1.

Particulariti ale polurii mrilor i oceanelor.

Mrile i oceanele au fost considerate mult timp ca fiind punctul terminus

al scurgerilor poluante de pe uscat, iar prin imensitatea lor ca fiind cei mai
mari digeratori de poluani. Cauzele polurii marine sunt diverse i ele pot fi:
voluntare (deversri de reziduuri uleioase sau radioactive, incinerarea de
reziduuri,
imersia
de
deeuri,
experiene
nucleare,
etc.)
i accidentale (provocate de regul de naufragiile petroliere care provoac
mareea neagr cu efecte dezastruoase asupra florei i faunei).
Preocuprile viznd protecia mediului marin mpotriva polurii sunt vechi;
nc din 1926 o Conferin reunit la Washington a elaborat un proiect de
Convenie viznd limitarea deversrilor de amestecuri grase n mare.
Primul document internaional n materie a fost adoptat n 1954, la Londra,
Convenia pentru prevenirea polurii marine prin hidrocarburi. n 1958, la
Geneva, a avut loc Conferina de codificare a dreptului mrii ce prevedea
interdicii privind poluarea prin hidrocarburi, cloruri, deeuri radioactive a
mediilor marine.
Poluarea mediului marin a devenit o problem universal, global, indiferent
dac poluarea are caracter regional sau mondial, iar diversitatea poluanilor
i a surselor de poluare face ca msurile de protecie n domeniu s fie greu
de stabilit. Protejarea mediului marin se face n mare msur cu ajutorul unor
instrumente juridice multilaterale, universale i regionale, prin care se
ncearc coordonarea activitii statelor n cadrul conferinelor i
organismelor internaionale ce au loc n astfel de scopuri.

2.

Protejarea juridic a mediului marin prin reglementri interne

Legea nr.17/1990 modificat

i
completat
prin
Legea nr.36/2002 i
republicat n 2002, privind regimul juridic al apelor maritime interioare, al
mrii teritoriale i al zonei contigue i al zonei economice exclusive al
Romniei,11 al cror statut juridic l reglementeaz cu dispoziiile Conveniei
Naiunilor Unite asupra drepturilor mrii, ratificat de Romnia prin
Legea nr.110 din 1996. Aceast lege definete noiunile de: ape maritime
interioare (suprafaa de ape de la rm la liniile de baz), de mare
teritorial (fia de mare adiacent rmului sau apelor maritime interioare
avnd limea de 12 mile marine 22.224 m msurat de la limita de baz),
i de zon contigu (fia de mare adiacent mrii teritoriale, n suprafaa de
24 de mile marine spre largul mrii). Zona economic exclusiva Romniei n
Marea Neagr este instituit n spaiul marin al rmului romnesc, situat
dincolo de limita mrii teritoriale, n care Romnia i exercit drepturi
suverane i jurisdicia asupra resurselor de pe fundul mrii, a subsolului

acestuia i a coloanei de ap de deasupra, privind activiti de explorare,

exploatri, cercetare tiinific, protecie i conservare a mediului. ntinderea
acestei zone este de pn la 200 mile marine de la liniile de baz i se
stabilete prin acord ncheiat cu statele vecine sau limitrofe.

Legea interzice poluarea acestor suprafee de ape i a atmosferei de

deasupra lor, prin deversarea, aruncarea, scufundarea de substane toxice
radioactive, hidrocarburi, reziduuri sau n orice alte moduri. Art.23 definete
poluarea mediului marin ca fiind introducere de ctre orice persoan fizic
sau juridic, direct ori indirect de substane sau energie n mediul marin,
cnd acestea au sau pot avea efecte vtmtoare, sub form de daune
aduse resurselor biologice, florei i faunei marine, riscuri pentru sntatea
uman, alterarea calitii apei, degradarea valorilor sale de agent etc.
Legea stabilete un anumit regim cu privire la:

navele comerciale despre care se crede c ncalc legislaia privind

prevenirea i reducerea polurii mediului marin (li se cer explicaii, se pot
inspecta, se pot reine cnd exist dovezi nendoielnice n acest sens);

coliziunea, euarea de nave, avariile maritime;

interzicerea intrrii n apele maritime romneti i n porturi, a

navelor ce au la bord arme nucleare, arme de distrugere n mas sau muniii
pentru acestea, arme chimice, mrfuri interzise de legile Romniei (art. 10);

accesul navelor strine cu propulsie nuclear se admite numai pe ci

de navigaie desemnate de autoritate romn;

trecerea prin marea teritorial a navelor ce transport substane

radioactive sau substane periculoase ori nocive se admite numai pe baza
aprobrii solicitate cu 30 de zile nainte de intrare organelor romne
competente;

folosirea aparaturii radio, hidroacustic, optic i electronic de ctre

navele strine este supus regulilor prevzute n Regulamentul internaional
al radiocomu-nicaiilor.

