespunzatoare, lntre corpul supus procesarii ~i instalatia
electrica de alimentare, are o influenta mare asupra randamentului procesului.
Utilizarea acestei tehnologii de lncalzire, In cazul prelucrarii la cald a unor obiecte In cadrul unui
flux continuu, determina o eficienta ridicata a procesului, dar conectarile ~i deconectarile rapide ale
instalatiei pentru lnlocuirea piesei lncalzite pot conduce la variatii importante ale tensiunii la barele de
alimentare.
In analiza eficientei energetice a procesului din instalatiile de lncalzire cu actiune directa trebuie
sa se includa ~i pierderile suplimentare care apar In schema de control a perturbatiilor
electromagnetice (nesimetrie, variatii de tensiune) determinate de functionarea instalatiei.
In figura I 0.9 este prezentat bilantul energetic comparativ pentru incalzirea unui produs (bara) in
cuptor cu flacara (fig. 10.9 a)) ~i prin procedee electrice (fig. 10.9 b)).
Analiza datelor din figura 10.9 pune In evidenta faptul ca, la lncalzirea electrica, realizarea unui
randament energetic superior poate fi obtinuta prin cre~terea randamentelor de producere a energiei
electrice din combustibil.

Energie primara
100%

Energie primara
100%
2,6 % Pierderi
prin metal ars

8,9 % Pierderi
prin metal ars
3,3%<
Procese
de oxidare a
metalului

oProcese
de oxidare
4,4 % Pierderi

18,9% Pierderi prin


peretii cuptorul ui

3,4 % Pierderi prin


radiatie

5,6% Pierderi prin radiatie la deschiderea cuptorului

3,2 % Pierderi in
transformatorul de
adaptare ~i contacte
Energie
utila

Energie
utila
a)

b)

Fig. 10.9 - Bilantul energetic la incalzirea unei bare:


a) incalzirea in cuptor cu combustibil gazos; b) incalzirea electrica directa.

Instalatiile de fnciilzire cu actiune indirectii cuprind o larga gama de echipamente care


functioneaza cu randamente ridicate, productivitate mare, cu reducerea importanta a poluarii mediului
ambiant ~i care asigura posibilitatea automatizarii ~i robotizarii productiei.
Cuptoarele electrice cu rezistoare cu lncalzire indirecta au o larga utilizare in industria modema.
Ele exista lntr-o mare varietate de tipuri constructive ~i au o gama foarte diversa de aplicatii. Aceste
tipuri de cuptoare pot fl utilizate pentru efectuarea de tratamente termice, producerea la cald a unor
materiale plastice, tratamentul termic al pieselor din sticla, uscarea produselor ceramice, a lemnului,
hfutiei etc. in aceasta categorie sunt incluse ~i cuptoarele de laborator, aparatele electrocasnice,
precum ~i numeroase instalatii de uscare din industria chimica ~i alimentara. Pentru toate tipurile de
cuptoare cu rezistenta electrica, cu actiune indirecta, reglarea temperaturii In cuptor, astfel incat sa
obtina valoarea optima pentru prelucrare, are un rol important in obtinerea unor produse de calitate
ridicata, In conditiile unui consum corespunzator de energie electrica.
Teoretic, instalatiile de incalzire rezistiva nu determina perturbatii electromagnetice In reteaua
electrica de alimentare. Practic insa operatiile de control a temperaturii in procesele de incalzire, racire
~i mentinere a temperaturii conduc la perturbatii sub forma de fluctuatii de tensiune (reglare
bipozitionala) sau armonice (reglare cu circuite electronice).
De exemplu, in figura 10.10 [10.7] este prezentat cazul unei reglari bipozitionale a temperaturii,
insotita de aparitia fluctuatiilor de tensiune (care poate produce efect de flicker), la barele de
alimentare.

10

A _3_x_23_0_14_00_V_

a------c------UA

u, i,
p

Racire

pi----------.
Incalzire

a)
p
p

t--1_.,.......,
c)

ed
b)

Fig. 10.10- Reglajul bipozitional al temperaturii din cuptorul electric.

in figura 10.11 [10.7] este prezentata forma ~i spectrul de amplitudini a curentului electric in
cazul controlului temperaturii unui cuptor electric utilizand o schema cu reglare asimetrica (fig. 10.11
b)) sau cu reglare simetrica (fig. 10.11 c)).
Analiza curbelor din figura 10 .11 b) pune in evidenta faptul ca, in cazul reglarii asimetrice,
rezultii. atilt un spectru important de armonice k, cat ~i un important defazaj intre curba tensiunii ~i
componenta fundamentala a curentului electric. Aceste doua aspecte limiteaza utilizarea sistemului de
reglare numai pentru echipamente de incalzire cu puteri nominale relative mici (sub 10 kW). in cazul
reglarii simetrice (fig. 10.11 c)), curba componentei fundamentale a curentului electric este in faza cu
tensiunea aplicata.
Utilizarea cuptoarelor cu rezistoare in procesele de tratare termica a semifabricatelor, cu
consumuri importante de energie electrica, impune analiza aspectelor privind utilizarea eficienta a
energiei. incarcarea la capacitatea nominala a cuptorului, reducerea pierderilor prin pereti, precum ~i
recuperarea caldurii in procesele de racire sunt principalele mijloace privind utilizarea rationala a
energiei electrice.
Se constata ca exista Inca posibilitati practice de reducere a consumurilor energetice in cazul
incalzirii rezistive folosind:
Recuperarea caldurii in procesul de racire a pieselor (camere de racire in care se introduc
piesele care urmeaza a fi incalzite - camere cu flux dublu);
Reducerea pierderilor in cuptor (limitarea pierderilor prin pfillile deschise ale cuptorului,
limitarea pierderilor prin acumulare de caldura in pereti - utilizarea de fibre ceramice pentru realizarea
peretilor - limitarea temperaturii mantalei exterioare la 60 ... 80C);
Modificari in procesul tehnologic pentru limitarea intervalelor de subincarcare a cuptorului pe
durata unui ciclu;
Reglarea temperaturii in functie de proces (se sigura limitarea pierderilor de caldura ~i calitatea
produsului finit);
Sisteme de reglare a temperaturii (care insa pot determina importante perturbatii
electromagnetice in reteaua electrica de alimentare ).
11

