CRESTEREA COORDONARII,

CONTROLULUI SI ECHILIBRULUI
Enache Ioana
Guta Diana
Simonca Eliza

Controlul motor
Controlul motor controlul creierului asupra
activitatii
musculare voluntare (constiente).
Obs. miscarile automate/care nu sunt constientizate
(mersul,
respiratia, etc.) sunt de fapt rezultatul celui mai elaborat control
motor, deoarece prezinta cea mai perfecta coordonare.

4 momente principale
in producerea miscarii:
- Programarea
- Executia

- Motivatia
- Ideea

Controlul motor
1. Motivatia
- este determinata de raportul in care se gaseste individul cu
ambientalul (mediul exterior), dar si de mediul interior.
ex. Mediu exterior:
ex. Mediu interior:
sa deschida o usa Miscarea
o durere abdominala

Miscarea
(cauza/motivul)
corespunzatoare
(cauza/motivul)
corespunzatoare
(mana pe abdomen)
Necesitate Informare SNC Motivatia analiza SNC
Idee
(sistem limbic)
2. Ideea
-. convingerea de a realiza miscarea initiind o serie de interactiuni
suprasegmentare care se finalizeaza printr-o comanda de
executare a miscarii.

Controlul motor
3. Programarea
- conversia unei idei intr-o schema de activitate
musculara necesara realizarii unei activitati fizice dorite.
- Programul unei miscari: - muschii care vor intra in
actiune
- marimea fortei dezvoltate
- amplitudinea miscarii
- durata,
etc. este transmisa prin
Obs. Programarea miscarii (comanda
centrala)
caile motorii descendente, piramidale si extrapiramidale, spre
maduva catre motoneuronii medulari pentru executie.

4. Executia
- realizarea miscarii.
Obs. Miscarea se realizeaza pe baza unor secvente stereotipe
de la maduva spre
muschi avand o specificitate clara si mereu aceeasi.

Executia
Acest comportament specific al transmiterii comenzii
maduva-muschi pentru o miscare data a fost numit
program motor
rezultatul
Activitatea de programare
feedback
a centrilor suprasegmentari
aferent

retelele neuronale
medulare

Executia miscarii determina o cantitate mare

informationala aferenta prin feedback plecata de la
receptorii senzitivi (fus muscular, tendon, mecanoceptori)
catre segmentul medular respectiv si de aici catre centrii
suprasegmentari.
Pe baza acestor informatii (+ cele sensoriale-vizuale si
vestibulare) executia se perfectioneaza, se
corecteaza, se adapteaza continuu la conditiile si

Executia
Etape:

a. Mobilitate

prin aceste

etape trece si

b. Stabilitate

pacientul cu deficit

motor

c. Mobilitate controlata

care urmeaza un

program

a.Mobilitate
d. Abilitate
de recuperare.
- capacitatea de a initia o miscare ca si
de a executa
miscarea pe toata amplitudinea ei
Cauzele deficitului:
- hipertonia (spasticitatea)
fiziologica.
- hipotonia
- dezechilibrul tonic
- redoare articulara sau periarticulara

Reeducarea mobilitatii va implica fie

recastigarea amplitudinii articulare, fie a fortei
musculare, fie refacerea ambelor.

Executia
b. Stabilitate
- capacitatea de a mentine posturile
gravitationale si
antigravitationale, respectiv posibilitatea
realizarii unei
contractii normale simultane a muschilor din
jurul
Procesearticulatiei.
de realizare:
- integritatea reflexelor tonice
posturale de a mentine
o contractie in zona de scurtare a muschiului
contra
gravitatiei sau contra unei rezistente aplicate
de KT.
- cocontractia contractia simultana a
muschilor in
jurul articulatiei ceea ce creaza stabilitate in

Executia
c. Mobilitate controlata
- capacitatea de a executa miscari in timpul
oricarei posturi
de incarcare prin greutatea corpului cu
segmentele distale
fixate sau de a roti capul si trunchiul in jurul
axului
longitudinal in timpul acestor posturi.

Necesita: - obtinerea unei forte musculare la limita disponib

de miscare
- promovarea unor reactii de echilibru
- dezvoltarea unei abilitati de utilizare a amplitudi
functionale
de miscare atat in articulatiile proximale cat si in
cele distale.

