Sunteți pe pagina 1din 21

U.S.A.M.V.

IASI
Facultatea: HORTICULTURA
Specializarea: HORTICULTURA

PROIECT
Amenajarea unei gradini individuale
in orasul Iasi

Indrumator:
Student:

-2015-

CUPRINS
Capitolul 1 - Conditii naturale
1.1 Asezarea terenului
1.2 Conditii geologice
1.3 Conditii geomorfologice
1.4 Conditii pedologice
1.5 Conditii hidrologice
1.6 Conditii climatice
1.7 Vegetatia
Capitolul 2 Conditii social economice
2.1 Amplasarea in intravilan
2.2 Justificarea amenajarii
2.3 Marimea localitatii
2.4 Posibilitati materiale de executie
Capitolul 3 Memoriu justificativ
3.1 Justificarea principiilor de proiectare si solutiile propuse
3.2 Justificarea vegetatiei propuse
Capitolul 4 Calculul tehnico-economic
4.1 Lista materialelor necesare
4.2 Deviz de infiintare si intretinere
Capitolul 5 Schita de amenajare

Capitolul I
Conditii naturale
1.1Asezarea geografica
Din punct de vedere geografic, teritoriul judetului Iasi este situat in partea de nord
est a Romaniei si central - estica a Moldovei, intre paralelele 4650 si 4736 latitudine
nordica si intre meridianele 2633 si 2807 longitudine estica si se afla amplasat in
partea centrala a Podisului Moldovei la limita dintre Campia Moldovei (sau a Jijiei
dupa V. Tufulescu) si Podisul Central Moldovenesc , mai precis in subunitatea sudica a
acesteia, denumita de V. Martiniuc, Campia Jijiei si a Bahluiului.
Cu o suprafata de 5474 km, cuprinde orasele Iasi, Pascani, Harlau, Tg. Fumos si
96 de comune , limitat la nord de Jud. Botosani la NV de Suceava la SV de Neamt, la Sud
de Vaslui si la Est de raul Prut.

1.2Conditii geologice
Campia Moldovei este o campie de denudatie cu numeroase suprafete structurale,
cu o frecventare colinara si deluroasa, si apartine Platformei Moldovenesti
Caracteristica Platformei Moldovenesti o reprezinta inclinarea stratelor NV-SE de 0,1 a
structurii sale monocolinare, ceea ce a dus la aparitia cuestelor cu orientare vestica si
directia vailor si a abrupturilor.
In sudul Campiei Moldovei sub aspect petrografic predomina argilele si marnele
cu intercalatii de nisipuri si mai putin de gresii si prundisuri.

1.3Conditii geomorfologice
Aspectele geomorfologice ale judetului Iasi respecta caracteristicile
de ansamblu ale Podisului Moldovei, cu o alcatuire fizica relativ simpla. Morfologia
reliefului evidentiaza prezenta a doua trepte mari: una inalta, sub forma de masive
deluroase si platouri, usor inclinate spre sud-est, cu altitudini medii de 300-350 m, in vest
si sud, si alta mai joasa, cu aspect de campie colinara si altitudini medii de 100 -150 m, in
nord si nord-est. In Campia Jijiei Inferioare cotele maxime ating doar 232 m in Dealul
Turia, la nord - vest de Probota si 240 m in Dealul Dumbrava, la est de Cotnari.
3