A 3 x 230/400 V; 50 Hz

s------c--l------

a)

20 40 60 80 JOO I20 I40 I60 a (grade)


b)
a

(0, rr/2)

!,,II
0,8
0,6
0,4
0,2 1..-i=:::::::::::;::::::~;._:;:::.._~~
IO 20 30 40 50 60 70 80 a (grade)
c)

Fig. IO. I I - Reglarea continua a temperaturii cuptorului electric cu rezistoare.

incalzirea cu radiatii infrarosii (RI) este o varianta a 'incalzirii indirecte cu rezistoare la care
caldura este transmisa prin radiatii electromagnetice apartinand unor benzi de lungimi de unda precis
determinate. Corpul iradiat absoarbe o parte a radiatiilor ~i 'i~i ridica temperatura pe baza energiei
acestora. incalzirea cu radiatii infraro~ii 'i~i gase~te utilizarea In procese care necesita cantitati precise
de energie radianta, de obicei cu lungimi de unda determinate ~i care pot fi directionate spre obiectul
de 'incalzit, evitandu-se astfel 'incalzirea aerului sau a altor parti din echipament. Avantajele acestui
procedeu sunt:
Inertie termica redusa ~i viteza mare de cre~tere a temperaturii;
Randament ridicat, determinat, pe de o parte, de randamentul surselor de RI iar, pe de alta parte,
de modalitatea transmiterii energiei 'intre sursa ~i corp;
Posibilitatea obtinerii unor densitati de putere ridicate ~i, deci, a reducerii duratei procesului de
'incalzire ~i a pierderilor termice;
Productivitate ridicata;
incalzire omogena datorita penetri'irii RI (de~i aceasta este limitata la cateva zecimi de mm);
Conditii de curatenie ~i siguranta a exploati'irii;
12

Reglarea temperaturii se poate face continuu ~i precis, cu timpi morj:i redu~i;


Instalatii de incalzire relativ simple ~i ieftine, permitand modificari constructive u~or de realizat.
Domeniile de utilizare ~i consumurile energetice corespunzatoare sunt indicate in tabelul 10.4
[10.8].
Tabelul 10.4
Domeniile de utilizare a incalzirii i uscarii cu radiatii infraroii
Puterea specificii necesara [kW/m2] sau consumul
specific de energie electrica [kWh/kgl
5 15 kW/m 2
3 20 kW/m2
1,4 1,8 kWh/kg, apa eliminata
0,2 0,3 kWh/kg
0,1 0,25 kWh/kg

Domeniul de utilizare
Uscarea suprafetelor vopsite
Uscarea hartiei i cartonului
Uscarea materialelor textile
Uscarea materialelor ceramice i minerale
Uscarea miezurilor de turnatorie
Uscarea produse Ior agricole (furaje,
cereale, seminte)
Uscarea legumelor i fructelor
Uscarea fllinii i a pastelor fllinoase
Uscarea pielariei i inciiltarnintei
lnciilzirea cauciucului i a materialelor
impregnate
Coacerea piiinii, biscuitilor
Priijirea ciirnii

0,15 0,20 kWh/kg


0,7 2 kWh/kg
0,28 0,38 kWh/kg
0,7 l kWh/kg
0,5 0,6 kWh/kg
5 20 kW/m 2
$; 40 kW/m 2

10.2.2.3 incalzirea cu inducfie electromagnetica

lncalzirea in cuptoarele ~i instalatiile cu inductie electromagnetica se bazeaza pe patrunderea


campului electromagnetic in materialele conductoare aflate intr-un camp magnetic variabil in timp.
Curentii electrici turbionari, determinati de tensiunile electromotoare induse conduc la incalzirea
acestuia prin efect Joule.
Tensiune
Curent
Camp magnetic
T.e.m.
Curenti electrici
Caldurii
aplicatii f+ electric in f+ determinat de I-+ induse in i-. turbionari in f+ prin efect
inductorului
Joule
inductor
inductor
material
material
Fig. 10.12 - Lantul transformiirilor energetice intr-o instalatie cu inductie electromagneticii.