Controlul motor isi face simtita existenta prin

intermediul a 3 procese:
1. Control muscular
sunt
realizate prin ultimele
2. Coordonare
2 etape ale
motor
1.Controlcontrolului
muscular
Echilibru
(mobilitate
- 3.
abilitatea
de a activa un grup limitat de
UM ale unui singur
si abilitate)
muschi faracontrolata
a fi
activati si alti muschi.
Obs. Un control adevarat nu poate fi exercitat decat la un individ
relaxat care executa o usoara contractie a unui muschi.
Orice comanda pentru o contractie puternica a unui muschi nu s-ar
putea realiza decat
in cadrul unei engrame realizata prin repetitii pe baza unor procese

Controlul muscular
Engramele scheme ale functiei motorii de abilitate
se formeaza in copilarie prin controlul volitional si se
perfectioneaza prin repetitie.
Obs. Cu cat engramele sunt mai bine fixate cu atat
activitatile musculare capata viteza de executie,
intensitate,
Kinetoterapia
are complexitate.
de invatat din ideea engramelor
principiul repetitiei, ca principiu de baza al obtinerii unei
bune coordonari.
Cresterea controlului muscular

In kinetoterapie, problema controlului muschilor individuali ia o

mare importanta in primele etape ale recuperarii in patologia
neuromotorie.

Educarea sau reeducarea mobilizatorilor primari reprezinta un

Controlul muscular
Pacientul:
Trebuie sa inteleaga perfect ce i se spune
Trebuie sa fie relaxat
Trebuie sa coopereze perfect, sa nu-l
distraga nimic
Trebuie sa fie odihnit
Trebuie asezat intr-o postura cat mai de
echilibru
Trebuie sa nu aiba dureri pe traiectul
arcului de miscare (Acest aspect este
important caci mecanoreceptorii
articulari intra in feedback-ul
controlului
motor)
Obs.
La primul
semn de neatentie
antrenamentul este oprit si reluat in
conditii optime.

Controlul muscular
Exista cateva metode utilizate pentru antrenarea controlului
muscular:
a.) Stretch reflexul realizeaza contractia muschiului al
carui tendon l-am
intins repede. Se utilizeaza in leziunea neuronului
motor periferic;

b.) Tehnici de facilitare proprioceptive in cazul in care

tulburarile de neuron
motor central raspund
la exercitii,
prin care cream supraimpulsuri de la
o cale interneuronala la alta pentru a
scadea rezistenta sinaptica si a atinge
pragul de stimulare.
c.) Excitatia cutanata (metoda Rood) deasupra

Controlul muscular
d.) Activarea imaginativa - concentrarea asupra actiunii
unui muschi realizata
doar in gandirea noastra in timp ce ramanem
pasivi din punct de vedere motor.
e.) Antrenarea perceptiei contractiei se refera la
constientizarea asupra
fenomenului de contractie a muschiului.
se va face printr-o foarte usoara rezistenta opusa
miscarii realizata de
muschi ceea ce inseamna si un mic efort ce va grabi
antrenamentul.
f.) Elecrostimularea neuromusculara poate fi utila mai

Coordonarea
-

Combinare a activitatii unui grup de muschi in cadrul

unei scheme de miscare continua, lina, executata in
conditii normale.

Obs. O miscare coordonata depinde de o corecta

contractie a muschilor agonisti, de o relaxare simultana a
antagonistilor si o contractie a sinergistilor si
stabilizatorilor.
Patologia
coordonarii:
- se va instala in leziunile cerebelului care asigura
controlul coordonarii
precum si ale sistemului extrapiramidal care influenteaza
coordonarea.
Semne caracteristice:

Ataxia pierderea stabilitatii posturale, perturbari in initierea si

realizarea miscarii

Coordonarea

Adiadocokinezia imposibilitatea realizarii miscarilor rapide

alternante.
Dismetria incapacitatea de a estima amplitudinea de
miscare pentru o
anumita actiune.

