RELATIA CENTRICA

Pozitia de RC este un raport osos, mandibulo-cranian.

Este pozitia cea mai inalta, cea mai posterioara si nefortata a condililor in cavitatea glenoida.
Este o pozitie ligamentara. Pozitia cea mai inalta este esentiala deoarece corespunde plasarii
condililor si meniscurilor intr-o pozitie ferma de sprijin cu ajutorul ligamentelor. Limitarea deplasarii
posterioare este asigurata tot de ligamente,
Este o pozitie terminala.
Fiind un raport osos, madibulo-cranian, dependent de ligamente, pozitia de RC nu este infuentata de
dinti. Este constanta toata viata, inclusiv la edentatul total sau la edentatul partial fara contacte dento-dentare.
IMPORTANTA RC
1. RC este o pozitie constanta toata viata, si la edentatul total.
2. RC este o pozitie diagnostica de la care se porneste orice analiza ocluzala.
3. RC este o pozitie care poate fi determinata, in sensul ca mandibula poate fi pozitionata in RC, pozitie care
poate fi ulterior transferata la nivelul unui ocluzor sau articulator.
4. RC este o pozitie functionala RC intervine in masticatia alimentelor dure, deci atunci cand condilii au
nevoie de un sprijin ferm. Marea majoritate a autorilor sustin ca RC este pozitia in care se efectueaza
deglutitia, act fiziologic foarte frecvent timpul alimentarii, dar si in timpul somnului, pentru inghitirea
salivei, care este secretata permanent.
CONCEPTII:
-conceptia anatomica
care considera pozitia de postura o pozitie pasiva, pur ligamentara, in care intervin doar elementele
articulare.
-conceptul functional
care apreciaza ca principali realizabili in postura de relatie centrica sunt muschii (relatie miocentrica)
-conceptie anatomo-functionala
considera atat fenomenele anatomice articulare cat si elementele active, musculare
-conceptia Weinberg
deacord cu toate conceptele, dar sunt necesare si conditile clinice. (este greu sa stabilesti o relatie
corecta la unul cu spasmofilie, afectiuni neuropsihice)
Daca relatia de postura este innascuta, RC este dobandita este dependenta de existenta dintiilor.
{de la 6 luni noi-nascuti; pina la eruptie: arcadele in capac de cutie; suge;dintii frontali impiedica in sens
sagital excursiunile; apar molarii si caninii si se stabilizeaza mandibula si in plan vertical prin fetele care vin in
contact}
Dezvotarea normala a arcadelor alveolo-dentare ca si eruptia normala a dintiilor duce la anomalii/tulburari de
ocluzie si de pozitie a mandibulei fata de craniu. In timpul vietii RC poate fi modificata prin diverse cauze:
LOC, edentatie, restaurari incorecte (protetice/obturatii).