Marimea principala ce caracterizeaza procesele de incalzire prin inductie electromagnetica este


adancimea de patrundere o care se calculeaza cu relatia:

o= J2

~ro -cr

~rt f cr

(10.1)

in care ro = 2rtf este pulsatia campului electric inductor, - permeabilitatea magnetica a materialului
procesat, cr - conductivitatea electrica a materialului.
Procesele de tratare termica utilizand inductia electromagnetica asigura viteze mari de incalzire
care pot ajunge la 100 K/s, se realizeaza densitati mari de putere transferate prin suprafata piesei,
cuprinse in mod obi~nuit intre IO ~i 30 MW/m 2
Pentru cea mai mare parte a aplicatiilor din domeniul 300 ... 400 kHz, puterea variaza intre 10 ~i
50 kW. Frecventele mai joase, pentru adancimi de tratare mai mari, sunt asociate unor puteri de 40
300 kW. Topirea materialelor cu inductie electromagnetica se realizeaza in principal in cuptoare cu
canal (figura 10.14 a)) ~i in cuptoare cu creuzet (figura 10.14 b)).
Randamentul electric al cuptorului de inductie electromagnetica cu creuzet este lle1 = 0,5 0,8.
Valorile mici corespund topirii materialelor cu conductivitate electrica relativ mare (la topirea
aluminiului lle1 = 0,5 0,6), iar valorile ridicate corespund topirii materialelor feroase cu
conductivitate relativ mica (la topirea otelului rezulta 'llet = 0, 7 0,8).
13

Echipamente de incalzire prin


induc\ie electromagnetica

Echipamente
pentru topire

Echipamente de
incalzire in
profunzime

Echipamente pentru
tratamente termice la
suprafata

Echipamente pentru
scopuri specializate

Cu canal

Cu un inductor

Cu actiune continua

Pentru sudarea tevilor


~i detensionare

Cu creuzet

Cumai multe
inductoare

Cu actiune
discontinua

Pentru uscarea depunerilor de protectie


Pentru preIucrarea
materialelor
semiconductoare
Pentru agitarea sau
pomparea materialelor
lichide

Fig. 10.13 - Principalele tipuri de echipamente de incalzire prin inductie electromagnetica.

.I :1\
I

, . - - - - - - - - -..

''

''

:
''
'''

==

--:

"ti'
''
''

... __________ . .

a)

b)
Figura 10.14 - Cuptor cu canal a) ~i cu creuzet b):
A - partea circulara a cuptorului; B, C - partea dreapta a cuptorului;
I - corpul cuptorului; 2 - bobina inductoare; 3 - incarcatura
cuptorului; 4 - izolatie termica; 5 - circuitul magnetic.

Principalele caracteristici ale incalzirii prin inductie electromagnetica sunt:


Caldura se dezvolta in corpul care urmeaza a fi incalzit, obtiniindu-se un transfer important de
energie (> 1000 kW/m2) ~i deci o viteza mare de incalzire;
Posibilitate de automatizare ~i functionare in flux continuu;
Instalatii relativ simple, fiind posibil lucrul in vid sau atmosfera controlata;
Se asigura conditii bune de munca, cu o poluare redusa a mediului ambiant.
Realizarea convertoarelor de frecventa cu semiconductoare, cu puteri piina la 12 MW, Ia preturi
accesibile, a pennis utilizarea acestora pentru alimentarea cuptoarelor cu creuzet, functioniind la medie
frecventa, cu puteri mari ~i aviind o eficienta ridicata. Utilizarea convertoarelor statice pentru
alimentarea cuptoarelor cu inductie cu creuzet determina economii de energie electrica de cca 12 ...
14

20% fata de alte tipuri de surse. Folosirea caldurii reziduale a apei pentru racirea inductorului in
scopul incalzirii 'incarcaturii care urmeaza a fi topita permite cre~terea randamentului intregului proces.
Factorul de putere natural al cuptorului este de 0,2 0,7, ceea ce impune utilizarea unor
echipamente de compensare a puterii reactive. Bilantul de energie, tipic pentru un cuptor cu inductie
electromagnetica cu creuzet, de putere relativ mare, este indicat in figura 10.15.
Energie consumatli
100%
..___ _ _ _..... 7% pierderi in con,_ _ _ _ __,, vertorul de frecventli
,___ _ _ _ _ 1% pierderi in
condensatoare
energie
utilli
60%
izolatie tennicli
inductor
20% pierderi
electrice in
inductor

12% pierderi
tennice

Fig.10.15 - Bilantul energetic pentru inclilzirea prin inductie


electromagneticli a unor piese din otel, la 1200C.

Randamentul termic al cuptorului depinde de tipul izolatiei termice, precum ~i de temperatura


materialului din cuptor ~i are valori l] 1 = 0,8 0,85. In acest fel, randamentul global al cuptorului cu
creuzet este lJc = 0,4 0,68 [10.6]. Factorul de putere natural al cuptorului este de 0,04 0,4, ceea ce
impune utilizarea unor echipamente de compensare a puterii reactive.
Consumul specific al cuptoarelor cu creuzet depinde, 'in mare masura de capacitatea, cuptorului ~i
de tipul materialului procesat (tabelul 10.5). Functionarea instalatiilor cu inductie electromagnetica,
in general cu frecvente diferite de frecventa retelei electrice, antreneaza aparitia de perturbatii electromagnetice, in special sub forma de armonice ~i interarmonice.
in cazul instalatiilor alimentate la frecventa industriala pot sa apara importante perturbatii sub
forma de nesimetrie (echipamentele fiind in general conectate 'intre doua faze), dar ~i necesitatea
controlului puterii reactive absorbite (instalatiile de acest tip pot avea un factor de putere sub 0, 1).
Tabel 10.5
Caracteristici ale cuptoarelor cu inductie electromagneticli
Materialul topit

