Prezentarea romanului Rosu si Negru de Stendhal

1.Prezentarea Formala

Autorul : Stendhal, pe numele su adevrat Marie-Henri Beyle, s-a nscut la 23 ianuarie 1783, la Grenoble,
ntr-o familie burghez. Urmeaz cursurile colii Centrale din Grenoble, apoi se orienteaz spre cariera militar,
lund parte la campania din Italia a generalului Bonaparte (18001801). ntors la Paris, ncearc s se impun n
domeniul comercial i literar, iar aceti ani vor constitui sursa de inspiraie pentru personajul lui Julien Sorel
din Rou i Negru. n 1810 este numit auditor n cadrul Consiliului de Stat, va participa la rzboaiele napoleoniene,
iar n 1814 pleac n Italia. Dup decesul tatlui su, Stendhal se rentoarce la Paris, ncepe s frecventeze
saloanele literare i i nfiineaz propriul cenaclu. Opera sa cuprinde scrieri de istoria artei i muzicii (Viaa lui
Rossini, 1823), scrieri de teorie literar (Racine i Shakespeare, 1823, 1825), un eseu filosofic celebru (Despre
iubire, 1822), i romane, cronici ale vieii i moravurilor contemporane (Armance, 1827; Rou i Negru,
1830; Mnstirea din Parma, 1839). Lucien Leuwen i Lamiel, rmase neterminate, vor fi tiprite postum. Se stinge
din via la Paris, n ziua de 23 martie 1842, n urma unui atac cerebral, i este nmormntat n Cimitirul
Montmartre.

Titlul : Rosu si Negru .Ce subliniaza Stendhal este ca Julien s-a pierdut in alegerea rosului
armatei, sau negrului Bisericii. In acelasi fel si societatea, in special aristocratia acelei vremi este
pierduta in alegerea valorilor napoleoniene sau a celor de dinainte de Napoleon pe care incearca sa
le readuca la viata Restauratia. Si pana la urma, viata este un lung sir de alegeri, care iti dicteaza
reusitele, sau, si mai grav, esecurile.

Nr de pagini : 556
Nr de capitole : Partea 1 -30, Partea 2-45
Cuprinsul

Prefata
Postfata :
Neajunsul domniei opiniei publice, care, de altfel, aduce libertatea, este ca se amesteca si acolo
unde nu este treaba ei. De exemplu, in viata privata. Iata de ce sunt triste America si Anglia.
Pentru a evita sa aduca atingere vietii private, autorul a inventat un orasel, Verrieres,si, cind a
avut nevoie de un episcop, de jurati , de o curte cu juri, a plasat totul la Besancon, pe unde de
altfel, nu a trecut niciodata.
Editura Adevarul holding A. Levavasseur
Anul 2009
2. Continutul
Romanul este scris in proza.
Contine motivele gradinii, inimii, muntelui, treptei- ce semnifica o ascensiune a
succesului, o crestere, o imbunatatire, teiului- unde se intilnea cu dna de Renal
Tema romanului este conditia umana ce releveaza viata, moartea, dragostea, fericirea,
suferinta, esecul existentei si tema
iubirea, a luptei- pentru schimbarea mentalitatii, si a promovarii simplitatii in rindurile
bogatilor
Mesajul : o nuanat fresc social i istoric a secolului al XIX-lea. Sunt dezvluite, de exemplu, amnunte mai
puin cunoscute despre Revoluia din iulie 1830 aciunea romanului fiind plasat ntre 1826 i 1831 sau este
vizat, critic i ironic, diferena de mentaliti dintre Paris i provincie.

