Turism Rural ara Fgraului

1.Prezentare generala
Fgraului sau ara Oltului este una dintre cele mai mari si mai bine
individualizate depresiuni de contact ale Transilvaniei, mrginit la sud de Munii
Fagaras si Persani si la nord, nord-est de limitele sudice ale platoului Trnavelor;
cursul viguros al Oltului o strbate de la est spre vest.
Tara Oltului, regionim folosit si azi de localnici, derivat din hidronimul antic
omonim pare sa fie cea mai veche denumire a acestui "inut" sau "pmnt" sau
"tara" cum apare consemnata succesiv n documentele din prima jumtate a
secolului al XlII-lea. ncepnd cu a doua jumtate a secolului al XlII-lea numele
generic al Tarii Oltului apare n documente sub denumirea de "tara romnilor de
Carta", ce localizeaz centrul politic administrativ al zonei. Denumirea de Tara
Fgraului este mai trzie, precizndu-se n a doua jumtate a secolului al XlV-lea.
2.Gospodaria taraneasca
Satul este una dintre cele mai vechi forme de organizare a vieii colective si s-a
dezvoltat pe teritoriul Tarii Fgraului din grupri de gospodarii judicios amplasate
ca urmare a experienei multiseculare de locuire si munca. Tendina generala era ca
vatra satului sa fie ct rnai compacta. n cadrul fiecrui sat exista un loc de maxima
concentrare, unde se gsesc: biserica (considerata cea mai veche construcie),
scoal, primria, crciuma, bncile, cminul cultural. Este spaiul unde se percepe
cel mai bine pulsul fiecrui sat. Se tie ca structura unei gospodarii este
determinata de anumii factori: condiiile de relief, ocupaiile, starea sociala, gustul
estetic si experiena constructorului. Tipul de gospodrie ntlnit n Tara Oltului este
cel denumit "curte nchisa si ntrit". Apruta din necesitatea de a proteja oamenii
si avutul de eventualii dumani, aceasta gospodrie a fost favorizata de anumii
factori economico-sociali (abundenta materialului lemnos, creterea avutului),
existenta unor construcii fortificate n zona (fie nobiliare, fie ecleziastice),
experiena acumulata de constructorii de case. n Tara Oltului, curtea nchisa si
ntrit are forma unui patrulater, rernarcandu-se strnsa nlnuire casa cu casa;
laturile patrulaterului sunt astfel constituite din garduri, casa si acareturi.
Gospodria rneasca mai cuprindea opronul din stlpi de lemn, acoperit cu
igla, sura din lemn (aici se depozitau nutreurile si se ineau carul si plugul), grajdul
pentru vite, coteul pentru porci si cel pentru pasri, cuptorul. Vis- -vis de casa, la
nivelul solului, se construia o casuta, locul unde se fceau cele mai multe treburi
gospodreti. Nefiind pivnie, multe produse se ineau n tinda, n cmara sau n
pod.