Capacitate,
t

Fontli, otel
Metale u~oare
Metale grele

0,3 100
0,5 ... 15

Putere,
MW
Joasli frecventli
0,5 ... 21
0,2 ... 4

Fontli, otel
Metale u~oare
Metale grele

0,25 ... 30
0,1 ... 10
0,3 ... 35

Medie frecventli
0,3 ... 16
0,2 ... 4
0,3 ... 8

Consum specific de energie electricli,


kWh/t
550 ... 750

600 ... 2000


550 ... 620

figurile 10.18 ~i, respectiv, 10.19 sunt indicate schemele obi~nuite pentru alimentarea
instalatiilor cu frecventa redusa (cicloconvertoare) ~i pentru alimentarea cu medie frecventa
(convertoare de frecventa). Utilizarea convertoarelor statice pentru alimentarea cuptoarelor cu inductie
cu creuzet determina economii de energie electrica de 12 20% [8] fata de alte tipuri de surse.
Frecventa de ie~ire a convertorului se autoadapteaza pe durata procesului de incalzire astfel incat se
elimina necesitatea variatiei capacitatii bateriei de compensare.

in

10.2.2.4 incalzirea materialelor dielectrice


15

Procesarea materialelor dielectrice in cfunpuri de inalta frecventa are ca element caracteristic


faptul ca degajarea de caldura apare chiar in interiorul obiectului care urmeaza a fi incalzit.
Dezvoltarea caldurii intr-un corp dielectric este determinata de doua fenomene diferite: incalzirea
directa prin rezistenta electrica, datorita curentului de conductie prin rezistenta de izolatie a obiectului,
~i incalzirea asociata fenomenului de histerezis dielectric ~i polarizare electrica in cfunpuri electrice
variabile in timp.
in functie de ponderea fenomenului care sta la baza procesului de incalzire sunt utilizate doua
procedee de incalzire a corpurilor dielectrice:
incalzirea cu inalta frecventa (capacitiva);
incalzirea cu microunde.

U;

Fig. 10.18 - Schema de principiu a unui cicloconvertor pentru


alimentarea unei instaiatii de inductie electromagnetic!I. de inc!l.lzire
involum.

ABC

Sursa de
Redresor Circuit intermediar
Invertor Compensare Cuptor
alimentare
de curent continuu
putere reactiv!I. cu inductie
Fig. I 0.19 - Circuit de alimentare a unui cuptor cu inducpe electromagnetic!I. de
medie frecvent!I..

lncalzirea capacitiva este specifica materialelor dielectrice cu un factor de pierderi mai mare de
0,01 ... 0,02 ~i care trebuie inciilzite uniform in intregul volum, in acele situatii in care alte metode nu
satisfac conditiile impuse de viteza de inciilzire ~i uniformitate a temperaturii in produs.
Principalul avantaj al acestui sistem de incalzire consta in densitati ridicate de putere in material
(300 ... 5000 kW/m 3 sau pana la 100 kW/m2 la incalzirea materialelor plane) ~i posibilitatea unei
incalziri selective a corpurilor dielectrice.
Numeroase aplicatii ale incalzirii cu inalta frecventa a corpurilor dielectrice se gasesc in industria
textila (un balot cu lana cu volum de 1,2 ... 2 m3 ~i masa de 150 ... 400 kg poate fi incalzit in 3 minute
intr-o instalatie cu puterea nominala de 30 kW, cu un consum de 20 25 kWh); industria lemnului
(uscarea uniforma a lemnului pentru evita craparea acestuia); industria alimentara (eliminarea a circa
80 kg apii/ora cu un consum de 1,2 ... 1,4 kWh/kg apa evaporata); industria maselor plastice; industria
hartiei (corectarea umiditatii la hartia de calitate superioara) [10.7].
16

Deoarece temperaturile de lucru sunt relativ scazute ~i conductivitatea termica a materialelor


dielectrice este relativ mica, pierderile termice sunt reduse, iar randamentul general al procesului este
determinat, In mare masura, de randamentul, sursei de alimentare de lnalta tensiune ~i de lnalta
frecventa [10.8].
In figura 10.20 este indicat bilantul energetic al unui proces de lncalzire la lnalta frecventa, iar din
figura 10.21 poate fi estimata puterea necesara alimentarii acestor instalatii.
Energie consumata
100"/o

I
I I I 1111
f=40,68MHz

I I I '~;

Pierderi in transformatorul
de inaltii tensiune 6%
Consum propriu (ventilatie,
comenzi, control) 3%

f=27,12MHz,.."' ;

/ / 'i'

'

v
I

0, 5
Pierderi in sursa de inaltA
frecven\ll 27 37%

"

v v
/

0,

2v / v
v v

0, I

f= 13,56MHz

0,0 5
0,001 0,002
Fig. I 0.20 - Biland energetic al unei instalatii
de incalzire cu inalta frecventa.

j/

I emn

v.(uscare)

I
I
I

0,005

0,0) 0,02 tano/E,

Fig. 10.2 I - Inciilzirea cu inalta frecventa a


lemnului.

inciilzirea prin intermediul microundelor (sau In foarte lnalta frecventa) este datorata
fenomenului de histerezis dielectric In cfunpuri electrice variabile In timp, care are ca efect
transformarea energiei electromagnetice In caldura.
in principiu, un echipament de lncalzire cu microunde (fig. 10.22) are trei componente principale:
generatorul de microunde (magnetron sau klistron) care transforma energia electrica, absorbita de la
retea, In energie de microunde; ghidul de unde, pentru transferul eficient al energiei electromagnetice
de la antena la locul unde are Joe transformarea In caldura; aplicatorul, In care energia microundelor
interactioneaza cu materialul de procesat.
Apica tor