Altitudinile minime se intalnesc in lunca Prutului: 32 m la confluenta Bahluiului cu Jijia


si 28 m la confluenta Jijiei cu Prutul. Ca infatisare, relieful se prezinta sub forma unei
serii de coline domoale, insirate pe stanga vaii Bahluiului si de dealuri si platouri mai
impunatoare, apartinand Coastei Iasilor, pe dreapta acestei vai. Paraiele cu sesuri frecvent
inundabile se orienteaza spre Bahlui.
Relieful actual al regiunii este de tip sculptural. Daca avem in vedere pozitia
stratelor geologice si constitutia acestora sub aspect fizico-chimic, relativ neuniforme,
care s-au comportat diferit pe parcursul modelarii externe, aspectele structurale si
litologice ale genezei reliefului sunt conforme.
. Sesurile ocupa suprafete aluviale intinse in partea sudica a orasului, de o parte si de
alta a Bahluiului si a Nicolinei. Ele prezinta caracteristici geografice de mare interes
pentru stabilirea evolutiei recente a vailor, oferind in acelasi timp, spatii intinse care pot fi
amenajate si utilizate in domeniul infrastructurii de transport, constructii civile si
alte scopuri economice.

1.4 Conditii pedologice


Solurile- legate de marile etaje fitoclimatice cele mai evoluate sunt in NV, clasa
Argiluvisolurilor, in zona forestiera si Monisolurilor in stepa si silvostepa.
-Solurile brune argiloiluviale (300-400m) in zona de gorun si foioase.
- Molisolurile cu soluri cenusii, cernoziomuri cambice si cernoziomuri sub padurile de
stejar si gorun (200-300m).
-Cernoziomurile cambice caracteristice silvostepei (80-200m) se dezvolta cu alunecari,
solurile halomorfe ( solonceacuri si soloneturi) pe marnele salinizate.
-Vertisolurile pe argilele sarmatice, iar pe versant si cueste se gasesc solurile neevoluateprotosoluri, rigosoluri, erodisoluri.
Resursele naturale ale judeului sunt de interes local (nisipuri, pietriuri, argile,
ape minerale
Localizarea principalelor resurse naturale este urmtoarea:
-ape minerale sulfuroase i feruginoase: Strunga, Nicolina;
-calcare: Brbteti, Costeti, Ipatele, Pun, Schitu Duca, Deleni, Strunga;
-argile: Vldiceni;
-nisipuri pentru construcii: Lespezi.

1.5Conditii hidrologice
Reteaua hidrografica cu caracter permanent si semipermanent are densitate mica
0.15-0.6 km/km fiind o consecinta a climatului continental. Apele mari (ca nivel
pluvial) sunt o consecinta a topirii zapezilor suprapuse peste ploile de primavara iari cele
mici sunt in sezonul toamna-iarna. Teritoriul Zonei Metropolitane lai este limitat la
extremitatea esticde rul Prut, care are ca afluent principal rul Jijia cu care conflueaz
n zona localitii Chipereti.La rndul su, rul Jijia are ca principal afluent rul
Bahlui.Partea sudic a zonei este situat n bazinul superior al rului Brlad, afluent al
rului Siret.

Alimentarea principal a rurilor provine din precipitaii, fapt ce conduce la variaii mari
de debite att n cursul unui an ct si de la un an la altul. Scurgeripermanente se
nregistreaz pe rul Prut, Bahlui si Jijia, celelalte ruri(Vasluieul, Dobrovul, Rebricea
(n zona de podi)
Iazurile au fost create in ultimii ani la Podu Iloaie, Cucuteni, Ciurbesti, Aroneanu,
Iezareni, pentru piscicultura, irigatii si combaterea inundatiilor.
Apele subterane din teritoriul periurban sunt de dou categorii: captive (de
adncime) si libere.:
Ape subterane de lunc, ntlnite n depozitele aluvionare ale rurilor
principale sub forma a dou strate acvifere
Ape subterane de terase, cantonate n nisipurile si pietriuriledin baza acestora.
Sunt uor alcaline, admise ca potabile, constituind principala surs de alimentare a
localitilor rurale situate pe terase.
Ape subterane de interferen si versani care spal argile si marne sarmaiene
bogate n sruri, dau ape minerale cu compoziii chimice variate si mineralizri de la sub
1 g/l la 20 g/l. Astfel de izvoare minerale se ntlnesc la Grdina Botanic lai, Breazu,
Victoria, Tometi,Brnova.
Exploatate ca ape de mas, prin mbogire cu CO2, sunt dou izvoare din Grdina
Botanic.

