Oasele antebratului

Antebratul este compus din doua oase, aproximativ paralele, unul situat in prelungirea
degetului mic numit ulna sau cubitus, si altul situat in prelungirea degetului mare (polica) care
se numeste radius. Aceste doua oase se articuleaza prin epifizele lor, ramanand distantate la
nivelul diafizei. Intre cele doua diafize ia nastere un spatiu inter-osos.
Radiusul - Depaseste ulna prin epifiza sa inferioara si este depasit de ulna prin epifiza
superioara.
Diafizele celor doua oase sunt prismatic triunghiulare. Fiecare prezinta 3 fete si 3 margini.
Ulna sau cubitusul
Este un os lung pereche, aflat in partea mediala a antebratului in prelungirea degetului mic.
Este oblic de sus in jos si medial catre lateral, si formeaza cu humerusul un unghi obtuz
deschis lateral. Prezinta corpul sau diafiza si doua epifize.
Corpul este usor concav inainte. Prezinta 3 fete si 3 margini.
Pe fata anterioara, pe partea superioara, se insera muschiul flexor profund al degetelor, in
partea inferioara se insera muschiul patrat pronator.
Fata posterioara este strabatuta in treimea superioara de o linie oblica de sus in jos si medial.
Deasupra liniei oblice se insera muschiul anconeu.
Portiunea inferioara este impartita printr-o linie verticala intr-o portiune mediala si una
laterala. Pe partea mediala se insera extensorul ulnar al carpului. Pe partea laterala superior,
se insera muschiul supinator iar inferior, muschii abductor lung al policelui, scurt extensor si
lung extensor al policelui si extensorul indicelui.
Fata mediala este larga superior si ingusta inferior.
Marginea anterioara este pronuntata, incepe la procesul coronoidian si se termina la procesul
stiloid (sau stiloidian).
Marginea posterioara pleaca de la olecran, coboara sub forma unei creste care se sterge in
treimea inferioara a diafizei.
Marginea laterala sau inter-osoasa, da insertie membranei inter-osoase care uneste corpurile
celor doua diafize. Marginea laterala sau inter-osoasa, se bifurca superior, delimitand o
suprafata numita incizura radiala a epifizei proximale.
Ramura de bifurcatie posterioara, da insertie muschiului supinator.
Extremitatea proximala sau epifiza superioara, prezinta doua proeminente osoase : o
proeminenta verticala numita olecran si o proeminenta orizontala numita proces coronoidian
sau apofiza coronoida. Cele doua proeminente, formeaza intre ele un unghi drept si
delimiteaza o cavitate articulara orientata anterior numita cavitate trohleara. Aceasta cavitate
se articuleaza cu trohlea humerusului.
Cavitatea torhleara prezinta o creasta orientata antero-posterior care corespunde santului de
pe trohlea humerusului.
Pe partea laterala, a coronoidei, exista o fateta articulara, numita incizura radiala, care se
articuleaza cu capul radiusului.
Sub coronoida exista o proeminenta numita tuberozitatea ulnei, pe care se insera muschiul
brahial. Pe olecran, se insera muschiul triceps brahial.
Extremitatea inferioara sau epifiza distala, prezinta doua formatiuni : capul si procesul
stiloidian.