Ivh terial de
rn::alzit
Fig . 10.2 2 - Ire talf4ie cu
mic rourde - schema re principiu

In general In tarile europene sunt autorizate benzile de 2450 MHz, 5800 MHz ~i 22125 MHz. Ca
urmare a costurilor ridicate ~i a puterilor mai reduse ale echipamentelor la 5800 MHz ~i 22125 MHz,
frecventa de 2450 MHz este cea mai folosita.
Principalele aplicatii industriale actuale ale microundelor sunt decongelarea ~i prepararea camii,
vulcanizarea cauciucurilor extrudate, preincalzirea polimerilor ~i uscarea prin microunde ~i vid a
medicamentelor ~i a produselor chimice fine.
Bilantul energetic al unei instalatii cu microunde este prezentata In figura 10.23.

10.3 Tehnologii electrochimice


Utilizarea industriala a proceselor electrochimice a devenit posibila odata cu aparitia electronicii
de putere ~i a surselor statice de tensiune continua de putere ridicata. in procesele electrochimice din
industria modema consumul energetic poate atinge 25 30% din energia electrica consumata [10.6].
Principalele domenii de utilizarea In industrie a proceselor electrochimice sunt:
depunerea de straturi (pelicule) metalice pe suprafata unor corpuri;
17

producerea metal el or (extragerea ~i rafinarea);


prelucrarea dimensionala;
obtinerea oxigenului, hidrogenului, clorului, sodiului, florului, unor saruri metalice
nemetalice etc.;
tratarea suprafetelor (decapare, polizare, degresare etc.);
sinteza electrochimica a unor substante organice ~i anorganice;
realizarea de surse chimice de tensiune continua (elemente galvanice, acumulatoare electrice).

~i

Energie consumatll
100% ( 13 00 W)
Comenzi, control 2%
Iluminat 3%
Ventilatie 3%
Pierderi in transformatorul de
inaltll tensiune 13%
Pierderi in magnetron 24%
Consum propriu (ventilatie,
comenzi, control) 3%
Radiatie reflectatli
I
I
I

Energie utilli

: Aplicator (incinta
1' rezonantli)

,_ -- --_4'!"6>_ - ----_..!

Fig. I 0.23 - Bilantul energetic al unei instalatii de


inclilzire cu microunde.
Tabel 10.7
Comparatie intre diferite tehnologii de uscare pentru materiale dielectrice
Tehnologia de
us care
Rezistentli electrica
exterioarli
Radiatii infrarosii
Inalta frecventli
Microunde

Puterea
nominala a
echipamentului,
kVA

Vitezade
deplasare a
produsului,
m/min

Cantitatea de
apli eliminatli,
kg/ora

Spatiul ocupat
de echipament,
m2

lO

35

1,5

6,5

18
7,2
6

38
38
55

1,65
1,65
2,45

0,45
1,5
0,55

Extragerea aluminiului prin electroliza este unul dintre marii consumatori de energie electrica ~i
prezinta un interes deosebit efectele pe care le poate avea asupra calitatii energiei electrice furnizata
celorlalti utilizatori din zona. in principiu, extragerea aluminiului este un proces de descompunere
electrolitica a aluminei (oxid de aluminiu A]z0 3) obtinuta, In cele mai multe cazuri, din bauxita, cu
depunerea aluminiului la catod ~i eliminarea unor compu~i ai oxigenului cu carbonul din electrozi.
Necesitatea unor tehnologii eficiente energetic caracterizate de consumurilor specifice de energie
electrica mici a condus la utilizarea de cuve electrolitice parcurse de curenti electrici inten~i. Tehnologiile actuale folosesc curenti electrici care ajung la valori de 300.000 A, fiind utilizate cuve
paralelipipedice, cu lungime de 9 ... 12 m, latime de 3 ... 4 m ~i o lnaltime de 1 ... 1,2 m, din placi din
otel, placate cu grafit [10.8].
in scopul reducerii pierderilor de energie electrica in anozi, densitatea de curent electric prin
anodul din carbune este limitata la valori sub 1 A/cm2, astfel !neat, In mod obi~nuit, fiecare baie
cuprinde un ~ir dublu de anozi conectati in paralel.
18

Tensiunea la bomele electrolizorului este egalli cu suma dintre tensiunea teoreticli de


descompunere a solutiei la temperatura de lucru (e = 1,65 V), cliderea de tensiune in electrolit (1,5
1,6 V) ~i cliderea de tensiune la electrozi, la contacte ~i in circuitul de alimentare (0,9 l, 1 V). In
acest fel, rezulta cli tensiunea U la bomele unui electrolizor este de 4,05 4,25 V, iar consumul real
de energie W,, pentru obtinerea unui kilogram de aluminiu se calculeazli cu relatia:
W -

UQ1
(10.2)
11CE "llTE
in care Q, este sarcina teoreticli necesarli depunerii unei mase de 1 kg de aluminiu (care, conform legii
lui Faraday este Q, = 2979,74 Ah/kg).
Randamentul energetic al unui electrolizor llEE [%] este:
r -

llEE =Wu 100 = el f llCE TJTE 100 =


w,
Ult
= eric~llrE . 100

(10.3)

[%],

in care Wu este energia utilli, Wi - energia totalli utilizatli pentru obtinerea unei cantitliti de aluminiu,
llcE - randamentul de masa (llcE =0,82 0,92), llTE - randamentul in timp (llrE 0,95), dterminat de
aparitia efectului anodic. Cu valorile indicate mai sus, rezultli randamentul energetic llEE 31 %.
Pentru obtinerea unei tone de aluminiu, in instalatiile actuale de electrolizli, se consumli circa
15000 MWh energie electricli, 1,9 ... 2,0 t alumina, 50 ... 70 kg criolit, 20 ... 30 kg fluorid de aluminiu,
0,55 ... 0,6 t de masli anodica ~i alti diferiti fondanti. in instalatiile actuale de extragere a aluminiului,
consumul specific de energie electricli poate fi redus pana la 12,5 MWh/t [10.8].