3.

Protejarea juridic a mediului marin prin reglementri internaionale

Sub egida Naiunilor Unite s-au organizat i desfurat o serie de manifestri

la nivel mondial menite s sensibilizeze guvernele i populaia cu privire la
necesitatea prezervrii i protejrii mediului marin, elaborndu-se
numeroase Convenii i tratate internaionale n acest sens. Astfel, amintim:

Convenia O.N.U. privind dreptul mrii, din 1982, de la Montego Bay, este n
prezent cadrul juridic general al cooperrii internaionale cu privire la:

protecia i prezervarea mediului marin;

conservarea resurselor hidrologice marine;

prevenirea polurii i supravegherii efectelor polurii;

obligaia de a nu transfera pagubele dintr-o regiune n alta;

asisten pentru statele n curs de dezvoltare n domeniul tiinei i

tehnologiei, etc.
Convenia internaional pentru prevenirea polurii apelor mrii prin
hidrocarburi, de la Londra, din 1954 a fost primul document internaional
consacrat exclusiv prevenirii polurii mrii i a pus bazele adoptrii msurilor
de prevenire a polurii mrilor cu petrol de la nave.
Convenia de la Geneva din 1958, privind marea teritorial i zona contigu,
zona liber i platoul continental.
Convenia asupra platoului continental, din 1958, de la Geneva, recunoate
dreptul suveran al statelor riverane de a-i exporta resursele sale naturale
fr s stnjeneasc navigaia.
Convenia internaional asupra interveniei n marea liber n caz de
accidente cu hidrocarburi de la Bruxelles, din 1969.
Convenia asupra rspunderii civile pentru prejudiciile datorate polurii cu
hidrocarburi, de la Bruxelles, din 1969,reglementeaz dreptul victimelor de a
fi despgubite n aceste cazuri, responsabilitatea navei, cauzele
exoneratoare de rspundere, limitele materiale ale rspunderii etc.
Convenia asupra crerii unui fond internaional de indemnizare pentru
pagubele produse prin poluarea cu hidrocarburi, din 1971, n scopul
despgubirii victimelor polurii n anumite situaii n care nu se poate asigura
sau pretinde o despgubire din partea poluatorului.
Declaraia Adunrii Generale a O.N.U. asupra principiilor privind fundul
mrilor i oceanelor i subsolul lor, dincolo de limitele jurisdiciei naionale,
din 1971, bazat pe ideea c acestea formeaz patrimoniul comun al
umanitii, iar explorarea i exploatarea lor se face n scopuri panice, n
interesul ntregii umaniti.
Convenia referitoare la prevenirea polurii marine cauzate de operaiuni de
imersare efectuate de ctre nave i aeronave de la Oslo, din 1972.
Convenia internaional pentru prevenirea polurii de ctre nave, de la
Londra, din 1973, are ca obiectiv conservarea mediului marin prin eliminarea
complet a polurii internaionale cu substane petroliere.

Convenia asupra preveniri polurii marine de origine teluric, de la Londra,

din 1973.
Tratatul privind interzicerea instalrii unor arme nucleare i al altor arme de
distrugere n mas pe fundul mrilor i oceanelor, ncheiat ntre Moscova,
Londra i Washington, n 1971.

4.

Protejarea juridic a mediului marin prin reglementri regionale

Paralel cu aceste reglementri la nivel global, s-au elaborat i dezvoltat i

semnificative reglementri regionale n materia protejrii mediului marin,
astfel:

Convenia privind combaterea polurii Mrii Nordului prin

hidrocarburi, de la Bonn, din 1969, extins n 1983 i asupra altor substane
periculoase, ntre 8 state semnatare.

Convenia privind prevenirea polurii marine n zona Mrii Baltice, de

la Helsinki, din 1974, instrument juridic care se refer la poluarea de origine
teluric, poluarea de ctre nave, cea datorat echipajelor de agrement i cea
produs prin scufundare, urmrind protecia Mrii Baltice considerat c este
n prezent cea mai poluat din lume.

Convenia privind prevenirea polurii marine de origine teluric, de la

Paris, din 1976.

Convenia de la Cartegena, Columbia din 1983, pentru protejarea

zonei Caraibilor.

Convenia privind
Barcelona, din 1976.

prevenia

polurii

Mrii

Mediterane,

de

la

Convenia privind protecia mediului marin i a zonelor de coast ale

Pacificului de Sud-Est, de la Lima, din 1981.