Capul reprezinta un segment de cilindru. Fata laterala este articulara pentru incizura ulnara a
radiusului. De asemenea este articulara si fata sa inferioara.
Procesul stiloidian este situat pe partea mediala a capului. Este o prelungire conoida cu varful
in jos.
Intre cap si procesul stiloidian, pe fata posterioara a osului, se formeaza un sant prin care
trece tendonul muschiului extensor ulnar al carpului.
Radiusul
Este un os lung pereche, aflat in partea laterala a antebratului in prelungirea policelui.
Prezinta un corp si doua epifize.
Corpul - este prismatic triunghiular, are 3 fete si 3 margini.
Fata anterioara este ingusta superior la acest nivel. Se insera muschiul flexor lung al
policelui, iar in portiunea inferioara a fetei anterioare, se insera patratul pronator.
Fata posterioara este rotunjita superior si da insertie muschiului supinator. Este plana si
usor concava in partea inferioara si da insertie lungului abductor si scurtului extensor al
policelui.
Fata laterala prezinta in partea mijlocie o rugozitate, pe care insera rotundul pronator.
Deasupra rugozitatii, fata laterala, este in raport direct cu ramura profunda a nervului
radial.
Marginea anterioara este pronuntata superior si se pierde in partea inferioara.
Marginea posterioara apare doar in portiunea mijlocie a osului.
Marginea mediala sau inter-osoasa este ascutita, se termina in partea inferioara a
corpului printr-o bifurcatie, delimitand o suprafata triunghiulara, la baza careia se afla
incizura ulnara a radiusului. Pe marginea mediala se prinde membrana inter-osoasa.
Epifiza proximala ( extremitatea superioara )
Prezinta 3 elemente : capul, colul, tuberozitatea radiusului.
Capul : Este un segment de cilindru plin, mai inalt medial. Fata sa superioara prezinta o
depresiune numita foseta capului radial, care raspunde capitului humerusului. Circumferinta
capului corespunde incizurii radiale de pe ulna.
Colul : Este portiunea ingusta care uneste epifiza, respectiv zona capului cu diafiza. Este oblic
indreptat in jos si medial si da nastere impreuna cu capul, unui unghi deschis lateral.
Tuberozitatea radiusului : Este o proeminenta ovoida, situata sub col, pe ea se insera
muschiul biceps radial.
Epifiza distala ( extremitatea inferioara )
Este comparata cu un trunchi de piramida. Ea are 4 fete si o baza.
Fata mediala prezinta incizura ulnara destinata articularii cu capul ulnei.
Fata laterala prezinta un sant prin care trec tendoane. Aceasta fata laterala se continua
in jos, cu procesul stiloidian, respectiv stiloida radiala. Aceasta stiloida coboara mai jos
decat stiloida ulnara.
Fata posterioara prezinta mai multe creste verticale care delimiteaza santuri, prin care
aluneca tendoanele muschilor extensori ai mainii si a degetelor.
Fata anterioara este concava in jos si da insertie patratului pronator.

Baza sau fata articulara carpiana, are forma unui triunghi al carui varf se prelungeste
lateral cu procesul stiloidian. La nivelul fetei articulare, exista o creasta
anteroposterioara, care imparte fata in doua parti : o suprafata laterala triunghiulara in
raport cu osul scafoid, si o fata mediala patrulatera in contact cu osul semilunar.
Oasele mainii
Scheletul mainii este format din 27 oase organizate in 3 grupe :

Carpul
Metacarpul
Oasele degetelor

Carpul
Este format din 8 oase, dispuse pe doua randuri.
Primul rand sau randul proximal cuprinde 4 oase in ordine de la police catre degetul mic.

Scafoid
semilunar
piramidal
pisiform.

In al doi-lea rand sau randul distal se gasesc inca 4 oase in aceeasi ordine :