Disinergia decompunerea miscarilor prin ruperea

miscarilor voluntare
ale unei actiuni in componentele sale

Disartrie tulburari de vorbire

Nistagmus miscari involuntare ale globilor oculari, laterale

, circulare

Miscari atetozice continue, lente, aritmice, vermiculare

Coordonarea
Antrenamentul pentru formarea unei noi engrame sau pt
refacerea uneia pierdute trece prin cateva etape:
1. Actiunea care urmeaza sa fie engramata trebuie
dezmembrata in parti suficient de simple pentru a
putea fi performate corect.
2. Odata miscarea inteleasa si realizata incepe
inmultirea rapida a numarului de repetitii, adica
drumul spre automatizare.
Odata cu repetitia poate sa apara
oboseala dusmanul oricarei coordonari caci
atrage diminuarea capacitatii de
antrenament si in special aparitia greselilor
de executie.
3. In momentul in care pacientul executa perfect miscarea

Coordonarea
4. Se incep cuplarile subunitatilor rezultate din
desintetizarea actiunii. Cuplarea da nastere unei noi
miscari, mai complexe. Apoi, dupa automatizarea unei
prime cuplari, se trece la o alta cuplare superioara ca
abilitate.
Coordonarea
miscarilor este un proces ce se obtine dupa foarte
multe repetari, ea dezvoltandu.se pe masura ce copilul creste.
Dezvoltarea coordonarii inseamna o crestere a preciziei, o
economie maxima de efort muscular, prin iesirea din activitate a
oricarui muschi inutil de activat. Aceasta inseamna inhibitia
oricarei iradieri (inutile) pentru cortex.
Pierderea prin boala sau stergerea prin nerepetare a deprinderilor,
obliga pentru dobandirea unei functii motorii normale, ca in cadrul
controlului motor sa se acorde atentie deosebita refacerii
deprinderilor motorii, adica controlului coordonarii. Nu este deci
suficient sa refacem amplitudinea maxima de miscare a
unei articulatii si nici forta completa a muschiului pt a

Coordonarea
Exista cateva legi principale ale antrenamentului
pentru coordonare:
- Exercitiile de coordonare trebuie sa se execute de
cateva ori pe zi fara intrerupere, pana cand
coordonarea este obtinuta
- Orice contractie a musculaturii care nu este
necesara unei activitati date trebuie evitata. A
repeta contractii pentru o astfel de musculatura
inseamna a o introduce in engrama activitatii
respective inhibitia iradierii nu se mai
produce, coordonarea va fi compromisa.
- Pentru a intari perceptia senzoriala corecta a unei
engrame corecte se vor utiliza toate mijloacele
posibile: explicatii verbale, inregistrari cinematice,
desene, etc
- Exercitiile de coordonare cer concentrare din
partea pacientului. Orice semn de oboseala sau

ECHILIBRUL

ECHILIBRUL
Partea urechii interne responsabil de echilibru se numete labirint osos.
Labirintul membranos este nconjurat de un lichid, numit perilimf.
In interiorul labirintului membranos se afl alt lichid, endolimfa.

Lichidele nu fac doar s umple un spaiu, ele sunt o parte esenial a sistemului
de echilibru.

Pierderea de echlibru
Cnd stm nemicai, lichidele din canalele i camerele urechii sunt n echilibru.
Cnd micm capul, lichidele se deplaseaz n direcia opus i creierul percepe schimbarea de
poziie.
Dac, ins, sistemul vestibular dintr-o ureche este distrus, activitatea celeilalte urechii d falsa
senzaie de rotaie [vertij] ctre partea neafectata.
Dac este distrus funcia vestibular a ambelor urechi, postura i mersul sunt afectate grav,
producnd vertij i dezorientare.
ntruct sistemul de echilibru este situat n urechea intern, un test de auz i testarea micrilor
oculare sunt principalele teste la care recurge specialistul.