Acordul privind cooperarea regional n lupta mpotriva polurii prin

hidrocarburi i cu alte substane duntoare n Pacificul de Sud-Est, de la
Lima, din 1981.

ZONA CARAIBELOR
Fig.2. Vasta Regiune a Caraibelor si marea Insula precum si dezvoltarea
statelor.
Activitatile antropice in regiunile de costa si insulare , reprezinta o mare
amenintare asupra sanatatii, productivitatii si biodiversitatii mediul marin la
nivel global. Situatia este aceeasi in acesta zona. Riscul de poluare a crescut

si aici ca urmare a intensificarii activitatii antropogenice , nivelului de trai

scazut, si dezvoltarii industriale, exploatarii excesive a resurselor naturale
precum si defrisarilor produse in aceste zone.
Deseurile sunt considerate a fi cea mai mare
problema cu care se confrunta autoritatile in
acesta
zona.
Cresterea
populatiei,
intensificarea
activitatilor
industriale
si
turismul continua sa creeze probleme
infrastructurii prin aducerea de gunoaie.
Referitor la cele mai recente date , poluarea
produsa din activitatile oamenilor prezinta cea
mai mare amenintare pentru mediul marin si
de asemenea pentru sanatatea oamenilor.
De fapt , poluarea ecosistemului acvatic include alterarea habitatelor
naturale precum si intregul mediu din zona intinselor insule. Se estimeaza ca
nivelul poluarii in aceasta regiune este de 80-85 %. Aceasta are in vedere
deseurile provenite din activitatile agricole , industriale , alte ape reziduale
care sunt transportate in mediu prin infiltarea in aerul atmosferic si in sol .
Descrierea biofizica
Marea Caraibelor are o suprafata de 1.943.000 km2 si cuprinde multe
complexe productive si biologice , diverse ecosisteme cu recifuri de corali,
fitoplancton, mangrove, lagune si plaje. Marea Caraibelor are multe specii de
pesti, iar in zona marii traiesc foarte multe specii de pasari, toata acesta
biodiversitate este afectata de factorii de poluare.
Populatia totala din regiunea SIDS ( Caribbean Small Island Developing
States ) este de 33,8 mil. de locuitori cu o crestere anuala de 0,79 %.
Densitatea ridicata a populatiei , in special in zona de coasta, are trasaturi
comune in aceste insule mari. In cateva dintre aceste state , densitatea
demografica are un excedent de 200 / km2 si creste progresiv la 580 / km2
in Barbados. Populatiile urbane concentrate mai mult in zonele de coasta a
cunoscut o crestere importanta in ultima decada atat in America Latina cat si
in zona SIDS .
Marile sectoare economice includ servicii industriale, agricultura, turismul,
extractiile de petrol si gaze naturale. Principala sursa de castig din aceasta
zona o constitue agricultura prin exportul de babane si trestie de zahar, de
asemenea turismul joaca un rol important in dezvoltarea economiei. Conform
cu Caribbean Tourism Association in anul 2004, 10 mil. de turisti au vizitat 12
dintre regiunile SIDS. Acest fapt are influente negative asupra habitatelor
naturale. De asemenea pescuitul excesiv afecteaza ecosistemul marin.
Deversarile
Apele menajere reprezinta o importanta sursa de poluare pentru mediul
acvatic si este privita ca principala cauza de degradarea a habitatelor si a
distrugerii zonelor de coasta in Caraibe. Ca rezultat al cresterii demografice ,
cresterii ratei saraciei si a existentei unor sisteme de drenare si tratare a