Ocluzologie Curs 4 MD 3

DETERMINAREA, INREGISTRAREA SI TRANSFERUL RC

A. DETERMINAREA RC
Este necesara pozitionarea mandibulei in RC:
- La orice examen clinic
- Cand pentru realizarea unei proteze dentare pozitia de IM nu poate fi folosita deoarece
o Nu exista
Edentatul total
Edentatul partial fara contacte ocluzale
o Este instabila
Ab initio
Secundar tratamentului stomatologic
o Aparatul utilizat de tehnicianul dentar impune inregistrarea si transferul in laborator a unor alte
relatii intermaxilare (articulator)
- In vederea corectarii dizarmoniei ocluzale
o Preliminar unei restaurari odontale sau protetice
o In cadrul tratamentului disfunctiei cranio-mandibulare
- Pentru adaptarea intraorala a oricaror restaurari odontale sau protetice
1) METODA UNIMANUALA
i.
Premisa teoretica: RC este o pozitie limita, determinate osos si ligamentar
ii.
Particularitati: oboseala musculara obtinuta prin urmatoarele metode:
- Pozitia pacientului (sezand cu spatele vertical si capul nesustinut de tetiera), ambienta si
metodologia de lucru (comenzi si metode blande)
- Oboseala indusa prin kinetoterapie
- Oboseala indusa prin stimulare electrica
- Intreruperea engramei masticatorii prin aplicarea unei gutiere acrilice pentru 48h
- Medicatie miorelaxanta
2) METODA BIMANUALA
i.
Premisa teoretica: RC este o pozitie limita, determinate osos si ligamentar
ii.
Particularitati:
a. Relaxarea musculara se obtine si prin pozitia culcata a pacientului
b. Pozitionarea postero-superioara a condililor
c. Pentru inregistrarea RC este absolut necesar ajutorul unei alte persoane
3) REFLEXUL MOLAR
i.
Premisa teoretica: RC este o pozitie functionala, in care se realizeaza masticatia
ii.
Particularitati:
a. Contactele dento-dentare pot produce deviatii ale madibulei cu indepartarea condililor de RC.
Metoda ramane rezervata edentatului total sau pacientilor fara ocluzie
4) POZITIA MIOCENTRICA JANKELSON
i.
Premisa teoretica: pozitia mandibulo-craniana functionala si independenta de dinti, nu poate fi
decat un raport determinat si muscular, deoarece muschii asigura functionalitatea ADM. RC este
o pozitie determinata osteo-ligamentar, deci nu este si o pozitie functionala. Pozitia functionala
se numeste MIOCENTRICA.
ii.
Particularitati:
a. Desi pozitia miocentrica este functionala, utilizarea masticatiei, deglutitiei sau fonatiei pentru
identificarea acesteia este riscanta deoarece contractile muschilor mobilizatori implicate in
actul functional pot fi afectate de spasme sau mialgii.
Ocluzologie Curs 4 MD 3

5) POZITIA OPTIMA FUNCTIONALA

i.
Premisa teoretica: pozitia optima functional este un raport determinat muscular, insa utilizarea
miomonitorului nu garanteaza caracterul functional al raportului astfel inregistrat.
Sunt 2 metode mai cunoscute si mai utilizate: metoda unimanuala si metoda binanuala.
Metoda unimanuala
-

Pacientul este asezat in fotoliu dentar in pozitie sezand, gura usor intredeschisa
Operatorul aplica unghia policelui de la mana dreapta pe marginea libera a incisivilor centrali mandibulari,
cu restul degetelor cuprinzand mentonul
Degetele de la mana stanga indeparteaza cu blandete buza superioara si se sprijina pe dintii maxilari
Pacientul trebuie sa lase mandibula libera, sa nu faca nimic
Medicul efectueaza miscari mici, limitate, de coborare so ridicare a mandibulei, pe o distanta de maximum
20 mm
La un moment dat se simte un salt al mandibulei spre posterior si in sus, semn al pozitionarii mandibulei in
RC
La unii pacienti manevra se realizeaza cu destula dificultate

Metoda bimanuala
-

Pacientul este asezat in fotoliul dentar culcat la orizontala

Medicul este asezat pe scaun in spatele fotoliului
Policele de la ambele maini sunt aplicate in zona dintre buza inferioara si menton, celelalte degete ale
ambelor maini cuprinzand ramura orizontala a mandibulei
Prin miscari de deschide re si inchidere effectuate de operator, la un moment dat se simte un salt de
pozitionare a mandibulei in RC
Avantaj: prin pozitia capului, mandibula se afla dj intr-o pozitie mai posterioara