Inteligent, dar i superficial este

cunoscut nestatornicia sa ntr-ale iubirii Stendhal nu va ezita s se victimizeze n postura unor personaje
precum Julien Sorel.Povestea lui Julien Sorel, fiul unui tietor de lemne, inteligent, curios, un bun cunosctor al
limbii latine lucru care l va ajuta n ascensiunea social , este povestea unui personaj ambiguu, care, cnd
naiv, cnd ipocrit, cnd rutcios ori cinic, cnd nelegtor, i induce n eroare pe toi cei din jurul su, fcndu-i
astfel loc n high class-ul vremii. Totui, Julien Sorel i atrage deseori, de-a lungul povetii, simpatia cititorului.
Srac, el este ambiios. Dispreuit, nu disper i dovedete, n cele din urm, c merit, la fel de bine ca oricare
om, o situaie social, i prin urmare financiar, sigur.
Burghezia de provincie, dar i aristocraia parizian, nu scap de privirea critic a autorului, fiind surprinse n
ipostazele lor cele mai nedemne lacome, nepstoare, egoiste. Ele sunt cele care se opun ascensiunii lui Sorel.
Inteligent, bun psiholog, Sorel se folosete de slbiciunile i vanitile celor cu care are de-a face, fie ei nobili sau
proaspt mbogii, pentru a-i atinge scopul.
Romancier fin, Stendhal mizeaz, n romanul su, pe diferena dintre iluzie i realitate. Julien Sorel poate fi
comparat cu un magician, aa cum era el perceput n Renatere. Magicianul este un puternic manipulator.
i, aa cum spuneam, cea mai puternic fantasm este cea erotic. Julien Sorel activeaz i manevreaz abil
fantasmele erotice att n cazul doamnei de Rnal, ct i n cazul Mathildei, capricioasa fiic a marchizului de la
Mole. n acelai timp, pare destul de detaat, cel puin pentru o perioad, de emoiile pe care le-a declanat n
cele dou femei. Eroarea lui Julien este aceea c nu a reuit s-i pstreze aceast detaare (luciditate) pn la
capt
Figurile de stil : Ochi blinzi
Mijloacele artistice: 1.Imagini vizuale case albe, pilc sanatos de castani, munte inalt, monumental
pendula aurita, doi ochi mari albastri , soarele cobora dincolo de munti
2.Imagini auditive- vintul incepuse sa bata mai tare, bate la usa
Personajele
Sorel- fiul unui cherestegiu. Un tinar de vreo 19 ani,aparent firav, cu tresaturi neregulate,delicate
si un nas acvilin. Ochii mari si negri,care in moment de liniste te duceau cu gindul la reflexivitate si
inflacarare.Parul saten inchis cadea pe fruntea ingusta. Talia zvelta si bine conturata anunta mai
repede usurinta in miscari decit putere.. Se angajeaza la dnul de Renal ca preceptor copiilor sai,
unde se indragosteste de dna de Renal. Simtea ura si dezgust fata de inalta societate unde
fusese admis. Traieste cele mai puternice senzatii de dragoste alaturi de ea, inspirind-o si
schimbind-o foarte mult. Era grijuliu cu copiii sai, invatindu-I lucruri bune, si chiar ajungind sa ii
iubeasca. Cind se afla despre relatia lor, Julien pleaca sa faca cursuri la un seminar pentru preoti
unde este dezconsiderat si urit de colegii sai. Ii spunea acelui loc iadul pe pamint primind doar
priviri de dispret din partea celor din jur. Dupa un timp, parintele Pirard l-a numir supreveghetor
pentru Noul si Vechiul Testament, care a reprezentat o mare avansare a lui JUlien si o
imbunatatire a relatiilor lui cu colegii. Dupa asta a plecat la Palatul de la Mole unde era secretarul
dnului La Mole. Cu toate ca era destept, cultivat, cult si poseda doar calitati de o mare admiratie,
Julien raminea ,totusi, in ochii prietenilor bogati ai marchizului La Mole un simplu taranas si un om

de o treapta mult prea inferioara pentru a atrage atentia. Nu si in cazut dsoarei de La Mole , pe
care dupa o lunga perioada de indiferenta si evitare, l-a indragit mult pe Julien.
El, la fel o iubea, facind-o geloasa cu alta cunostinta de a ei. Avea o lupta launtrica intre pozitia lui
sociala si dragostea pentru Mathilde.

Dna de Renal- sotia dnului de Renal, o frumusete ce vrajeste, privire plina de bunavointa, bine
imbracata, cu pielea foarte stralucitoare. Educata, cu un simt al esteticii si frumusetii bine
dezvoltat, politicoasa, predominindu-I simtul matern , in incercarea de a proteja pe toti. Isi iubea
nespus copii, cind se imbolnaveau ei, ea avea atac de panica si intra in depresie ( cu gindul ca din
cauza pacatului ei adulterul) . Era foarte atenta la comportarea preceprotului, indragostindu-se de
firea lui sensibia, diferita, inteleapta.pagina 37( prezenta lui julien o linistea) . Cind si-a dat seama
de acest lucru incerca cu tot posibilul sa-l evita si sa fie mai distant cu el. Nu-si iubea sotul cu
adevarat, s-a maritat cu el pentru ca era mai putin plictisitor decit ceilalti.
Mathilde- o tinara de un blond pregnant, bine facuta, Julien nu mai vazuse niciodata asa ochi
albastri frumosi, dar care anuntau o teribila raceala sufleteasca .Era nucleul unui grup de tineri
nobili cu care ii criticau dur pe ceilalti din sala.Il ironiza pe Julien de cite ori avea ocazia.Avea o
imagine absolute plictisitoare despre viata Pariziana. Traia nenorocirea de a fi mai inteligenta decit
altii . Toti o considerau sublime, preafrumoasa, o femeie seducatoare.Detesta lipsa de caracter