apei defectuoase, apele nefolositoare ajung in mediul marin si creeza

principala sursa de poluare. Ca o nota estimativa se apreciaza ca numai din
turism se genereaza 80 % din deseuri .
Deversarile apelor netratate produc disfunctii grave la nivelul ecosistemelor,
al calitatii apei si a mediului acvatic in general. Unul dintre efectele generate
de aceasta problema este cresterea numarului de alge care asfixiaza
fitoplactonul si a numarului de bacterii care ajung in apa si afecteaza viata
pestilor si sanatatea oamenilor de exemplu in Portul Kingstom ajung
aproape 30.000-40.000 m3 de apa menajera netratata pe zi si procentul este
in crestere datorita intensificarii turismului si a activitatilor industriale,
precum si de la navele care tranziteaza zona. Bacteriile care se dezvolta pun
grav in pericol viata oamenilor , plantelor si animalelor care traiesc aici.
Urmele de deseuri provenite in special din apele menajere, gasite in zona
plajelor arata ca acestea nu corespund sub nici o forma standardelor
internationale cerute pentru protectia sanatatii . Ministerul Sanatatii din
Bahamas a interzis cetatenilor sa consume anumite specii de pesti care , prin
bacteriile pe care le-au luat din mediul acvatic, le-ar putea pune viata in
pericol .
Substante poluante persistente
In urma unor studii facute de catre cercetatori , s-a aratat faptul ca utilizarea
pesticidelor este cauza producerii poluarii cu astfel de substante. Desi
organocloridele au fost interzise in multe regiuni din zona SIDS , se considera
ca inca mai sunt state care folosesc aceste substante ca ingrasamant.
Studiile facute au aratat de asemenea si existenta Aldrin, ondosulfan,
lindane in sedimentele din Portland, Portul Kingston si in sud-vestul Cubei,
zonele de coasta din St Lucia , dar si in viata marina din toate aceste tari.
In St Lucia , nivelul de pesticide din apa din sedimente , precum si din mediul
marin testat , se afla la nivelul minim detectabil , dar care afecteaza in mare
masura padurile de mangrove din regiunea Mamiku si contine 0,158 mg / kg
diazinon. Pe de alta parte , o contaminare mare cu pesticide ca dieldrin,
aldrin, DDT si DDE au fost descoperite in corpul pestilor dar si in mediul
acvatic din bazinul raului Caroni din bazinul Trinidad. O concentratie totala de
HCH 5,1 ng/l si dieldrin 4.1g/l a fost detectata in apele de suprafata de pe
coastele Santo Domingo din Republica Dominicana . Multe specii de pesti au
murit dotorita practicarii ilegale a agriculturii si folosirii ingrasamintelor .
Substante radioactive
Substantele radioactive constituie in continuare o mare problema pentru
mediul inconjurator, deci este un mare factor de poluare. Aproape fiecare
tara din acesta regiune a fost tinta activitatilor prin care s-au produs deseuri
radioactive si chiar s-a constatat o crestere din 1991. Materialele radioactive
patrund in zona prin transportarea de catre navele care tranziteaza zona , in
special in Marea Caraibelor , dar si in Canalul Panama si reprezinta un mare
risc de poluare afectand grav sanatatea oamenilor. Desi unele dintre tari au
adoptat programe impotriva riscului de poluare cu astfel de substante ,
multe dintre ele sunt inca vulnerabile .

Metale grele
Sursele de poluare cu metale grele a mediului marin provin din activitatile
industriale si mai ales industria petrolului, industria chimica , producerea si
folosirea ingrasamintelor .In 1995 , doar 395 dintre marile centre industriale
neutralizau apele provenite din industrie. Hg, Pb precum si alte metale
periculoase au fost transportate pe distante mari prin aerul atmosferic.
Metalele grele sunt foarte persistente, existenta lor simtindu-se ani de zile in
soluri si in aer. Alte metale care polueaza sunt: As, Cd, Cu, Se, Zn .
Cele mai mari centre industriale in zona SIDS sunt in Portul Harbour, Golful
Lisad (Trinidad), Golful Havana. Emisiile de metale grele provenite din
activitatile industriale au crescut intre 1994 si 1996, cu exceptia Fe, Pb si Zn
care reprezinta un mare risc pentru sanatatea si viata oamenilor .
Hidrocarburile
Extractiile de petrol si gaze naturale sunt principalele cauze de poluare
precum si prelucrarea lor . Factorul de risc este foarte ridicat in unele zone
din aceasta regiune cum ar fi in Trinidad care este cea mai mare
producatoare de petrol si gaze naturale, apoi Aruba Bahamas, regiune ce
este de asemenea caracterizata prin traficul maritim intens si mai ales de
tancurile petroliere ce cresc si mai mult riscul producerii unor dezastre .
In timp ce transportul de petrol pe mare reprezinta un mare risc de poluare si
prin accidentele care se pot produce , in multe cazuri este totusi dificil de a
se face diferenta intre impactul poluarii prin activitatile marine si cele
provenite de pe uscat .
Nutrientii
Deversarea de nutrienti in apele de coasta este o mare problema si
afecteaza mediul inconjurator precum si circulatia apei in natura. Ca urmare
a deversarilor apelor netratate corespunzator atat in mediul marin cat si in
soluri , ajung cantitati mari de nutrienti si alte substante care afecteaza
ecosistemul. Au fost descoperite cantitati mari de nitrogen in apele de coasta
si in solurile din Regiunea SIDS .
Depunerea de sedimente
Deversarile precum si dizolvarea de materiale solide provenite din
agricultura , din exploatarea excesiva a solurilor , prin defrisari , dar si din
activitatile casnice , au dus la intensificarea depunerilor de sedimente. In
multe din tarile regiunii, exploatarea nisipului precum si constructiile din
zonele de coasta , au dus la eroziunea coastelor pe portiuni mari si la
sedimentarea solurilor. Exploatarea nisipurilor au produs eroziunea plajelor si
a devenit o mare problema mai ales in St Kitts, St Lucia, si St Vicent. Prin
eroziunea solului s-au creat pante abrupte care produc avalanse. Raurile
transporta anual cca 300 mil. de tone de sedimente in Marea Caraibelor.
Materialele solide trasportate in aceasta regiune , au un puternic impact
negativ asupra mediului. Pagubele produse habitatelor naturale , recifelor de