trapez
trapezoid
capitat ( sau osul mare )
osul cu carlig

Toate aceste oase au o forma aproape cubica. Prezinta o fata superioara, o fata inferioara, o
fata anterioara (sau palmara ), o fata dorsala , o fata laterala si una mediala.
Scafoidul este cel mai lateral os al randului intai. Prezinta o concavitate si de aceea a fost
comparat cu o luntre (barca). Pe fata palmara a scafoidului se gaseste tuberculul scafoidului.
Semilunarul are forma caracterizata de nume.
Piramidalul prezinta pe fata anterioara o fateta de articulare cu pisiformul.
Pisiformul este un os lenticular aflat inaintea piramidalului cu care se articuleaza.
Trapezul este primul din randul al doi-lea. Pe fata sa anterioara prezinta un sant si tuberculul
trapezului.
Trapezoidul este un os foarte neregulat.
Osul capitat este cel mai mare dintre oasele carpului. Prezinta un cap, un col si un corp.
Osul cu carlig are forma unei piramide si prezinta pe fata palmara un carlig.
Privit in totalitatea sa, carpul prezinta o fata dorsala acoperita de muschii extensori ai mainii si
degetelor, si o fata anterioara sau palmara concava, care formeaza santul carpului prin care
trec tendoanele muschilor flexori ai mainii si degetelor.
Santul carpian este delimitat de doua proeminente :

cea laterala - tuberculul scafoidului si tuberculul trapezului

cea mediala de osul pisiform si carligul osului cu carlig

Acest sant este transformat intr-un canal, fiind completat de ligamente.

Metacarpul

Formeaza scheletul palmei si al dosului mainii. Este format din 5 oase metacarpiene,
numerotate din lateral catre medial, cu cifre romane de la 1 la 5.
Caracterele generale ale oaselor metacarpiene : Sunt oase lungi, pereche, prezinta un corp, o
baza si un cap. Corpul este prismatic triunghiular si prezinta o fata dorsala, una laterala si una
mediala. Baza este mare si se articuleaza cu oasele carpului si cu metacarpienele invecinate.
Capul este rotunjit, se articuleaza cu falanga proximala a fiecarui deget.
Caractere propii :
Metacarpianul I : este cel mai scurt , cel mai gros, baza sa are forma se sa, si se articuleaza cu
osul trapez, NU se articuleaza cu metacarpianul II.
Metacarpianul II : este cel mai lung.
Metacarpienele in general, se articuleaza cu randul distal de oase carpiene si cu
metacarpianul/ele invecinate.
Oasele degetelor
Degetele sunt in numar de 5, numerotate din lateral spre medial cu cifre romane de la I la V.
Fiecare deget are cate o denumire :

Degetul mare - police

Al doi-lea - indice sau index
Al trei-lea - medius
Al patru-lea - inelar
Al cinci-lea - deget mic sau auricular

Scheletul osos al degetelor este format din falange. Sunt in total 14. Fiecare deget are 5
falange, mai putin policele care are doua.
Falanga proximala este un os lung, prezinta un corp, o baza si un cap :

Corpul este turtit antero-posterior. Are o fata anterioara sau palmara si o fata
dorsala.Fata anterioara este plana. Fata dorsala este convexa.
Baza prezinta o cavitate articulara pentru capul metacarpianului corespunzator.
Capul prezinta o trohlee pentru falanga mijlocie.

Falanga mijlocie are si ea un corp, o baza si un cap :

Corpul este asemanator falangei proximale, dar este mai scurt.

Baza prezinta o cavitate de receptie pentru capul falangei proximale.
Capul, ca si cel al falangei proximale are o trohlee, corespunzatoare falangei distale

Falanga distala, are un corp redus, o baza care seamana cu cea a falangei mijlocii si se
termina cu o tuberozitate in forma de potcoava care corespunde unghiei.

Punct in plus pentru cine invata articulatiile carpiene !

Oasele membrului inferior
Se impart ca si in cazul membrului superior, in doua grupe :

Centura membrului
Membrul liber

Centura membrului se compune din doua oase coxale.

Oasele membrului liber sunt situate celor 3 segmente ale membrului inferior. La coapsa se
gasesc : femurul, cipatela (rotula). La gamba distingem : tibia si figula (peroneul). La picior,
distingem : tarsul, metatarsul, oasele degetelor.

Oasele coxale, care formeaza centura membrului inferior, se unesc inainte intre ele si inapoi
cu sacrul si coccigele. Dau nastere in totalitate, peretelui osos al pelvisului.
Centura membrului inferior
Osul Coxal