B. INREGISTRAREA RC
-

folosind diverse medii de marcare:

o hartia de articulatie
o ceara de ocluzie
o spray-ul de ocluzie
o banda Joffe

Hartia de articulatie
- grosimea suportului variaza de la cateva sutimi la cateva zecimi de mm
- pentru marcarea contactelor ocluzale in RC se utilizeaza grosimi de cateva zeci de microni
- trebuie sa fie flexibila si antistatica, pentru a se putea mula pe relieful fetelor ocluzale
- suprafetele ce urmeaza a fi marcate trebuie sa fie bine uscate
- hartia de artic. poate fi active pe una sau pe ambele fete
- cea biactiva poate fi bicolora: rosu-albastru sau rosu-negru hartie cu transfer progresiv de culoare
- hartia de artic. bicolora are 2 avantaje:
- permite marcarea contactelor ocluzale in 2 poziti diagnostice ori miscari diferite ( ex: RC si IM)
- evidentiaza contactele foarte stranse care, prin perforarea hartiei, duc la aparitia unor marcaje
diferit colorate de restul marcajelor de pe arcada respectiva
- latime 1,5 2 mm
Ocluzologie Curs 4 MD 3

se prezinta sub forme comerciale diverse

Ceara de ocluzie
- ofera o posibilitate de marcare mai riguroasa decat hartia de articulatie
- se prezinta sub forma unor benzi de culoare inchisa, de ~ 1 cm latime si 3-4 cm lungime
- deformabila la temperature cavitatii bucale, fara sa se topeasca
- una din fete este lipicioasa, in timp ce fata opusa este acoperita cu o folie subtire si lucioasa din material
plastic transparent
- grosime: ~ 0,3 mm
- cu un creion cu mina moale se marcheaza suprafata dentara care a perforat ceara
Spray de ocluzie
- pulverizeaza substante colorate pe fetele ocluzale pe care se doreste inregistrarea
- substanta colorata se sterge in zonele de contact
- se utilizeaza mai rar intraoral, metoda fiind recomandata mai ales pentru echilibrarea ocluzala finala, pe
model, a machetelor de ceara a protezelor conjuncte
Banda Joffe
- utilizeaza un support de cauciuc subtire impregnate cu un colorant, mentinut cu un support special din sarma
de otel
- metoda este similara utilizarii hartiei de articulatie
C. TRANSFERUL RC
Pozitia de RC trebuie inregistrata si transferata pe instrumente ce simuleaza relatiile intermaxilare de ocluzie
(RIMO).
Metode:
1. pozitionarea manuala a modelelor
2. inregistrarile interocluzale
3. arcul facial pantografic (metode grafice extraorale)
4. gutiere stereografice (metode grafice intraorale)
Pozitionarea manuala a modelelor
se poate realiza numai in mod exceptional, in urmatoarele conditii:
- RC sa coincide cu IM = long centric. De fapt, modelele se pot pozitiona manual numai in IM
- IM sa fie stabile
- Sa nu existe obstacole dentare (contacte premature sau interferente) care sa impiedice pozitionarea
mandibulei in RC
- Modelele de gips sa fie complete (arcade intregi) si exacte (fara plusuri)
Inregistrarile interocluzale
Reprezinta medoda cea mai folosita de transfer a RC
Conditii:
- Inregistrarea nu trebuie sa depaseasca ecuatorul clinic (varful cuspizilor)
- Pe fata vestibulara inregistrarea trebuie sa cuprinda numai varfurile cuspizilor
Materiale:
- gips
- acrilate autopolimerizabile
- ceruri
- pastele ZOE
Ocluzologie Curs 4 MD 3

Cheile vestibulare
- se amprenteaza fetele vestibulare ale dintilor
Arcul facial pantografic
- realizeaza atat determinarea cat si inregistrarea si transferul RC la articulator
Gutiere stereografice
- realizeaza atat determinarea cat si inregistrarea si transferul RC la articulator
Tehnica FGP
- tehnica traiectoriilor generate functional
VERIFICAREA REPERELOR RC:
Reperul articular
-condilii trebuie sa fie centrati in cavitatile glenoide, ca si in RP dar de data asta se palpeaza la 13mm
tragio-palpebrala
Reperul muscular- trebuie sa percepem acelasi tonus stg/dr
Reperul osos
-linia mediana a mandibulei trebuie sa corespunda cu linia mediosagitala a fetei. Sn Gn trebuie sa fie
convenabila; sa fie = cu Sn/Oph minus (-) 2-4 mm
Zy-Gonion; sau condilion-Gonion dr/stg care trebuie sa fie egale
Reper dentar
- trebuie sa existe intre cele doua arcade contacte multiple, uniform repartizate pe arcada. Nu trebuie sa
fie IM, doar contact multiple.