1.6Conditii climatice
Climatul zonei este temperat continental cu nuanta excesiva din cauza pozitiei
geografice estice si deschiderii spre masele continental asiatice reci iarna ( -3C media
lunii Ianuarie) si calde vara ( +21C media lunii Iunie). Cu amplitudini termice ce
depasesc 65C , multianualele sunt intre 8 - 9.5C in zona de podis si sub aceste valori in
campie.
Radiatia solara, intre 115-117 kcal/cm, este o consecinta a altitudinii, latitudinii si
orientarii reliefului si o functie a albedoului suprafetei subiacente si a caracteristicilor
fizice ale aerului din partea superioara a atmosferei. Schimbul energetic dintre acestea
doua il reprezinta bilantul radiativ ce are valori negative noaptea si pozitive ziua.
Temperatura solului, multianuala este cu 1-2C mai mare decat in aer, vara si mai
mica iarna. Saltul termic vara- iarna se reface in aprilie si de aici explozia vegetatiei
Temperatura solului este de 19-20C, iar amplitudinea variaza inn jur de 30C, mai mare
cu 4-5C fata de cea a aerului.
Precipitatiile sunt mai sarace din cauza departarii de ocean cu 550mm- anual iar in
zona de podis si mai mici in zona de campie si depasesc 700mm in Dealul Mare.
Vanturile, dominante sunt cele din directia NV iar viteza medie este ridicata, 6-7m/s pana
la 40m/s. Din decembrie pana in aprilie predomina cele din directia SE ce provin din
masele de aer tropical. Vanturile din sud se desfasoara primavara si provin din masele de
aer tropical maritim si aduc un aer cald si umed. Cele din vest prefera vara si aduc aerul
cald si uscat continental iar cele din NE aduc aerul rece si uscat iarna, fierbinte vara, au o
viteza mare si aduc uneori praful tocmai din stepa rusa
Topoclimatul culmilor si platourilor- insolatie mai accentuata, umezeala mai
redusa.
Topoclimatul versantilor difera dupa inclinare si gradul de acoperire cu vegetatie:
5

-topoclimatul versantilor bine insoriti, orientare SE, S, SV propice viticulturii si


pomiculturii
-topoclimatul versantilor slab insoriti, orientare NE, N, insolatie redusa ,
precipitatii mai mari, ingheturi timpurii.
Microclimatul de padure caracteristic versantilor V, N, NV si SV, cu temperaturi
mai moderate, umiditate mai mare ca rezultat al adapostului creat de arbori.
Microclimatul pajistilor, caracterizeaza fanetele, pasunile, poienile, cu vanturi mai
puternice si temperaturi mai mari.
Microclimatul urban difera in zona centrala cu poluare si temperatura mai mare,