Energie totala consumata


100%
Energie electrica
75,9%
Pierderi i n
circuitul electric 5, 7%
Pierderi
in redresor :=::
1,2%

Energie
tennica
24,1%
Pierderi prin gaze arse
6,9%

Energie electrica
in electrolizor 69"/o
nergie Ciildura
electrica 46%
de

Pierderi termice
31,6%

reac~e

23%

Ciildura in
electrolizor
31,6%

'
'

'!-.
Energie utilii
51,7%

Pierderi prin gaze


de cuptor 2,9"/o
Cuva

!' electrolitica

''
'
''
'
'
---------- -- ---- - -- - ----- ------- ~

',_ ----------- --- ------Fig. 10.24 - Bilantul energetic simplificat al unui electrolizor pentru extragerea aluminiului.

19

Sursele de alimentare trebuie sa asigure curentul electric necesar, in conditiile unei durate de
functionare de peste 8000 de ore. Este necesara o fiabilitate ridicata a componentelor instalatiei de
alimentare (transformatoare coboratoare, redresoare, sisteme de reglaj etc.) ~i posibilitatea reglajului in
limite largi a tensiunii de ie~ire. Pentru limitarea nivelului armonicilor sunt utilizate sisteme de
redresare cu 12, 24, 48, 60 sau 72 pulsuri.
in afara aluminiului, procesele de electroliza sunt utilizate ~i pentru producerea hidrogenului,
oxigenului, clorului, nichelului, cuprului rafinat, magneziului, titanului, plumbului, zincului. In tabelul
10.8 sunt indicate consumurile energetice pentru electroliza diferitelor produse.
Principalele directii privind reducerea consumurilor specifice de energie electrica In instalatiile
actuale de producere a aluminiului sunt:
cre~terea intensitatii curentului in circuitul tehnologic peste 300 kA;
cre~terea randamentului de curent llcE pana la circa 0,96;
reducerea tensiunii la borne le electrolizorului pana la 3,8 V.

10.4 Tehnologii speciale


Tehnologiile electrice speciale se refera la un grup de procese In care energia electrica participa
nemijlocit ~i se transforma in alte forme de energie, la locul realizarii procesului tehnologic.
Fenomenele fizice care stau la baza acestor procese sunt cele care apar la trecerea curentului electric
prin metale, materiale dielectrice ~i semiconductoare, gaze ~i lichide.
Prin folosirea proceselor electrotehnologice se pot obtine produse metalice ~i nemetalice, cu forme
~i dimensiuni comandate, pot fi realizate procese de taiere ~i de sudare a materialelor, schimbarea
proprietatilor fizico-mecanice ale suprafetei pieselor etc.
Principalele tehnologii cuprinse In aceasta categorie sunt indicate in figura 10.24 [10.8].
Tabet 10.8
Caracteristici ale proceselor de electrolizli pentru obtinerea unor materiale
Material

Electro lit

Temperatura de
procesare,

Tensiunea la
bomele bliii,

Ca
Li
Mg
Na
Cl
Ti
Pb
Zn
Ni
Cu (rafinare)
OsiH
(se proceseazli
impreunli)

CaC'2
LiCl+KCl
MgC1 2
NaCl+ CaC1 2

800
420 ... 430
670 ... 730
570 ... 590

20 ... 30
6
5 ... 6
6 ... 7

ZnS04+ H2S04

35 ... 40

CuS04+ H2S04

60

oc

0,3 ... 0,35

Consum specific de
energie electricli,
kWh/kg
45
28 ... 30
14 ... 16
IO ... II
1,8 ... 2,2
24 ... 26
O,ll5
3,5
4,0
0,2 ... 0,38
pentru 1 m3 de H si
0,5 m3 de O; 5,5 kWh

Obtinerea parametrilor optimi ai procesului electric necesita a calitate ridicata a energiei electrice.
In acela~i timp, cele mai multe dintre echipamentele destinate tehnologiilor electrice, in principal
datorita circuitelor de reglare ~i adaptare optimala la procese, determina perturbatii electromagnetice
(deformarea curbelor curentului electric ~i a ale tensiunilor de alimentare, factor de putere redus,
goluri de tensiune, nesimetrii, flicker). Limitarea acestor perturbatii, pentru a nu afecta calitatea
energiei electrice fumizata altor consumatori impune prezenta unor echipamente specializate. in
analiza energetica a procesului electric este necesar a lua in consideratie ~i pierderile determinate de
prezenta acestor echipamente.

20

Metode electrice speciale de


prelucrare a materialelor

Actiunea termica ~i dinamica a


curentului electric

Actiunea chimica a
curentului electric

Actiunea mecanica a
curentului electric ~i a
campului electric

..,

..,

()

..,

()

....

2.

..,

""'

"'g.
"'
""'"''-'

""''-' .$:!
"
:a'-' ..,'-' "
90 :a
B
-g
..,
.,, c: tl8'-'
"' "'"' 2..,
~....