3.Oupatii si mestesuguri

Locuitorii Tarii Fgraului au dus o lupta permanenta cu pmntul, ocupndu-se

de agricultura din primvara pana toamna trziu. Teritoriul satului este n general
mprit n hotare, unde ranii cultiva porumb, gru (dar si alte paioase), cartofi; o
parte din terenul agricol este constituit din fnete si pasuni. Porumbul si cartoful se
semnau tot manual, dar pe suprafee mai ntinse (sa nu uitam ca Tara Oltuiui este
recunoscuta ca fiind tara cartofului). Astzi aproape toate gospodriile au tractoare
si pluguri moderne, semntori, combine agricole pentru treierat cereale sau pentru
recoltatul porumbului si cartofului.
Industria casnica n Tara Fgraului are la baza originalitatea romnului.
Aproape toate lucrurile necesare gospodriei si casei se realizau prin meterii
satului, care nvau si practicau toate meteugurile necesare vieii de zi cu zi.
Prelucrarea lemnului are o veche tradiie n zona Fgraului , fiind atestata
documentar n secolul al XVII-lea la Breaza, Vistea de Sus si Porumbacu de Jos.
Meteugul prelucrrii lemnului s-a practicat n continuare si n alte centre ale
regiunii, pentru satisfacerea multiplelor nevoi gospodreti, lemnul fiind uor de
prelucrat si decorat. acticarea pastoritului si creterea vitelor n Tara Oltului u
contribuit la apariia si dezvoltarea unor meteuguri casnice taranesti, fiecare sat
avndu-si cojocarii, pielrii si tabacarii sai. Meteugul prelucrrii fibrelor vegetale si
animale , cunoscut n Tara Oltului nc din epoca bronzului (dup cum dovedesc
fusaiolele descoperite la Cuciulata), a constituit una din cele mai intense activiti
casnice, unelte (frngatori de melita, piepteni pentru clti, darac, furci de tors,
depanator, raschitor, urzitoare sau rzboi de esut) si procedee tehnice
transmitndu-se din generaie n generaie.
Aceasta ndeletnicire a fost favorizata de posibilitile de cretere a oilor si de
cultivare a cnepii si inului, asigurnd necesarul de esturi pentru mbrcminte
sau uz gospodresc.
Alte doua ocupaii din zona - meteugul ncondeierii ouaior si pictura pe sticla
- mai sunt practicate n zilele noastre doar de cteva persoane. Mrturii ale acestor
ndeletniciri se gsesc n muzeele Tarii Fagarasuiui precum si n numeroase colecii
particulare.
Pictura pe sticla este cel mai apreciat gen al artei populare din zona, apariia ei
n Tara Oituiui la sfritul secolului al XVIII-lea fiind determinata de condiii socialistorice specifice si de tradiii culturale bine nchegate (influenta bizantina si
brncoveneasca). Pictura pe sticla a fost strns legata si de apariia si dezvoltarea
n zona, n secolele XVI-XIX, a manufacturilor de sticla.
4.Costumul popular
In creaia artistica populara locala, portul ocupa un loc de frunte prin structura,
croi si varietatea ornamentelor esute sau cusute, care i imprima o nota de
originalitate.
Tara Fgraului prezint, din punct de vedere al portului tradiional romnesc,
trei zone :
zona Avrigului, ce grupeaz localitile Porceti, Sebeul de Jos si
de Sus, Racovita, Avrigul, Porumbacul de Sus si de Jos
zona Fgraului, ce cuprinde 51 de localiti de la Crtisoara
pana la Sinea Noua si Sercaia
zona de est, cuprinznd 12 localiti de la Parau pn la Mateias
(nord-vest de Hoghiz)