Vegetatia
Dezvoltarea larga pe altitudine si latitudine a zonei si situarea la limita dintre
provincii biogeografice central-europene si sarmato-pontice duc la o etajare mai
complexa, avem astfel: paduri de foioase, silvostepa si stepa.
Zona de stepa vegetatie ierboasa dominanta iar cea lemnoasa este reprezentata de
cativa arbusti si subarbusti, la altitudini sub 200m, ,
Asociatii intrazonale- vegetatia de nisip si saruri, azonala- cea acvatica si palustra,
ruderala-in lungul drumurilor,
Zona de silvostepa-paduri mici cu arbori piperniciti, genul Quercus, la altitudini
intre 30-300 m climat intre 9 - 11C, precipitatii 500-600mm/an .
Rezervatia silvostepica- Valea lui David si Valea Lunga cu raspandirea lui cea mai
vestica .
Zona nemorala- padurea de foioase, caducifoliate; caracteristica zonei de campie
inalta, coline, platforme joase (150-500m) climat racoros si umed caracteristic Padurile
mai compacte se afla pe Dealul Mare, Dealul Motca si in Podisul Central Moldovenesc.
Etajul padurii de foioase are trei subetaje:
- padurea de fag la peste 400m
- padurea de gorun 300-400m mai rara si in amestec cu carpen, fag, stejar
pedunculat.
- padurea de stejar 200-300m stejar in amestec cu gorun tei, cires salbatic
Vegetatia intrazonala si azonala
- de stancarii si grohotisuri (litofite)-graminee
- de nisipuri (psamofite) Aspera spica-venti
- de saraturi (halofite) Artemisia
- acvatica (nuferi, feriga, lintita)
- palustra trestie, stuf, papura
- mlastinoasa bumbarita
- lunca si zavoaie salcie, plop, stejar, ulm, frasin
Vegetatia ruderala si segetala buruienile de pe marginea drumurilor (troscot,
patlagina, nalba) iar cea segetala din culturile agricole.
Vegetatia cultivata La nivelul judetului Iasi s-au insamantat in toamna lui 2012 culturi
pe aproape 43000ha, 74% din suprafata fiind cu grau. Potrivit A.D.A.R. Iasi, suprafata
insamantata cu grau in toamna este de 32520ha cu aproape 2000 ha mai putin decat in
anul precedent. Plante furajere 1600ha, dintre care 1100ha lucerna si 500ha trifoi; Se
adauga 1010ha legume de toamna, din care 660ha cu ceapa iar 350ha cu usturoi.

Capitolul II
Conditii social economice
2.1 Amplasarea in intravilan
Terenul este situat in zona nord estica a municipiului Iasi, pe str. Aeroportului.
Terenul situat in intravilanul municipiului Iasi ocupa o suprafata de 2000m , are forma
unui dreptunghi ce are lungimea de 50 metri (deschiderea la strada) si latimea de 40
metri. Terenul este ferit de poluarea si trepidatiile provocate de traficul auto greu fiind
situat in in zona limitrofa a localitatii

https://www.google.ro/maps

2.2 Justificarea amenajarii


Scopul amenajarii este acela de a realiza un cadru ambiental cat mai placut si sa-ti
ofere posibilitati de recreere, liniste si siguranta, ceea ce imprima proiectului un rol
decorativ care incanta ochiul si odihneste psihicul. In acest sens s-a incercat includerea in
realizarea proiectului a unor elemente cu aspect decorativ si estetic, cum ar fi arborii si
arbustii cu aspect decorativ dar si diverselor specii floricole.
Proiectarea s-a realizat dupa ce s-a luat in calcul analiza cercetarii terenului unde urmeaza
sa fie amplasata gradina

Desi conturul gradinii are o forma geometrica, elementele componente ce s-au


flosit in amenajare incearca sa imite natura si abordeaza compozitii libere folosind linii
sinuoase si forme neregulate.

2.3 Marimea localitatii


Municipiul Iasi este resedinta judetului Iasi si principalul centru urban din nordestul Romaniei. Suprafata totala este de 9391 ha, din care 3955975m suprafata locuibila.
Conform datelor recensmntului din anul 2011, municipiul Iasi numra 290.422 de
locuitori i era al patrulea oras ca mrime din Romnia. Zona Metropolitan Iasi, care
include 13 localitati nvecinate, avea o populaie de aproximativ 400.000 de locuitori.
Conform datelor furnizate de Insitutul Naional de Statistic, la 1 ianuarie 2014 populatia
stabil a municipiului Iasi era de 332.271 de locuitori, revenind pe locul al doilea n topul
oraselor din Romnia.

2.4 Posibilitati materiale de executie


Pentru amenajarea gradinii s-a utilizat material saditor pomicol si dendrologic
achizitionat de la pepinierele autorizate din vecinatatea orasului si material saditor
floricol achizitionat de la firme de profil din municipiul Iasi Materialele de constructie
folosite pentru amenajarea foisorului,pergolei,pavajului si serei au fost achizitionate de la
firme din municipiul Iasi.