ECHILIBRUL
Pierderea echilibrului de natura cerebeloasa apar in urma unei
traume, accident vascular cerebral, scleroza multipla, tumoare a creierului,
deficienta nutritionala, otravire si alte probleme de sanatate care afecteaza
cerebelul sau sistemul nervos

Simptomele unei tulburari de echilibru :

Bolnavul cu simptom cerebelos isi departeaza picioarele pentru
a-si largi baza de sustinere in timpul ortostatismului.
Mersul este dificil, nesigur, cu tendinta la deviere pe partea
leziunii, picioarele sunt departate si in general da impresia unui
om beat(mers ebrios).
Sunt afectate ritmul, amplitudinea, coordonarea, directia si
forta miscarii.
Poate interesa miscarile membrelor, trunchiului, mersul, chiar si

ECHILIBRUL

Examenul echilibrului
Se face in ortostatism cerand bolnavului sa-si lipeasca
picioarele:
Daca-si pierde echilibrul in timp ce sta cu ochii deschisi,
tulburarea este de natura cerebeloasa;
Daca-si pierde echilibrul numai la inchiderea ochilor,
leziunea este fie vestibulara, fie spinala.

Reflexele de echilibrare si
stabilizare
Declanseaza un lant de contractii musculare identice, in conditii
identice . Exista doua situatii :
fie ca se indeparteaza un segment pentru a conserva linia
gravitationala a corpului in poligonul de sustinere ( reflex de
echilibru)
- fie se cauta un punct fix exterior pentru a mari forta
motorie( reflex de stabilizare )
-

Exemplu :

-Sa ne imaginam o persoana care ia in mana un geamantan. Pentru

pastrarea echilibrului, bratul opus se va duce in abductie, iar
trunchiul se apleaca in lateral( reflex de echilibru).
-Daca geamantanul este foarte greu, mana libera cauta sa apuce
un punct fix(ex: bara scarii), stabilizand trunchiul prin
adductorii bratului liber ( reflex de stabilizare)

Utilizarea pentru coordonare a dezechilibrarii corpului,

din anumite posturi care vor declansa reactii cunoscute de
reechilibrare si restabilizare, reprezinta o tehnica de mare
valoare.
Dezechilibrarea nu trebuie facuta rapid ci treptat,
pentru a permite aparitia reactiilor dorite.

Exemple :
- Din pozitia stand pe o masa, dezechilibram trunchiul tragandul spre spate si in lateral; reactia de reechilibrare este de flexieabbducrie-rotatie interna a coapsei, extensia genunchiului, flexie
dorsala si pronatie a piciorului; reactia de restabilizarea este de a
fixa mainile pe masa
-Reactiile de dezechilibrare pe plansete cu suport
semicilindric, pozitiile pe aceste plansete fiind variate: decubit,in
genunchi, intr-un genunchi etc.
-Reactiile de echilibrare din stand pe o planseta cu rotile cu
doua picioare, cu un picior, pe varful unui picior.

- Recuperarea tulburarilor de echilibru reprezinta o parte

foarte importanta din recuperarea generala a mersului.
- Inainte sa se inceapa exercitiile de deplasare, pacientii
trebuie sa fie capabili sa isi mentina echilibrul in
ortostatism (pozitia stand in picioare).
- Acest tip de exercitii este necesar mai ales la
persoanele care au suferit un accident vascular
cerebral sau care au diferite boli neurologice care le
afecteaza echilibrul, cum este si scleroza multipla.

Exercitiile pentru recuperarea echilibrului se executa in

general la barele paralele si in timpul exercitiilor, terapeutul
trebuie sa stea in fata sau in spatele bolnavului. Bolnavul se tine
bine cu ambele maini de barele paralele si executa exercitii
de transfer al centrului de greutate, dintr-o parte in alta
si din fata in spate.
Odata ce pacientii pot executa acest balans in conditii de
siguranta, se renunta la barele paralele si continua acelasi tip de
exercitiu fara ajutorul acestora. Ulterior, ei pot incepe exercitiile
pentru recuperarea mersului, fara riscul de a se accidenta..
Mersul reprezinta adesea scopul major al gimnasticii
medicale de recuperare. Imediat ce bolnavii reusesc sa se
deplaseze in siguranta pe suprafete plane, incepe si exercitiile
pentru urcarea si coborarea scarilor.