'-'
::s

Po..

::s

Po..

"'~

~
.....

2
.5

Q)

'-'
i::

tl
2

..,

2
,
..c:

2
0

>
03
0

.,,..,
tl

i::
;:l

$)

::s

0.

'-'

""'

..,'-'

Q)

"'~....

"'

'-'

"'~

..2

'-'

..2

'-'

0.

'-'
::s

Po..

::s

..,"'

"'
!a

'-'
!+::

:e
~

;:l

()

"'~

b
::s

Po..

..,

....

"()

'-'

"';:l

a0
b
.,,..,'-'

]
s
g
g
a 2.
;:;
~
B
.., e .s ~"'

.$:!

'-'

"';:l

a"''-'

;:;

i::

'-'

gj
b

"3

.,,..,
'-'

"

g
"'"'

"

a
.s
..,....~

'-'
5h .,,..,
s"' "
0.

'~

;:l

;:l

,5

"'~

"'~

"'
~
'-'

"'~....

'-'

....
'-'
::s

'-'

'-'
::s

Po..

Po..

..2
~
Po..

..,

'-'

..2
~
Po..

0.

'r3

'20
....
tl
..,

Se utilizeazll fenomene
de eroziune electrica
Fig. I 0.25 - Tehnologii electrice speciale.

10.5 Tractiune
electrica
'
Tractiunea electrica prezinta o deosebita importanta 'in cadrul economiei actuate, asigurand
transportul persoanelor ~i bunurilor 'in mod sigur, rapid, ieftin ~i cu consum redus de energie electrica.
Caracteristicile sistemelor de tractiune electrica depind 'in mare masura de functiile 'indeplinite:
interurbana; urbana; suburbana; industriala.
in functie de schema electrica ~i de dotarea tehnica, vehiculele electrice interurbane (de tipul A)
sunt de 5 clase (tabelul 10.9). Utilizarea motorului trifazat asincron, alimentat de la un convertor de
frecventa (clasa A5), ca motor de tractiune, asigura cele mai bune performante functionale ~i
energetice, prin reglarea fara pierderi a vitezei de mers ~i posibilitatea recuperarii energiei de franare.
Tensiunea la firul de cale FC, care determina distanta dintre statiile electrice de alimentare
succesive, este limitata la 25 30 kV pentru a nu depa~i valorile acceptate ale cfunpului electric
pentru persoane. in cazul tractiunii urbane (tramvai, troleibus, metrou) este generalizata utilizarea
tensiunii continue la finil de cale. Din motive de protectie a personalului, tensiunea la firul de cale se
limiteaza, 'in mod obi~nuit, Ia 800 V. Din punctul de vedere al schemei electrice ~i dotarii tehnice, sunt
utilizate trei clase de vehicule electrice (tabelul 10.10).
Schema de tipul B3, specifica tractiunii electrice moderne, permite reglarea vitezei de mers prin
modificarea, rara pierderi, a frecventei de alimentare a motorului asincron realizand astfel o economie
de energie de circa 30% fata de schema B 1 ('inca larg utilizata 'in tara noastra) 'in care energia de reglaj
este disipata 'in rezistorul R.Se considera ca 'in domeniul tractiunii electrice (tractiune feroviara,
tramvai, troleibuz, metrou) exista, 'in prezent solutii, pentru reducerea consumului de energie electrica
cu peste 30% . Solutiile moderne care utilizeaza motoare asincrone alimentate cu tensiune de frecventa
variabila asigura adaptarea consumului de energie electrica la proces, cu evitarea pierderilor 'in
procesele de reglare. in cazul tractiunii feroviare, pe traseele denivelate ~i 'in cazul metroului,
21

recuperarea energiei de friinare asigura reducerea pe ansamblu a necesarului de energie electrica.


Aceasta presupune organizarea traficului In ~a fel !neat un vehicul care franeaza sa transfere energie
sa unui alt vehicul in plina sarcina.
Tabelul 10.9
Clasa
odde
alirnentare
Tensiunea
nominal.a,
kV
FreC'lentft
nominal.a,
Hz

Al
direct
3
(tensiune
continua)

Sisteme de tracune intel'Ulbana


A3
A2
curedresor
direct
necomendat

A5
cu conv'ertor
freC'lenta

A4

cu re sor
cornandat

11 ... 15

11 ... 25

11 ... 30

11 ... 30

16 213 (20)

50 (60)

50 (60)

50 (60)

EG..AlkV

FC 25 kV

FC 3kV
FC 15 kV

Schema de
principiu

~tr(\'(\.'
MJ1Ll. ~
J\ 'J\

.. . .
.. . .