Capitolul III
Memoriu justificativ
3.1 Justificarea principiilor de proiectare si solutiilor propuse
Terenul ce urmeaza a fi amenajat ce se afla in intravilanul municipiului Iasi este
perfect plan. Suprafata propusa spre amenajare urmeaza sa indeplineasca numeroase
functii:ecologice, decorariva, recreativa si utilitara.
Amenajarea este alcatuita din terasa ce face legatura dintre casa si partea
recreativa a gradinii. De pe terasa pleaca o alee ce duce spre foisorul situat la o oarecare
distanta fata de casa, ceea ce-i ofera privitorului o imagine de perspectiva a intregii
gradini si creeaza impresia unui spatiu bine organizat, linistit si aerisit, ideal pentru
recreere.
In spatele casei a fost proiectata o sera si o mini livada, spatiul fiind delimitat de restul
gradinii de o zona tampon formata dintr-un aliniament de specii cu frunze persistente.
Speciile ornamentale lemnoase si floricole au fost alese in asa fel incat sa creeze
un contrast placut de culori ce se imbina perfect cu flora locala si s-a utilizat in amenajare
stilul peisager, oferind o imagine cat mai naturala amenajarii.

3.2 Justificarea vegetatiei propuse


Elementele esentiale in dezvoltarea unei gradini sunt stilul ales de reprezentare,
modul de amplasare si vegetatia propusa.
Principalul material utilizatintr-o amenajare peisagera sunt reprezentate de
speciile de arbori. Speciile de arbori si arbusti au fost utilizati in functie de talia acestora,
de portul si aspectul decorativ, contrastand intr-o larga masura una fata de cealalta.
De asemenea s-a luat in considerare si pretentiile lor fata de factorii ecologici, utilizanduse specii cu o adaptabilitate mare la conditiile zonei.Se mai intalnesc si un numar mic de
pomi fructiferi (mar, par si prun) speciile propuse fiind eficiente datorita productiei lor
dar si pentru ca sunt adaptate la conditiile climatice locale.
In amenajarea gradinii s-au folosit plante lemnoase de diferite talii: arbori de talia
I (Abies alba, Larix decidua) , arbori de talia II (Tuja occidentalis,), arbori de talia III
(Acer palmatum) dispuse in grupuri pentru a pune in vedere, prin deosebirile cromatice,
particularitatile decorative ale fiecaruia .
Arbustii decorativi folositi au rol estetic datorita portului si cromaticii florilor darorita
perioadelor de inflorire.
Descrierea speciilor de arbori si plante folosite in amenajarea gradinii:

Acer palmatum
Artarul japonez este o specie intalnita in Japonia, China si Coreea
Este un arbore mic cu inaltimea de 8-9 m, are o coroana larga, cu ramificatiidese dispuse
orizontal.
Frunzele sunt palmate, adanc lobate, cu 5-11 lobi lanceolati ce toamna se coloreaza in
rosu caramiziu.
Florile sunt mici, purpurii, apar inaintea infrunzitului si sunt dispuse in ciorchini mici.
Fructele sunt numeroase, cu aripioare in prelungire sau in unghi drept.
Manifesta cerinte moderate fata de sol. Prefera terenurile insorite luminoase dar suporta
semiumbra
Este utilizat in cadrul spatiilor verzi solitar sau in grupuri fiind decorativ prin
frunzisul sau foarte elegant. Este pus in evidenta, de la inceputul primaverii, cand
ramurile suple si lucioase incep sa se imbrace cu frunze dense, palmate, cu nervuri
vizibile si margini dintate, de culoare rosiatica intensa. La maturitate dezvolta o coroana
bogat ramificata.