Trasaturile generale ale costumului trdeaz viata si firea oamenilor ce-si duc
traiul ntre crestele munilor si apa Oltului. Caracteristice sunt simplitatea si
eleganta , liniile drepte ale pieselor de port, materialul gros, lungimea si culoarea ,
modul original de gteala a capului. O trstura deosebita este ca toate piesele
vestimentaiei sunt bine strnse pe trup, ceea ce confer o nota de suplee. Copiii
poarta costume asemntoare celor maturi dar de dimensiuni reduse, potrivite cu
vrsta lor.
La grupa tinerilor, costumul pentru feciori cuprinde aceleai piese ca si la
brbaii maturi, cu deosebirea ca sunt mai ornamentate : carnasa cu custuri pe
poale cu mtase alba si dantela, cioareci, pieptar brodat cu lna, serpar cu estura,
zechea sau cojocul, plria sau cciula (n funcie de anotimp). Vara se poarta
pantaloni de bumbac, strni pe picior.
La costumul pentru fata si femeie tnra remarcam doua forme n evoluia
camasii. Forma tradiionala, care se ncadreaz tipului Poncho, asemntoare cu
camasa brbteasca, s-a purtat si n prima jumtate a secolului al XX-lea. Forma
actuala este brul de ie sub care foile sunt adunate n creuri, peste acestea fiind
cusuta o brara. Ornamentaia camasii este florala, dispusa pe piept, spate si pe
toata mneca. Peste poalele camasii tradiionale se punea catrinta cu motive
esute, iar mai trziu s-a introdus surtul, vrgat vertical si cu alese motive
geometrice, avnd pe poale un volan ; la brul de ie se poarta poale separate peste
care se pune un surt negru nvstrat si cu ornamente florale mari. Se poarta pieptar
sau, pe timp rece, jacheta din stofa neagra. Pe cap, n trecut, fata punea o plrie
neagra cu bor drept si cu ciucur de lna colorata (ce da o nota de originalitate
portului popular), iar pe timp de iarna purta o broboada cu franjuri .
La grupa maturilor se remarca portul femeiesc, care se detaeaz n ansamblu
de cel al brbailor prin bogia numerica si cromatica a pieselor costumului pastura roie cu varga esuta, ie cu poale lungi si custuri peste cot, bete, cita cu
fruntar si pomeselnic, ultimele trei piese fiind tipice pentru zona Tarii Fgraului .
Costumul btrnilor este caracterizat prin simplitate. Costumul de btrna
pstreaz ia veche, cu poale lungi, cu gura n fata si ornamente cusute n jurul ei,
pastura neagra, cita cu fruntar si pomeselnic, pe care l poarta pe sub barba,
lsnd capetele libere pe spate. La costumul pentru btrni, tipice pentru zona Tarii
Fgraului sunt cioarecii, buboul - haina de lna purtata numai pe ger mare,
camasa cu mneca larga, cciula ascuita.
5.Obiceiuri traditionale
Ansamblul de obiceiuri si credine nrdcinate, pstrate, folosite si transmise
din generaie n generaie si cunoscut sub numele de tradiie a jucat nu doar un rol
de distracie n viata locuitorilor acestei zone. Respectarea lui a mrit rezistenta
oamenilor la ndelungata oprimare la care a fost supusa zona. Aceste datini se mai
admira si azi cu prilejul diferitelor srbtori religioase, n cadrul manifestrilor legate
de momente importante din viata omului (natere, nunta, nmormntare) sau de
activitile agricole.
In ajunul sau n prima zi de srbtoare a Crciunului pornesc colindtorii,
organizai, n lumea satului fagarasean, n trei grupuri : stelarii , Irozii si ceata
feciorilor. Grupul stelarilor este format din 4-S copii de scoal ce merg pe la
casele oamenilor cntnd colinde si ducnd steaua frumos mpodobita, avnd n
centru icoana Naterii Domnului. n unele sate din Tara Fgraului aceti copii
poarta peste cciula un capeneag de forma cilindrica, mpodobit cu chipuri de

