Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
NTREBRI Sl RSPUNSURI
Din cursul despre Cartea Facerii (1981 si 1982) - Parintele Serafim Rose
1. Vrsta pmntului
STUDENT: Dup cronologia biblic, pmntul are cam 7500 de ani vechime; dar dup
evolutionisti, si chiar dup istoria predat n licee, pmntul are miliarde de ani vechime.
Cum explicati acest lucru ?
Parintele SERAFIM: Avem cteva crti pe aceast tem, pe care vi le voi arta. Exist
destui oameni care, n ultimii zece sau douzeci de ani, au nceput s contraatace pe cei
ce sunt extrem de siguri de aceast teorie. Exist un grup n San Diego numit Institutul de
cercetri creationiste si un altul n Michigan, numit Societatea pentru cercetarea creatiei.
Ei au dat la iveal cteva crti de stiint care examineaz problema: pe ce temei fac
oamenii aceste prezumtii despre milioanele si miliardele de ani ? Se dovedeste c teoria
contine mult mai multe ipoteze dect fapte.
Exist o carte scris de un evolutionist, intitulat Cum s-a alctuit scala timpului
preistoric (The Growth of a Prehistoric Time Scale), in care autorul (William B.N. Berry)
admite c pentru a interpreta milioanele si miliardele de ani trebuie presupus c fiintele
fosilizate din nivelurile inferioare de roci sunt strmosii evolutivi ai celor din nivelurile
superioare. Dar se ntmpl adeseori ca aceste straturi s fie n ordine gresit dup teoria
evolutioniststraturile cu organisme mai primitive se afl n partea de sus.
Prin urmare, este la fel ca n vremea lui Copernic. Pe-atunci exista interpretarea
ptolemeic a miscrii corpurilor ceresti, potrivit creia soarele planetele si stelele se
nvrteau toate n jurul pmntului. S-a pus ntrebarea- de ce oare planetele nu corespund
cu stelele ? Unii antici ziceau c aceasta se datoreaz faptului c se afl n sfere diferite.
Adic stelele sunt mai ndeprtate iar planetele mai apropiate; deci planetele par a se
deplasa mai iute Dar atunci de ce uneori planetele merg nainte iar alteori napoi ? Pentru
explicarea miscrii lor astronomii ptolemeici trebuiau s spun c ele se rotesc fiecare n
jurul alteia, ntr-o miscare foarte complex de cicluri si epicicluri oscilnd n jurul
pmntului. Unele merg napoi, altele alctuiesc cifra opt'
Urmrirea miscrilor planetelor dup modelul ptolemeic devenise att de complicat,
nct lui Copernic i-a venit ideea c poate toate acestea sunt gresite - poate c pmntul si
planetele se miscau n jurul soarelui. A nceput s fac socoteli pomind de la aceast idee,
iar teoria lui s-a dovedit mult mai simpl. Pn la urm am ajuns s acceptm c teoria lui
era cea adevrat.
cercurile copacilor, si s-a descoperit c metoda datrii cu radiocarbon se abtea mult mai
mult dect se credea. Calculele dup inelele copacilor aveau tendinta s dea vrste mai
mari cu cteva secole dect cele cu radiocarbon. Alte metode radiometrice se folosesc
pentru a obtine vrste de milioane si miliarde de ani: metoda potasiu-argon etc. Si aceste
metode se bazeaz pe tot felul de idei preconcepute; trebuie s accepti acele idei
preconcepute nainte ca sistemul s "functioneze".
[Datarea cu radiocarbon de bazeaz pe un alt set de presupuneri dect celelalte metode.
Pentru o scurt trecere n revist a acelor presupuneri vezi Henry M. Morris, Scientlfic
Creationisin, op. cit., pp. 140-49; 162-67.]
Toate pornesc de la presupunerea c nu a existat vreo contaminare de-a lungul secolelor
ntre un element si cellalt, si c nici unul dintre elementele fmale [componentele "fiice"]
nu a fost prezent la nceput. Evolutionistii nu stiu aceste lucruri; ei presupun c totul era
uniform, de la zero pn la ceea ce cunoastem acum. Dac lucrul acesta e adevrat, iar
rata schimbrii a fost uniform, atunci putem calcula vrsta fosilelor oarecum precis; dar
dac nu e adevrat, ntregul sistem poate fi foarte departe de realitate. Au existat greseli
notorii. Oamenii au fcut teste radiometrice asupra unor roci care se formaser de putin
timp, si au ajuns la vrste de pn la trei miliarde de ani.
3. Straturile geologice
STUDENT: Ce ne puteti spune despre diferitele straturi, precum cele din Marele Canion,
despre care se presupune c s-au depus cu o anume periodicitate ?
Printele SERAFIM: Exista o vast problematic stiintific legat de straturi. Straturile
nu au etichete care s spun: "Eu am cinci milioane de ani vechime; eu am zece milioane
de ani vechime". Exist o carte excelent pe aceast tem, Potopul din Cartea Facerii
(The Genesis Flood) de Henry Morris, n care el interpreteaz straturile n termenii unei
singure catastrofe, adic Potopul lui Noe. Prezentarea este stiintific. O puteti cerceta si
puteti vedea dac are sau nu dreptate.