http://www.gardens
tore.ro

10

Forsythia suspensa
Forsythia sau Forsitia este un arbust ornamental din familia Oleaceae.
n lume exista in jur de 11 specii de Forsythia, cele mai multe originare din Asia de Est.
Este un arbust de talie mijlocie-mare, arbust deciduu, cu o nlime de 3 m i, mai rar,
pn la 6 m.
Are scoar de culoare maro spre negru.
Ramuri lungi, erecte sau arcuite, muchiate, verzi, brune sau glbui.
Lastari galbeni-maslinii, cu lenticele vizibile.
Frunzele sunt opuse, de obicei simple, dar uneori trifoliate, cu o pereche de frunzulie
bazale, i variaz ca lungime ntre 10 i 15 cm, lanceolate.
Flori galbene, mari, numeroase, apar la nceput de martie, primvara devreme, naintea
frunzelor, fiind colorate cu un galben intens.
Corola este format din patru petale care se unesc la baz. Florile sunt axilare, cate 1-6,
de culoare galben. Este unul dintre cei mai apreciai arbusti pentru faptul c infloreste
primavara timpuriu .
Fructul este o capsul uscat, coninnd cteva semine cu aripi.
Este un arbust foarte rezistent deoarece poate crete n orice tip de sol atat timp
cat este bine drenat. Tolereaz semiumbra, rezistent la ger, sensibil la seceta ,suport
tunderea.
Primavara este prima specie cu inflorire puternica. Atunci ramurile se mbrac aproape pe
toata lungimea cu flori galbene - viu, grupate cate 2-3
Se foloseste in cadrul spatiilor verzi izolat, in grupuri sau gardurii vii.

http://lookathis.ru

11

Carpinus orientalis
Carpinita, este o specie raspindita in Italia, Asia Mica, Caucaz. In tara noastra
creste spontan in regiunea de coline si campie.
Arbore de talie mica ,are o inaltime de pana la 6m, lujerii sunt foarte subtiri si fin
pubescenti,
Mugurii mai mici, de circa 0.5 cm cu patru muchii; frunzele au 2-5 cm lungime, dublu
serate , pe dos pubescente.
Florile sunt grupate in amenti scurti de 3-5 cm, fructele sunt achene mici.
Este o specie termofila. Are temperament de lumina, rezistent la seceta. Vegeteaza
pe locuri insorite, superficiale.

http://vegetatiaforestiera.i
nfo

12

Betula pubescens
Mesteacan pufos, este o specie indigena din Europa pana in partile rasaritene ale
Siberiei
Este un arbore ce ajunge la 15-20 de m, ramurile au o crestere erecta . Lujerii sunt cenusii
pubescenti, nelucitori, fara verucozitati; au si ei crestere erecta.
Mugurii sunt parosi si lipiciosi si au marginea solzilor ciliata.
Frunzele sunt mici de 2-4 cm lungime, ovfat-rombice, scurt-acuminate, neregulat-simplu
sau dublu adanc-serate; au culoarea verde intunecat iar pe dos sunt paroase, in special dea lungul nervurilor, si petiolul este pubescent.
Fructele sunt samare.
Este o specie foarte rezistenta la ger, dar mai pretentioasa fata de umiditatea
aerului si solului. Prefera terenurile mai umede, chiar mlastinoase.

http://www.plantsystematics
.org

13

Magnolia soulangiana
Este un hibrid obtinut din incrucisarea lui Magnolia denudata x Magnolia liliflora.
Este o specie exotica originara din Franta.
Se prezinta ca un arbust de talie mare sau arbore mic, de 7-10m inaltime.
Frunzele sunt invers ovate, pubescente si de 11-13 cm lungime.
Florile sunt erecte in forma de cupa si apar concomitent cu infrunzitul sau imediat dupa.
Prezinta diferite culori, alba, roz, purpurie, in functie de varietati.
Fructele sunt cilindrice, usor curbate si de culoare rosie.
Magnolia este folosita ca exemplar solitar sau n grupuri, fiind foarte decorativ prin
flori, dar i prin fructele viu colorate i frunzi.