ngeri, mici iconie, cruciulie si lanuri din hrtie colorata ; la bru ei poarta sbii de
lemn cu care bat n ritmul cntecului si al rostirii textului.
In unele sate din Tara Fgraului (Sinea Noua), la nceputul postului mare, se
mai practica "roata n flcri" sau "baba roata" .
n seara de Lsata secului, dup ce se ntuneca, bieii din sat se aduna pe un deal
si dau foc unor roti de car nfurate n paie, lasndu-le apoi sa se rostogoleasc pe
deal n jos; se striga tot felul de batjocuri la adresa fetelor care nu s-au mritat;
seara se termina cu joc si voie buna, cu participarea ntregului sat.
Sezatorile ocupau altdat un loc important n viata satului. Tineri si btrni se
adunau n gospodria unuia dintre ei pentru a lucra (tors, cusut, esut), a ajuta
gazda la diverse activiti casnice; era un bun prilej pentru a afla nouti din sat,
pentru a discuta despre nevoile aezrii, dar si pentru a spune glume, a cnta
doine, a povesti amintiri sau ntmplri din vecini.
6.Gastronomia
Buctria specifica Transilvaniei se aseamn mult cu natura ranilor din
aceasta regiune : viguroasa, fara dezordinea frmntrilor, ea se consacra atingerii
scopului sau ntr-un mod eficace sa potoleasc foamea.
Porcul exercita o nemiloasa si interesanta dictatura, ceea ce face spiritele mai
sucite din fire sa cread ca acest lucru se datoreaz prezentei sailor n regiune
timp de mai multe secole. Preparatele din carne de porc specifice regiunii sunt :
cmatul, cartabosul, toba, slnina afumata. Maghiarii au adus si ei o adiere de
fantezie si de paprica n prepararea crnii de porc. ns, cele care, prin talentul lor,
salveaz Transilvania de la o tragedie culinara sunt bucataresele romnce.
ranul din aceasta regiune este foarte pragmatic. El lucreaz din greu si n
condiii aspre ; prin urmare, el trebuie sa se hrneasc pe potriva. Masa sa este
consistenta, rustica, de o rafinata simplitate si, nu n ultimul rnd, delicioasa.
Mncruri ca mmliga cu brnza si slnina sau papara merita sa fie cunoscute, ele
ntruchipnd o anumita filozofie a vieii. Mesele romnilor din inima munilor reflecta
n fapt inventivitatea si simplitatea acestora.
Mmliga este, la rndul ei, unul dintre felurile de mncare specifice buctriei
romneti. In zona Transilvaniei, unii tarani obinuiesc sa amestece faina de porumb
cu cartofi zdrobii, ceea ce confer mmligii un gust deosebit. Aceasta varianta a
mmligii dacice nsoete foarte bine pestele, ciupercile, carnea cu sos. Poate fi
servita si doar cu smntn si brnza alba. Coapta cu brnza si slnina, ea este nu
numai delicioasa ci si suficient de hrnitoare pentru a ndestula ranul care
lucreaz pe cmp.
Sarmalele constituie o mncare clasica a buctriei carpato-balcanice. Ele se
consuma n orice anotimp, n orice situaie. Unii le consuma calde, alii le prefera
reci. Varianta romneasca de sarma este servita calda si nvelita ntr-o gama larga
de frunze : de varza proapata sau murata, de vita-de-vie, de sfecla, de loboda, de
podbal. Pentru a rezuma, sarmaua este un fel de frunza umpluta ce se poate tine n
palma si a crei mrime variaz n funcie de regiune.
Zacusca este unul din mijloacele prin care gospodinele dispun de legume
pentru iama sau dau un gust aparte lungilor posturi de Crciun si de Pati. Ea
reprezint un amestec de legume (n principal vinete, gogosari si ardei) care sunt
mai nti coapte, iar apoi fierte ndelung. Nu exista o regula pentru acest preparat ;
se poate utiliza ce avem la ndemna : ciuperci, morcovi, conopida... Exista si alte
feluri de mncare specifice perioadei postului si care dau o savoare deosebita

meselor rneti : mmliga fierbinte cu compot de prune uscate ; ciorba de

chimen ; mncare de prune uscate cu sos dulce.
Brnzeturile. Tara Fgraului este numita adesea tara brnzei . Caul , urda
, telemeaua , laptele si smntn pstreaz n ele aromele plantelor de pe pajitile
muntoase.
Cozonacul. Acest sortiment culinar este permanent prezent de srbtori, la
aniversari sau nmormntri. Diferena de gust a cozonacului este data nu att de
specificul regiunii, ct de mna buctresei, stabilitatea cldurii din cuptor si
umplutura cu care se garnisete interiorul : pasta de nuci sau de mac, stafide, rahat
sau bucatele de ciocolata.
Un ospat pentru gurmanzi pregtit dup specificul zonei ar putea consta n: supa
de gina cu taitei; sarmale; miel umplut, preparat la cuptor sau la frigare; pastrama
de oaie; vnat pregtit dup reete vnatoresti; pstrvi pane sau la grtar.
Un meniu pentru vegetarieni ar putea include: hribi pane cu urzici facaluite;
salata de leurda ; ciuperci murate; bulz (straturi de rnamaliga, brnza si smntn
puse la cuptor).
In Romnia, cultura vinului are o tradiie de secole. Vinurile romneti sunt
extrem de aromate. Ciorba, sarmalele, precum si rnulte alte preparate locale pe
baza de carne de porc pot fi nsoite cu succes de un vin rou sec.

Student
Filipas Paula Cristiana
Geografia Turismului an III

Bibliografie:

www.vacantafagaras.ro/
www.primaria-fagaras.ro/