Cred c ar trebui ca mai multi oameni s priveasc ambele fete ale medaliei si s vad
care model are mai mult sens. In foarte multe privinte modelul evolutionist are lipsuri n
ceea ce priveste straturile; de fapt, chiar evolutionistii nsisi ti-ar spune, probabil, acelasi
lucru. Intrebarea este: oare cellalt model este mai corect ?
Cnd se ajunge la ceva de felul straturilor, este vorba, desigur, de o problem stiintific.
Depunerea straturilor este, evident, un proces stiintific ce a avut loc n timp.
[Una dinti-e cele mai interesante cercetri n domeniu a fost fcut de geologul francez
Guy Berthault, nti la Institute de Mechanique des Fluides din Marsilia, iar apoi la
laboratorul hidraulic de la Colorado University's Engineering Research Center.
"ncepand din 1985", scrie Richard Milton, "Berthault a realizat o serie de experimente
de laborator ce cuprindeau vrsarea unor sedimente n niste recipiente mari cu ap n
miscare, pentru a studia structura intern a straturilor si felul cum are loc stratificarea...
4. O chestiune de modele
Printele SERAFIM: Savantii dispun de ceea ce se cheam modele. Ieri am vorbit de
modelul ptolemeic - n care pmntul e centrul universului, iar toate stelele si planetele se
nvrt n jurul pmntului. Intruct, dup cum se poate observa, planetele se misc n
jurul pmntului cu viteze diferite de ale stelelor, trebuia ca astronomii ptolemeici s aib
teorii despre felul cum mergeau napoi si nainte, formau cifra opt etc. Cum puteti vedea
chiar acum, n ultimele sase luni sau cam asa, Saturn si Jupiter au fost pe cer mpreun.
Dac le-ati fi observat, ati fi putut vedea cum la nceput una mergea nainte, apoi
amndou au mers napoi, apoi Saturn a devenit mai palid iar Jupiter mai strlucitoare.
Dup modelul copernican se poate explica de ce se ntmpl asa, fiindc ele sunt n faze
diferite n orbitele pe care se rotesc n jurul soarelui. Din punctul nostru de vedere ele par
a se apropia, cnd de fapt ele nu fac dect s se roteasc n jurul soarelui. Un alt exemplu
e Venus. Chiar acum Venus a devenit nc o dat luceafr de sear n jos, la orizont.
Acum cteva luni era luceafr de dimineat - fiind deja acolo n zori nainte de rsritul
soarelui.
Modelul ptolemeic a fost dovedit deficitar fiindc nu explica faptele la fel de bine ca
modelul copemican. Copemic a spus c, dac interpretm pmntul si celelalte planete ca
rotindu-se n jurul soarelui, atunci toate miscrile capt sens; adic sunt foarte usor de
explicat matematic. Pn la urm acest lucru a fost acceptat. Astzi, calculnd conform
modelului copemican, putem trimite nave spatiale pn aproape de Saturn fr s gresim;
de fapt este chiar ceva uimitor de precis. Pare deci evident c toate planetele se nvrt n
jurul soarelui, chiar dac, dup observatiile noastre, soarele se roteste in jurul pmntului.
Prin urmare, este foarte important ce model adoptm. n cursul de fat vom studia
modelul patristic despre cele Sase Zile ale Facerii.
ncepem s speculm despre aceste fiinte si ne lsm cuprinsi de idei despre rase
superioare de extraterestri - totul duce ctre diavoli. In afar de ngeri, singurul fel de
fiinte inteligente despre care stim sunt diavolii.
6. Creationistii stiintifici
Printele SERAFIM: Exist o multime de scrieri n prezent privitoare la problema
creatiei si evolutiei, problem ce a devenit vital mai ales n ultimii zece sau douzeci de
ani.
Recent a aprut un articol foarte prtinitor n revista Time, unde erau luati n rs cei ce
sunt mpotriva evolutiei, prezentati ca niste fraieri - imbecili ce se ntorc la vremurile de
dinaintea Procesului Maimutelor al lui Scopes, si asa mai departe.
["Darwin din nou pe banca acuzatilor - Creationistii stiintifici atac teoria evolutiei",
n rev. Time, 16 martie 1981, pp. 80-82. Articolul se ncheia cu un citat din Theodosius
Dobzhansky: "Nimic nu are sens n biologie, dect numai n lumina evolutiei." (n. ed.)]