Clasa
Mod de
aliment are

Bl

direct

Tabelul 10.10.
Tracunea uroana
B3
B2
cu variator de tensiune
cu convertor de frecvefl!.8.
continua (chopper)

s;;,,(0,5 ... 3) kv

Schema de
principiu

Forrna
tensiunii
bornele
m.otorului

22

la

t,

10.6 Reglarea debitului


0 importanta cantitate de energie electrica este utilizata in industrie pentru pompare ~i
ventilatoare. Solutiile moderne de actionare electricii utilizeazii motorul asincron alimentat de la un
convertor de frecventa. Este posibila astfel reglarea vitezei de rotatie a motorului asincron 'in functie de
proces, asigurand desf'aJ?urarea optima a acestuia ~i eficienta energeticii ridicata [10.13, 10.14].
Economii importante de energie electrica 'in procesele de actionare rezulta, in special, in cazul
actionarii sistemelor cu incarcare variabila. In figura 10.26 este prezentat cazul obi~nuit al actionarii
unei pompe cu debit variabil. Solutia din figura 10.26 a) necesita reglarea debitului cu ajutorul vanei r
asigurand astfel o sarcina suplimentara h,. Solutia din figura 10.26 b) asigura reglarea debitului prin
reglarea vitezei de rotatie a motorului de antrenare. Se considera ca initial debitul necesar era Qn , iar
sistemul functioneaza in punctul A, la intersectia caracteristicii de sarcina a pompei H(Q) cu
caracteristica de sarcina a conductei Hc(Q). Modificarea debitului pana la valoarea Q2 poate fi realizata
prin modificarea pozitiei ventilului r, introducand astfel o sarcina suplimentara h, (functionare in
punctul B) sau prin modificarea vitezei de rotatie a motorului de antrenare (functionare 'in punctul C).
Inaltimea h, corespunde energiei ce poate fi economisita prin utilizarea schemei din figura 10.25 b).
H

Fig. 10.26 - Economia de energie in cazul utilizarii sistemelor


sistemelor cu viteza variabila pentru actionarea unei pompe.
H = H(Q) - caracteristica de sarcina a pompei (intema);
He= Hc(Q)- caracteristica de sarcina a conductei
(instalatiei, extema);
P = P(Q) - caracteristica de putere;
1J = 1J (Q)- caracteristica de randament;
H = H(Q); P = P(Q); 1J = 1J (Q) - caracteristici de exploatare;
h,- cadere de inaltime pe robinet (vana).

Tehnologia de reglare a debitului fluidelor prin modificarea vitezei de rotatie a pompelor sau
ventilatoarelor este una dintre cele mai eficiente solutii in industrie, cu o durata de recuperare a
investitiei, 'in general, sub 2 ani [10.7]. In functie de profilul de sarcina al ma~inii de lucru, sistemul de
actionare cu motor asincron alimentat de la un convertor de frecventa determina reducerea consumului
de energie electrica cu pana la 50% .Numarul mare de pompe ~i ventilatoare din industrie precum ~i
'incarcarea variabila a acestora face ca solutia cu alimentare adaptiva sa aiba o eficienta dintre cele mai
ridicate.
23

Bibliografie
[IO.I]*** Action Plan for Energy Efficiency: Realising the Potential, Communication from the Commission, Commission of
the European Communities, Brussels, COM(2006)545 final.
[I0.2] Gadola St. .a., Eficienfa energetica in iluminat, Energobit, Cluj-Napoca, 2005.
[I0.3] Ton M. p., LED Lighting Technologies and Potential for Near-Term Applications, Ecos Consulting, Portland,
Oregon, 2003.
[10.4] *** Guide to the lighting of urban areas, Technical Report, CIE 136-2000.
[10.5] Zhang L., Mitigation ofEAF Induced Problems, PSCE 2006, Atlanta, Rap. 0001448.
[10.6] Metaxas A.C., Foundations of Electroheat, John Wiley & Sons, Chichester, New York, 1996.
[I0.7] Golovanov N., Sora I., Electrotermie ~i electrotehnologii, vol. I - Electrotermie, Editura Tehnica, Bucureti, 1997.
[I0.8] Rudolf M., Schaefer H., Elektrothermische Verfahren - Grundlagen, Tehnologien, Anwendungen, Springer Verlag,
Berlin 1989.
[I0.9] Davies E.J.,Simpson P. Induction Heating Handbook, McGrow Hill Book Co UK 1979.
[IO.IO] Falota H., Electrotermii # Electrotehnologii industriale, vol I i vol. II, Editura Universitatii ,,Lucian Blaga", Sibiu,
2002.
[I0.11] ***
Electricity for more efficiency, Electric technologies and their energy savings potential, Union of the
Electricity Industry-EURELECTRIC, 2005, www.uie.org
[I0.12] ***Doing more with less, Green Paper on energy efficiency; European Commission, Directorate- General for
Energyand Transport, 2005, http://europa.eu.int/comm/energy/efficiency/i ndex_en.htm
[I0.13] Leca A., MUatescu V., Managementul energiei, Editura AGIR, Bucure~ti, 2006.
[10.14] Brauner G., Fuerlinger S., Haidvogl H., Potential for the efficiency improvement in the private sector, CIRED 2007,
Raport 0834.
[I0.15] Rugina V., lntensitatea energeticii a industriei Romdne~ti, ,,Mesagerul Energetic" anul V, nr.44, iunie 2005.
[ I0.16] *** Distributed generation interconnection manual, dua@Jix.netcom.com.
[10.17] *** Connection criteria at the distribution network for distributed generation, CIGRE Task Force C6.04.01, 2005
[10.18] ***Terrestrial photovoltaic (PV) power generating systems. General guide. CEI 61277.
[I0.19] ***IEEE Standard for Interconnecting Distributed Resources with Electric Power Systems, IEEE 1547/2003
[I0.20] *** Wind turbine generator systems - Part 21: Measurement ans asseseement of power quality characteristics of
grid connected turbines, CEI 61400-21.
[10.21] Erlich I., Shewarega F., Introduction of Wind Power Generation into the First Course in Power Systems, IEEE
Power Engineering Society General Meeting, 24-28 June 2007, Tampa, Florida, USA, Raport PESGM 2007- 000745.

24