DESCHIDEREA GURII
Prin coborarea mandibulei (deschiderea gurii) punctul interincisiv mandibular descrie un nou arc de cerc
pana ajunge in pozitia de deschidere maxima a gurii (DM).
Pentru a realiza deschiderea maxima a gurii, condilii mandibulari efectueaza:
1. o miscare complexa de rotatie in etajul inferior al ATM
2. + o miscare de avansare si coborare in etajul superior al ATM
DM este de ~ 40 mm.
Deschiderea gurii trebuie sa se faca dupa o linie continua, strict in plan sagital, fara a determina dureri
musculare ori zgomote articulare. Orice deviere stanga- dreapta, traseu in zig zag sau limitarea deschiderii gurii
semnifica existenta unor contacte dento-dentare defectuoase care au produs spasme musculare, suferinte
articulare, etc.

INTERCUSPIDAREA MAXIMA
Caracteristici:
IM este cea mai frecventa pozitie functionala mandibulo-craniana cu contact dento-dentar
In IM se inregistreaza numarul cel mai mare de contacte dento-dentare
IM este utilizata in numeroase situatii clinice pentru raportarea modelelor celor 2 arcade
Ocluzologie Curs 4 MD 3

Electromiografic, in IM se inregistreaza o contractie voluntara maxima a muschilor masticatori, motiv

pentru care IM este numita si pozitie de forta

RAPORTUL RC-IM
1. La 87% dintre indivizi, mandibula are posibilitatea sa execute o usoara glisare (~0,3 1,3 mm) din RC in
IM, glisare considerate fiziologica = long centric
Conditii pentru realizarea acestei deplasari:
La nivelul stopurilor ocluzale de grupul I si II sa se realizeze contacte dento-dentare de tip
varf cuspid fund foseta
La nivelul stopurilor ocluzale de grup II, infracingular sa existe existe un mic platou
orizontal conditie care nu este obligatorir
Teoria ocluzala a protectiei mutuale: grupul frontal protejeaza sectoarele laterale ale
arcadelor in toate miscarile excentrice ale mandibulei cu contact dento-dentar (propulsie,
lateralitate si miscari combinate) in timp ce dintii laterali (stopurile ocluzale de grad I si III)
protejeaza de suprasarcina sectorul frontal in pozitiile centrice IM si RC
2. La 13%, glisarea mandibulei din RC in IM nu se produce, cele doua pozitii coincide = point centric.
Situatia este favorizata de existenta unor stopuri ocluzale stranse, contacte de tip tripodic.
Toate lucrarile protetice fixe se vor realize astfel incat sa existe posibilitatea LC.
Pentru a se putea realize LC la nivelul contactelor cuspid-foseta trebuie sa existe o anumita libertate a
varfului cuspidului in interiorul fosetei, fapt care permite si o foarte mica glisare din IM in lateralitate, glisare
fiziologica = wide centric.
Deci LC si wide centric sunt posibile atunci cand exista o anumita libertate in centric = freedom in centric.