Exerciii pentru
refacerea stabilitii,
micrii controlate i
abilitii

Membru inferior
1. old
Refacerea stabilitii contralaterale
Exerciiul 1.
Pozitie iniial- decubit dorsal cu coxofemuralul i genunchiul
flectate
Execuie- Se execut concomitent o flexie a oldului drept i o
extensie a celui stng ,cu opoziie din partea asistentului sau
cu ajutorul unei instalaii fixe.
Obs! Se ncepe cu extensia coapsei stngi i apoi cu flexia
coapsei drepte

Exercitiul 2
Poziie iniial- Decubit lateral drept cu flexia oldului i a
genunghiului stng i flexia genunghiului drept pe pat.
Execuie- Pe coapsa stng se opune mna dreapt a
asistentului, iar mna stng a asistentului se opune
ncercrii de rotaie extern a membrului inferior drept

Refacerea controlului muscular i

abilitii
Exerciiul 3 ( Flexie- Extensie)
Poziie iniial- Decubit ventral cu bazinul ridicat i
sprijin pe antebrae.
Execuie- Se menine bazinul s nu cad spre mas,
eventual asistentul poate impinge bazinul in jos pt a
crete rezistena muchilor.

Exerciiul 4 ( Abducie- adducie)

Poziie iniial- Poziia cavalerului servant
Execuie- Asistentul aplic la nivelul oldului o for dorso caudal apoi medial,
pacientul opunndu-se prin contracia extensorilor coxofemuralului stng, apoi a
abductorilor coxofemuralului drept.
Acest exerciiu devine complex prin aplicarea unei for e de mpingere medial la
nivelul feei externe a genunchiului stng.

2.

Exerciiul 5 (Rotatori)
Poziie iniial- Poziie de cavaler servant , cu sprijin pe sol
i cu membrul inferior drept pe un skate-board.
Execuie- Se realizeaz o rotaie intern cu abducie
orizontal, dar i o rotaie extern.

Genunchi
Refacerea stabilitii contralaterale

Exerciiul 1 ( Flexie Extensie)

. Poziie iniial- Decubit dorsal cu membrul
inferior drept n sprijin pe bazinul asistentului.
. Execuie- Asistentul se opune triplei flexii
executate de membrul inferior stng.

Exerciiul 2 ( Rotatori)

Poziie iniial- Unipodal pe piciorul drept care se sprijin pe o bucat de lemn sau
o carte, cu minile n olduri i genunchiul uor flectat; coxofemuralul i genunchiul
stng sunt rotate extern i flectate
Execuie- Asistentul aplica o presiune pe faa anterioar
a gambei, pacientul ncercnd extensia gambei
(se realizeaz contracia pt reechilibrarea rotatorilor
drepi de la old la picior)
n loc de contrapresiunea asistentului se poate monta o
gheat pe piciorul stng cu coarda fixat pe perete sau pe
un scripete cu greutate.

Exerciiul 3 ( Flexie- Extensie)

Poziie iniial- Pe un plan nclinat cu gleznele fixate la mas
Execuie- Se ridic capul i trunchiul
Pentru fixarea femurului se contract
ischiogambierii.
Cu cat nclinarea planului este mai mare, cu att
efortul ischiogambierilor va crete

Exerciiul 4
Poziie iniial- n genunchi pe o planet basculant i cu
trunchiul n rectitudine
Execuie- Aplecarea anterioar a planetei cere pentru
meninerea trunchiului la vertical o cretere a unghiului de
flexie a genunchiului , ceea ce pune n contrac ie extensorii lui.

Exerciiul 5 (Rotaie intern sau extern)

Poziie iniial- Bipodal , pe giroplan cu susinerea
minilor.
Execuie- Asistentul aplic o for de rotaie pe mnerul
grioplanului. Musculatura rotatorie se opune daca exist un
punct fix , dac nu, miscarea este oprit de catre asistent

3. Picior
Refacerea stabilitii contralaterale
Exerciiul 1 ( Flexie- Extensie tibiotarsian)
Poziie iniial- Decubit dorsal cu membrele inferioare ntinse
Execuie- Cu o mn, asistentul face priz pe faa plantar a
membrului inferior stng, iar cu cealalt pe faa dorsal a membrului
inferior drept. Pacientul execut o alunghire a membrului inferior
stng , basculnd bazinul i impingnd n ax contra prizei
asistentului.

Refacerea controlului muscular i abilitatea

Exerciiul 2
Poziie iniial- Poziie de cavaler servant
Execuie- Se duce genunchiul stng spre
piciorul drept, alunecarea continund naintea
piciorului drept.