http://thehoneytreenursery.com

14

Syringa vulgaris
Liliac, este o specie indigena raspandita in Europa. In tara noastra aceasta specie
creste spontan in regiunile calde.
Este un arbust inalt de 3-4 m uneori putand creste ca arbore mic inalt de 6-8 m. Are o
tulpina ce se ramifica aproape de la baza. Lujerii sunt vigurosi, de culoare maslinie si se
termina cu doi muguri. Mugurii sunt opusi, lat-ovoizi departati de lujeri, cu numerosi
solzi muchiati.Frunzele sunt ovate sau lat-ovate, acuminate, de culoare verde inchis. Au
3.5-10 cm lungime.
Florile sunt grupate in panicule dense, au 10-12 cm de culoare liliachie mirositoare.
Infloreste in luna mai. Fructele sunt capsule elipsoidale, acuminate, de circa 1-1,5 cm
lungime si se desfac in doua valve.
Pretinde un climat mai bland, este rezistent la geruri. Prefera solurile fertile, uneori creste
si pe solurile calcaroase. Este o specie de lumina.
Este utilizat la fixarea terenurilor, la perdelele de protectie, masive, grupuri
,individual.

http://www.amazon.com

15

Abies alba
Bradul, raspandit in regiunile centrale si sudice ale Europei se intalneste in
proportie mare in Carpatii Orientali, Meridionali si Apuseni unde formeaza intinse
arborete de amestec cu fagul si molidul la altitudini de 400-1000 m.
Se mai intalneste frecvent in subzona amestecurilor de fag si rasinoase si in subzona
fagetelor montane.
Este un arbore falnic de marimea I, 30-35 m si pana la 2 m diametru
Bradul are o radacina pivotanta cu inradacinare profunda.
Tulpina este dreapta, cilindrica ,cu o scoarta neteda in tinerete, cenusie verzuie
Coroana este deasa, compacta, piramidala cu varful ascutit in tinerete si latit la batranete.
Lujerii sunt cenusii-verzui, scurt parosi; mugurii au forma ovata, sunt mici obtuzi
Frunzele sunt liniar-latite, au 2-3 cm lungime, pectinate la varf emarginate pe fata verzi
inchis lucitoare iar pe dos cu doua dungi de stomate albicioase.
Conurile sunt cilindrice lungi, erecte de 10-20 cm lungime, 3- cm diametru.
Bradul din punct de vedere ornamental este decorativ prin coroana piramidala ,
frunzisul verde lucios si conurile erecte. Se foloseste in cadrul spatiilor verzi individual,
in grupe si masive in zona de munte si de coline inalte.

http://www.garten-treffpunkt.de

16

Capitolul IV CALCULUL TEHNICO-ECONOMIC


4.1 LISTA MATERIALULUI VEGETAL PROPUS PENTRU
AMENAJARE
Nr.
crt.
1
2
3
4
5
6
7
8
9
10
11
12
13
14
15
16
17
18
19
20
21
22
23

Specia
Acer palmatum
Abies alba
Buxus sempervirens
Betula pubescens
Carpinus orientalis
Forsythia suspensa
Hibiscu syriacus
Juniperus communis
Juniperus horizontalis
Larix deciduas
Malus domestica
Magnolia soulangiana
Picea abies
Prunus domestica
Pyrus comunis
Parthenocissus
quinquefolia
Thuja occidentalis
Syringa vulgaris
Rosa damascena
Rosa wichuraiana
Chrysanthemum
indicum
Lavandula officinalis
Gazon seminte/kg

Denumire
Nr.
populara
exemplare
I. ARBORI SI ARBUSTI
Artar japonez
1
Brad
1
Buxus
5
Mesteacan pufos
1
Carpinita
1
Forsitie
2
Hibiscus
2
Ienupar
2
Ienupar orizontal
3
Larice
1
Mar
6
Magnolie
1
Molid
1
Prun
6
Par
6
Vita de canada
5

