Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Poluarea
Poluarea
2.
3.
Convenia O.N.U. privind dreptul mrii, din 1982, de la Montego Bay, este n
prezent cadrul juridic general al cooperrii internaionale cu privire la:
4.
Convenia privind
Barcelona, din 1976.
prevenia
polurii
Mrii
Mediterane,
de
la
ZONA CARAIBELOR
Fig.2. Vasta Regiune a Caraibelor si marea Insula precum si dezvoltarea
statelor.
Activitatile antropice in regiunile de costa si insulare , reprezinta o mare
amenintare asupra sanatatii, productivitatii si biodiversitatii mediul marin la
nivel global. Situatia este aceeasi in acesta zona. Riscul de poluare a crescut
Metale grele
Sursele de poluare cu metale grele a mediului marin provin din activitatile
industriale si mai ales industria petrolului, industria chimica , producerea si
folosirea ingrasamintelor .In 1995 , doar 395 dintre marile centre industriale
neutralizau apele provenite din industrie. Hg, Pb precum si alte metale
periculoase au fost transportate pe distante mari prin aerul atmosferic.
Metalele grele sunt foarte persistente, existenta lor simtindu-se ani de zile in
soluri si in aer. Alte metale care polueaza sunt: As, Cd, Cu, Se, Zn .
Cele mai mari centre industriale in zona SIDS sunt in Portul Harbour, Golful
Lisad (Trinidad), Golful Havana. Emisiile de metale grele provenite din
activitatile industriale au crescut intre 1994 si 1996, cu exceptia Fe, Pb si Zn
care reprezinta un mare risc pentru sanatatea si viata oamenilor .
Hidrocarburile
Extractiile de petrol si gaze naturale sunt principalele cauze de poluare
precum si prelucrarea lor . Factorul de risc este foarte ridicat in unele zone
din aceasta regiune cum ar fi in Trinidad care este cea mai mare
producatoare de petrol si gaze naturale, apoi Aruba Bahamas, regiune ce
este de asemenea caracterizata prin traficul maritim intens si mai ales de
tancurile petroliere ce cresc si mai mult riscul producerii unor dezastre .
In timp ce transportul de petrol pe mare reprezinta un mare risc de poluare si
prin accidentele care se pot produce , in multe cazuri este totusi dificil de a
se face diferenta intre impactul poluarii prin activitatile marine si cele
provenite de pe uscat .
Nutrientii
Deversarea de nutrienti in apele de coasta este o mare problema si
afecteaza mediul inconjurator precum si circulatia apei in natura. Ca urmare
a deversarilor apelor netratate corespunzator atat in mediul marin cat si in
soluri , ajung cantitati mari de nutrienti si alte substante care afecteaza
ecosistemul. Au fost descoperite cantitati mari de nitrogen in apele de coasta
si in solurile din Regiunea SIDS .
Depunerea de sedimente
Deversarile precum si dizolvarea de materiale solide provenite din
agricultura , din exploatarea excesiva a solurilor , prin defrisari , dar si din
activitatile casnice , au dus la intensificarea depunerilor de sedimente. In
multe din tarile regiunii, exploatarea nisipului precum si constructiile din
zonele de coasta , au dus la eroziunea coastelor pe portiuni mari si la
sedimentarea solurilor. Exploatarea nisipurilor au produs eroziunea plajelor si
a devenit o mare problema mai ales in St Kitts, St Lucia, si St Vicent. Prin
eroziunea solului s-au creat pante abrupte care produc avalanse. Raurile
transporta anual cca 300 mil. de tone de sedimente in Marea Caraibelor.
Materialele solide trasportate in aceasta regiune , au un puternic impact
negativ asupra mediului. Pagubele produse habitatelor naturale , recifelor de
1987 s-au transportat cele mai mari cantitati de particule de praf , ceea ce a
produs desertificarea si intensificarea climatului arid in Nordul Africii.
Mecanismul prin care particulele de praf afecteaza biodiversitatea si mai ales
habitatele de corali , are in vedere dezvoltarea algelor, utilizarea diferitor
tipuri de nutrienti in agricultura care interactioneaza cu sarurile de amoniu si
alti nitriti si care duc la dezvoltarea in ape a multor tipuri de bacterii .