Exerciiul 3
Poziie iniial- Decubit dorsal, cu minile la cap, cu membrul inferior drep
sprijin pe o treapta a spalierului , iar celalalt in sprijin pe genunchiul membr
drept.
Execuie- Ridicarea bazinului de pe sol cu sprijin n vrful piciorului drept

Exerciiul 4
Poziie iniial- Poziie de cavaler servant
cu genunchiul opus sprijinit pe un
skate-board, cu piciorul afectat n sprijin
pe sol cu marginea intern a antepiciorului.
Execuie- Se plimb placa spre nainte i
spre napoi pe un traseu de 45 de grade
fata de planul frontal.

Exerciiul 5

Poziie iniial- eznd

Execuie- Pedalaj la un pedalier cu sprijin pe antepicior , apoi pe talon- antreneaz flexorii i
extensorii piciorului

Membrul superior
4.

Umr
Refacerea stabilitii pentru musculatura scapular

Exerciiul 1 (Bascularea anterioar a umrului)

Poziie iniial- Decubit ventral cu membrele superioare pe lng corp ce in n
mini capetele unei corzi care trece peste un scripete mobil prins de o alt coard
trecut peste un scripete fix i terminat cu o contragreutate.
Execuie- Se execut extensia simultan simetric a membrelor superioare bilateral,
mobiliznd greutatea- umerii vor fi impini anterior

Exerciiul 2 ( Bascularea intern a scapulei)

Poziie iniial- eznd , cu minile mpreunate la spate
Execuie- Mna membrului superior sntos preseaz n mna membrului
superior afectat , care caut s opun rezisten
Exerciiul 3 ( Bascularea extern a scapulei)
Poziie iniial- n eznd sau n ortostatism, cu membrele superioare ridicate
la vertical , n mini cu o bar cu greuti
Execuie- Se realizeaz o ridicare spre zenit prin exagerarea rota iei externe a
scapulei.
Exerciiul 4( Adducia scapulei)
Poziie iniial-n genunchi , cu braele pe lng corp, coatele flectate ,
antebraele orizontale n faa corpului
Execuie- Se nclin bustul din coxofemural nainte

Exerciiul 5 (Abducia scapulei)

Poziie iniial- Decubit dorsal , cu membrele superioare ntinse
la vertical i cu o halter n mini.
Execuie- Se mping halterele spre zenit prin abducie scapular.
Exerciii pentru musculatura glenohumeral
Exerciiul 6 ( Flexia braului)
Poziie iniial- eznd cu braele la trunchi i coatele
flectate
Execuie- Asistentul aplic prize cu mna dreap pe faa
anterioar a pumnului stng al pacientului i cu mna
stng pe faa anterioar a cotului drept al pacientului
Se opune rezistena la tripla extensie a membrului
superior stng al pacientului

Exerciiul 7 ( Extensia braului)

Poziie iniial- eznd cu braele la orizontal , coatele flectate , minile
mpreunate la nivelul feei
Execuie- Se trage n lateral , ncercnd ndeprtarea coatelor
Exerciiul 8( Abducia braului)
Poziie iniial- Decubit homolateral , cu sprijin pe antebra
Execuie- Se ridic de pe mas bazinul
Obs! Pacientul nu trebuie s ii ridice umrul .
Exerciiul 9 ( Adducia cu rotaia intern a braului)
Poziie iniial- Ortostatism, cu partea bolnav spre spalier, cu mna prinznd o bar
, iar n mna opus o gantera pe care o ndeprteaz de corp .
Execuie- Echilibrul se pstreaz prin contrac ia adductorilor bra ului dinspre spalier
Exerciiul 10 ( Rotaia extern a braului)
Poziie iniial- Membrul superior afectat se sprinjin cu mna pe giroplan
Execuie- Asistentul realizeaz o miscare de rota ie a giroplanului , n sensul rota iei
interne a membrului superior