Pret unitar
(lei)

Valoare
totala
(lei)

550.000
1368000
300.000
131.250
120.000
150.000
338.758
722.000
487.500
524.400
150.000
1.000.000
444600
150000
150000
150000

550000
1368000
1500000
131250
120000
300000
677516
1444000
1462500
524400
900000
1000000
444600
900000
900000
750000

Tuia
Liliac
Trandafir
Trandafir urcator
Tufanele

9
1
24
1
50

476.250
150.000
55.000
55.000
1000

4286250
150000
1320000
55000
50000

Lavanda

50
16

1000
200000

50000
4000000

TOTAL GENERAL

22883516

17

4.2 DEVIZ DE LUCRARI PENTRU INFIINTAREA PELUZELOR SI


PLANTATIILOR DE ARBORI SI ARBUSTI
Simbol de
pret

Denumirea
articolului

Unitatea
de masura

A. PELUZELE
Mobilizarea manuala a
TSH04D1 solului in teren tare,
m.p.
nivelare si finisare
Administrat
TSH13B1 Ingrasaminte chimice
tona
300 kg/ha
Semanat gazon pe
TSH09A1 suprafete orizontale
100 m.p.
(40g/m)
TSH14A1 Udarea suprafetelor cu
furtunul de la hidranti
100 m.p.
(20 ori)
TSH14A2 Cosirea gazonului cu
100 m.p.
motocositoarea
B. PLANTATII
TSH17C1 Sapat gropi poligonale
m.c.
TSH124C1 Plantat arbori foiosi
buc.
TSH24A1 Plantat arbusti foiosi
buc.
TSH24
Plantat arbori rasinosi
buc.
TSH25B1 Plantat arbusti rasinosi
buc.
TSH27A1 Udat plantatii cu
m.c.
furtunul (20 ori)
TSH24B1 Plantat trandafiri
buc.
TSH30A1 Plantat flori de talie
100 buc.
mica
TSH12A1 Udat suprafete floricole
si trandafiri (cu furtunul,
m.p.
de la hidranti)
TOTAL

Valoare
manopera/
UM(lei)
5320

Valoare
Cantit. Totala
(lei)
800

4256000

212884

0.03

6386

127195

508780

17311

138488

6597

26388

72649
27893
9421
181292
39056
26389

23.2
22
14
3
14
36.2

1685456
613646
131894
543876
546784
955282

135090
66738

25
1

3377250
66738

17311

35

605885
13462853

18

DEVIZ PENTRU LUCRARI DE INTRETINERE


Simbol
de pret
1.
Sv C1
a1
b1
Sv C3

a1
b1
Sv C4
Sv C5
Sv C9
Sv C12
a1
b1

Denumirea
articolului
2.
Administrarea
ingrasamintelor chimice:
In teren lucrat
manual
Administrarea substantelor
chimice pe peluze si rabat
folosint aparate de mana.
se adauga costul substantei
prin prafuire
prin stropire
Plivirea gazonului
Plivirea si sapalugirea
Rabatelor de flori
Tunderea bordurilor sau
chenarelor din Buxus
Taierea de corectie la
arbori si arbusti
pana la varsta de 10 ani
peste varsta de 10 ani

Unitatea de
masura
3.

Pret unitar
total
(lei)
4.

Cantit.

Valoare
Totala
(lei)

ha

138900
112300

ar

10

ar
ar

9700
8650
38500
135800

950

4750

11200
15200

67

750400

buc.

TOTAL

0.1

4
0.35

13890

97000
154000
47530

1067570

19

Capitolul V
5.1 Schita de amenajare

20

Bibliografie:
-http:/www.iasi.inse.ro>despre iasi
-http:/www.apdmoldova.ro
-http:/www.rasfoiesc.com
-http:/primaria-iasi.ro/
-http:/ro.wikipedia.org/wiki/iasi

21