corali , sunt datorate nivelului mare de sedimente. De asemenea , s-a

constatat si tulburarea apei care reduce activitatea recifelor de corali si a
fitoplanctonului ca urmare a patrunderii slabe a luminii solare in apa . De
asemenea , biodiversitatea a avut foarte mult de suferit ca urmare a lispei de
oxigen si lumina. De exemplu , in Antigua si Barbuda , nivelul ridicat de
tulburare a apei din zona de coasta , precum si dezvoltarea excesiva a
algelor din apa si de pe stanci , duce la distrugerea multor vietuitoare si
impiedica dezvoltarea vietii marine in conditii normale. Depunerea excesiva
de sedimente este o consecinta a distrugerii padurilor de mangrove care
este un filtru natural ce impiedica depunerea sedimentelor din apele dulci in
apele marii .
Deseurile
Marea varietate de activitati care se desfasoara in aceasta regiune, are ca
rezultat aducerea de namol precum si alte materiale nefolositoare, nebiodegradabile in mediul marin.De exemplu, in Trinidad si Tobago, cantitatea
de deseuri menajere a scazut de la 44 % in 1980 la 27 % in 1994 , in timp ce
plasticul a crescut de la 4 % la 20 % in 2000 . In general, deseurile sunt
compuse din plastic , sticla , containere de metal , hartie si alte materiale
solide . Zona Caribbean SIDS nu dispune de un sistem adecvat de colectare a
apelor uzate. Ca urmare , substantele nefolositoare sunt transportate in
grupurile de mangrove , in canalele de drenare si de-a lungul cursurilor
raurilor si ajung in cele din urma in zonele de coasta in apele marine.
In Regiunea SIDS compozitia deseului solid continua sa schimbe tot mai mult
structura substantelor organice, anorganice si nebiodegradabile . Metodele
de care dispun autoritatile , nu sunt suficiente pentru modificarea
compozitiei deseurilor solide, iar generalizarea problemei deseurilor este o
consecinta a cresterii populatiei dezvoltarii economice, si mai ales in zona de
coasta .
Degradarea fizica si distrugerea habitatelor
Padurile de mangrove , fitoplactonul precum si recifele de corali joaca un rol
extrem de important in regiunea SIDS. Distrugerea acestor ecosisteme
afecteaza iremediabil biodiversitatea si viata marina. Pagubele produse
habitatelor naturale prin eroziunea suprafetelor de coasta , includ de
asemenea si furtunile si cutremurele care se produc in zona. Distrugerea
mangrovelor , a fitoplanctonului au un mare impact negativ asupra purificarii
apelor dulci , a speciilor de pesti care constituie si hrana pentru populatie dar
si asupra turismului. Studiile recente au aratat o tendinta acuta de degradare
a recifelor de corali , lucru care afecteaza grav dezvoltarea vietii marine.
Zonele cu grad de risc ridicat in acest sens sunt estul regiunii, sudul si in
Antilele Mari.
De asemenea dezvoltarea excesiva a algelor produce distrugerea habitatelor
de corali si acest proces a inceput intre anii 1970 1980. Eroziunea solurilor
produce pagube majore asupra mediul marin si se produce atat prin actiunile
antropice cat si prin fenomenele naturale care se produc in zona , cum ar fi
de exemplu El Nino care transporta particule de praf de-alungul Oceanului
Atlantic. Conform celor mai recente date , s-a constatat ca in 1983-1985 si

1987 s-au transportat cele mai mari cantitati de particule de praf , ceea ce a
produs desertificarea si intensificarea climatului arid in Nordul Africii.
Mecanismul prin care particulele de praf afecteaza biodiversitatea si mai ales
habitatele de corali , are in vedere dezvoltarea algelor, utilizarea diferitor
tipuri de nutrienti in agricultura care interactioneaza cu sarurile de amoniu si
alti nitriti si care duc la dezvoltarea in ape a multor tipuri de bacterii .