5. Cotul
Refacerea stabilitii, micrii contrlate i abilitii
Exerciiul 1 ( Pentru flexori)
. Poziie iniial- eznd cu membrele superioare ntinse orizpntal, nainte ,
coatele ntinse, minile cu degetele ntrepatrunse
. Execuie- Se apropie minile de torace, ndeprtnd coatele- micarea poate
fi contrat de ctre asistent
Exerciiul 2 ( Pentru extensori)
. Poziie iniial- Decubit dorsal cu scapulohumerala si coatele flectate, n
mini cu o halter
. Execuie- Pacientul trebuie s mping haltera spre zenit

Exerciiul 3 ( Pentru supinatori)

Poziie iniial- Ortostatism, cu minile prinse pe un
baston ce are la capete prinse greuti
Execuie- Mna dreapt execut o supinaie , iar cea stng execut o prona ie

Exerciiul 4 ( Pentru pronatori)

Poziie iniial- eznd, cu coatele flectate la trunchi, cu antebra ele supinate, ine
n mini capetele unui resort de oel
Execuie- Se execut simultan pronaia celor dou mini

6.

Pumn

Refacerea stabilitii, micrii controlate i abilit ii

Exerciiul 1 ( Flexia- extensia pumnului)
. Poziie iniial- eznd, cu minile la nivelul feei, lipite prin pulpele digitale,
podurile palmelor ndeprtate
. Execuie- Asistentul aplica rezisten pe faa lateral a antebra elor, n timp ce
pacientul ncearc s ndeprteze coatele

Exerciiul 2
. Poziie iniial- eznd, cu o band elastic trecut peste
metacarpiene , degetele fiind lipite prin pulpe
. Execuie- Se ndeprteaz articulaiile metacarpofalangiene

7. Mna
Reeducarea analitic a minii nu este suficient, astfel nct refacerea
abilitii devine scopul principal.
Metoda utilizat este Terapia ocupaional ce are trei mari grupe de
exerciii n funcie de scopurile urmrite:
1. Recuperarea activitilor zilnice
2. Refacerea gesticii sau ctigarea unor noi abilit i pentru o alt activitate
profesional
3. nvarea unei abiliti incomplete sau trucate pentru utilizarea
obiectelor sau sculelor de munc

.
.
.
.

Principii:
Se pornete de la gesturi simple la gesturi elaborate, de fin e
Se antreneaz separat toate tipurile de prize ale minii
Toate exerciiile se fac sub privirea atent a pacientului
Posturarea corpului i a minii va fi comod, astfel nct s permit
realizarea corect a micrilor minii

 edinele de lucru nu trebuie s devin obositoare

Se urmrete o larg variaie de exerci ii pentru a men ine treaz interesul
pacientului
Aparatele i instalaiile de lucru nu trebuie s pun n pericol integritatea
minii
Progresia exerciiilor trebuie s se exeze pe ntregul lan kinetic al membrului
superior

Ocupaiile cele mai utilizate n recuperarea func ional a minii:

esutul la rzboi
mpachetat- ambalat
Lucru de mn- cusut, tricotat
Olrit
Grdinrit
Tmplrie
Scrisul, desenul , pirogravarea
Jocuri precum- tenis de mas, biliard, sah, intarul, aruncarea sge ilor la int

10 exerciii pentru meninerea coordonarii si abilit ii mi crilor

1.
2.

Cu o carte pe cap, se umbl ct mai repede prin camer

O minge inut pe faa dorsal a piciorului, cu degetele n extensie , stnd ntrun picior
3. Se iau trei mingi de tenis si se arunc n sus o minge din mna dreapt, apoi se
trece repede mingea din stnga n dreapta, iar mingea din aer se prinde n mna
stng.
4. Cu braele nainte , se execut ct mai repede posibil pronosupina ii ale
minilor
5. Mers nainte cu picioarele ncruciate, mers napoi, mers n lateral
6. Mers pe stinghia inferioar a bncii de gimnastic
7. Stnd pe un picior, se face cumpna
8. Stnd pe vrfuri, se trece la pozi ia de ghemuit, apoi la ridicare pe vrfuri, tot
timpul braele balansndu-se dinainte-napoi
9. Srituri cu coarda n toate variantele
10. Culcat pe o banc ngust, se balanseaz u or corpul stnga-dreapta,pn
aproape de pierderea echilibrului, apoi se redreseaz.