POZITIA DE REPAUS A MANDIBULEI

Este o pozitia diagnostica a mandibulei, fara contact dento-dentar. Este numita pozitia de repaus
postural, de repaus fiziologic, de postura, pozitia clinica de repaus.
La acelasi subiect exista mai multe pozitii de repaus ale mandibulei, dependente de varsta, pozitia
corpului, de unele stari fiziologice sau patologice.
In majoritatea timpului din ciclul de 24 h, mandibula se gaseste in pozitie de repaus, iar intre dintii celor
2 arcade exista un spatiu liber, spatiul de inocluzie fiziologica, spatiul de repaus, free way space.
Pozitia de repaus este determinata de contractia tonica a muschilor ridicatori si coboratori ai mandibulei,
deci nu este vorba de un repaus muscular, ci de un repaus al ligamentelor parodontale.
DVR = DVO + SIF
SIF = 2-4 mm la nivelul premolarilor
Factorii pasivi care contribuie la aceasta pozitie:
-complexul structural muschi-tendon care in afara functiei de contractie se comporta ca un corp cu proprietati
vascoelastice capabile sa mentina mandibula intr-o pozitie de echilibru.
-actiunea pasiva a structurilor articulare si periarticulare care prezinta proprietati de vascoelasticitate care ajuta
la mentinerea mandibulei in echilibru.
-presiunea barica negativa (in mod normal cand individul are gura inchisa si buzele in contact, limba ocupa
cavitatea orala si se caleaza pe palat, in momentul in care mandibula coboara, coboara si limba; atunci cand
limba coboara intre palat si fata dorsala se creeaza un spatiu. Intre baza limbei si bolta palatina se creaza o
presiune mai mica decat cea atmosferica. (spatiul Donders)

Ocluzologie Curs 4 MD 3

Factori activi:
-muschii
unitatea motorie formata din motoneuronul alfa aflat in nucleul masticator al trigemenului din punte
care raspunde de fibrele extrafuzioriale din muschi. Acest neuron motor si cu fibrele lui aferente formeaza
unitatea motorie
-exista un triplu antagonism muscular care intervine in pozitionarea mandibulei
mai intai intre muschii cefei si cei prevertebrali (care asigura o pozitie a mandibulei)
intre muschii cobaratori si ridicatori ai mandibulei.
Cand exista echilibru intre ei, o linie izoelectrica avem un echilibru care mentine mandibula in pozitie..
ms limbii protractori si retractori
-factorul nervos din coordonare reflexelor tonusstimulatoare/tonus inhibitoare si tonus pe diferite grupe
musccular, rezulta opozitie posturala mai mult sau mai putin echilibrata.
Determinarea relatiei de postura
Pentru a determina clinic in cabinet avem nevoie de anumite conditii fizice si psihice ca si anumite
conditii de mediu:
-pacientul in pozitie sezanda va sta cu spatele si capul nesprijinit
-va fi intr-o stare psihica relaxata cea care se obtine printr-o discutie corespunzatoare
-organismul relaxat
-mediul inconjurator sa fie placut (liniste, odihnitor foto, temperatura)
-o respiratie ritmica
In afara conditilor fizice, psihice si de mediu pot fi utilizate pentru obtinerea RP si o serie de teste.
Teste fiziologice:
-deglutitia (prin calarea mandibulei pe maxilar, inchiderea epiglotei.
-muschii ridicatori pauza motorie de refacere a potentialului, revin la.
Teste fonetice:
-testul spatiu minim de vorbire (Silvermann). Pentru fonema a, o variabilitate de deschiderii gurii;
Silvermann a propus S care nu se poate pronunta decat cu un spatiu de deschidere redus.
Verificare reperelor RP
-reper articular
condilii trebuie sa fie centrati in cavitatea glenoida fara a fi palpabile
-reper muscular
muschii coboratori, ms ridicatori, ms cefei, ms prevertebrali ca si muschii limbii trebuie sa fie in
echilibru tonic.
Echilibru muscular este greu de evidentiat clinic se face EMG izoelectrica. Centrarea condililor in cav
glenoida CT
-reper osos
-mandibula trebuie sa se gaseasca la o distanta convenabila fata de maxilar astfel incat distanta
subnazale-gnation sa fie egala cu Sn-Oph
-mandibula trebuie sa fie plasata in plan mediosagital
-reper dentar: intre cele doua arcade in pozitia de postura treuie sa ramana frontal un spatiu de inocluzie
fiziologica.
-reper labial
-in mod normal in postura buzele sunt unite, nici intredeschise/nici stranse
Ocluzologie Curs 4 MD 3

-reper oral
-spatiul Donders, existenta lui intre fata dorsala a limbii si bolta palatina

Ocluzologie Curs 4 MD 3