Daca senzatia si perceptia ne ofera informatii despre obiectele care actioneaza h

ic et nunc asupra organelor noastre de simt, reprezentarea reflecta si ne ofera i

nformatii despre un obiect sau altul n absenta acestuia. Astfel, ea devine prima
treapta n organizarea si functionarea activitatii mentale autonome (operarea pe p
lan mintal cu imagini ale unor obiecte si fenomene percepute cndva n trecut si ale
caror modele informationale au fost stocate si pastrate n memoria de scurta si l
unga durata). De aici rezulta ca reprezentarea este procesul psihic cognitiv sen
zorial , prin care sunt semnalate, in forma unor imagini unitare si schematice,
insusirile concrete si caracteristice ale obiectelor si fenomenelor, in absenta
actiunii lor directe asupra analizatorilor. Asadar, reprezentarea reflecta nsusir
i concret intuitive, figurative, schematice si semnificative, fiind mai saraca n
continut, ntruct retine doar nsusirile caracteristice si relevante si omite cele de
detaliu. Continutul informational al reprezentarii are o importanta majora, deo
arece valorifica experienta perceptiva.
Toate procesele senzoriale se finalizeaza n plan subiectiv printr-o imagine. Imag
inea mintala este o imagine care reda informatii de tip concret intuitiv, ce apa
rtin experientei perceptive, este panoramica, unitara, integrala, rednd obiectul n
treg, cu toate nsusirile sale relevante si semnificative si, mai ales, este o ima
gine secundara, deoarece se produce n absenta obiectului si n urma unei experiente
perceptive anterioare. Asadar, reprezentarea este o imagine senzoriala care pr
oceseaza informatia perceptiva, caci aceasta imagine nu este o reproducere fidel
a a datelor perceptive, ea constituind o prelucrare a acestora deoarece in evolu
tia ei se produce o abstractizare, adica dispar unele detalii si se accentueaza
altele, astfel incat o reprezentare este mai stearsa, mai fragmentara in raport
cu perceptia, imaginea redata fiind instabila si transformabila. Aceasta calitat
e a reprezentarii constituie un avantaj n cunoastere, ntruct se apropie de produsel
e gndirii, cum sunt conceptele empirice, astfel incat representarea se manifesta
ca un intermediar in formarea notiunilor, pastrand in imagine ceea ce este semni
ficativ si face posibila continuarea activitatii de cunoastere, a operatiilor de
prelucrare-interpretare a informatiilor n absenta obiectului si a contactului pe
rceptiv cu acesta.
n procesul de elaborare a imaginii reprezentarii, un rol foarte important l are re
latia activa cu obiectele corespunzatoare acesteia, care sunt implicate ntr-o act
ivitate importanta pentru om, specific procesului reprezentarii fiind si implica
rea mecanismelor verbale. Procesul reprezentarii se sprijina mult pe memorie , d
ar cele doua procese nu se identifica caci memoria conserva informatia perceputa
, apoi o pune la dispozitia reprezentarii. Rezultatele procesului constructiv al
reprezentarii sunt conservate de memorie, dar memoria nu construieste ea nsasi
imagini, calitatea ei cea mai importanta fiind fidelitatea si nu transformarea i
maginilor si ideilor. Aparitia reprezentarilor si manifestarea lor la niveluri c
alitative din ce n ce mai nalte presupun strnse interactiuni cu nivelul mintal gene
ral, cu inteligenta si operativitatea gndirii si de aceea se poate atinge un nive
l nalt de generalizare. Procesarea informationala realizata n procesul reprezentar
ii implica att analize si sinteze senzoriale ca cele ale perceptiei, ct si altele
mai complexe, cum ar fi selectii, schematizari, accentuari, estompari, condensar
i, simplificari, eliminari, dar si generalizari si regrupari ce se apropie de gnd
ire. Deci, reprezentarile se aseamana sub raportul continutului cu perceptiile,
dar din punctul de vedere a procesului de producere, ele se apropie de gndire.