Dar citirea scrierilor unora dintre creationisti este ceva foarte interesant. Exist un grup in
San Diego, numit Institutul de cercetri creationiste, care a scos cteva crti foarte
interesante. Una dintre ele se numeste "Creatia: realittile vietii", abordnd cteva dintre
problemele stiintifice; o alta este despre fosile: "Evolutie ? Fosilele spun nu !" Exist o
carte excelent cu titlul "Creationism stiintific", destinat a fi manual pentru licee. Mai
exist o carte bun si serioas despre dinozauri, deloc greoaie. Ea nu pomeneste nimic
despre evolutie, ci doar spune povestea dinozaurilor. Este o carte pentru oameni ce vor s
citeasc fr s li se bage pe gt tot felul de ipoteze stiintifice.
Grupul de care am pomenit este foarte bun, cci nu ncearc s se ocupe de Biblie. Ei stiu
c nu pot ptrunde n scolile publice dac fac acest lucru, astfel c scot crti (precum
Creationismul stiintific) ce prezint materialul dintr-un punct de vedere pur stiintific. Si
nu l prezint doar ca niste antievolutionisti, ci prezint dou modele. Asa cum v-am
vorbit despre modelul copernican fat in fat cu cel ptolemeic, ei prezint modelul
creationist fat n fat cu cel evolutionist, apoi pun ntrebarea: care model explic mai
bine faptele ? Cartea Creationismul stiintific d o serie de fapte, apoi d explicatia
conform modelului creationist si conform celui evolutionist. Ei cred c modelul
creationist are mai mult sens, cci evolutionistii sunt obligati s alctuiasc tot felul de
"cicluri" si "epicicluri" spre a explica tot felul de lucruri stnjenitoare.
In 1960, celebrul film "Procesul maimutelor", despre procesul lui Scopes din 1925, a
influentat puternic felul cum privea publicul larg dezbaterea creatie/evolutie. Filmul l
nftisa pe faimosul avocat ateu Clarence Darrow ca pe un mare erou, ntruct apra
stiinta, progresul, viitorul omenirii s.a.m.d. Dar lucrurile nu stteau chiar asa.
[n realitate, acest film (bazat pe piesa scris de Jerome Lawrence si Robert E. Lee) era
o redare foarte departe de realitate a procesului si evenimentelor din jurul lui. n viata
real procesul lui Scopes nu a fost o actiune penal serioas, ci o nscenare juridic
folosit ca test de ctre A.C.L.U. John T. Scopes a fost un aprtor voluntar, care nu a
riscat nicidecum s ajung la nchisoare. Vezi Phillip E. Johnson, Defeating Darwinism
by Opening Minds, ed. cit.,pp. 24-32.]
Dar dup aparitia filmului multi oameni ce stteau la ndoial n privinta evolutiei s-au
cam speriat, fiindc nu voiau s fie acuzati c sunt mpotriva progresului si a stiintei.
Cu toate acestea, n ultimii douzeci de ani s-au scris cteva tratate stiintifice foarte
interesante pe aceast tem, punnd n discutie numeroasele "dovezi" ndoielnice asupra
evolutiei, dovezi ce sunt prezentate n manualele scolare ca adevr si fapt real, dar, cnd
le examinezi mai ndeaproape, descoperi c nu sunt realitti de fapt. De pild, ei pun n
discutie asa numitul fapt c embrionul uman recapituleaz mostenirea sa evolutiv, c pe
gt exist fante branhiale etc. Dar dac citesti orice manual evolutionist de azi despre
embriologie, vei afla c acesta este un mit. "Pantele branhiale" nu au nimic de-a face cu
evolutia sau cu recapitularea; pur si simplu asa se dezvolt embrionul. De fapt,
dezvoltarea creierului, nervilor, inimii etc. nuntrul embrionului contrazice total modul
cum ar trebui s aib loc dac ar trebui s fie recapitularea mostenirii evolutioniste.
Exist o multime de lucruri despre evolutionism care, chiar dac nu doresti s crezi din
start una sau alta dintre preri, te fac s te opresti, s-ti pui ntrebri si s chibzuiesti mai
mult asupra probelor pro si contra. La fel se ntmpl si cu sistemul datrii radiometrice si
cu interpretarea evolutionist-uniformist a straturilor geologice. Exist o carte excelent a
profesorului de geologie Henry Mords, numit Potopul din Cartea Facerii, ce ncearc s
interpreteze straturile, vrsta ghetii etc. n termenii Potopului lui Noe. Cartea prezint
dovezi si este alctuit foarte stiintific. Poti s o citesti si s fii sau nu de acord cu ea, dar
este prezentat la nivel stiintific.
Institutul scoate lunar un buletin de informatii numit Acts and Facts, prezentnd lucrrile
lor, si n fiecare numr exist o mic completare ce trateaz un aspect al evolutiei sau
creatiei. Au avut numeroase dezbateri publice in cursul ultimilor cinci ani n universitti,
care s-au bucurat de o bun participare; uneori au venit mii de studenti. Savantii
creationisti sunt foarte bine pregtiti - au citit tot ce s-a scris recent - pe cnd savantii
evolutionisti sunt adesea asa de ncreztori n ei nsisi, nct nu prea sunt la curent cu
ultimele evenimente. Astfel c n ultimul numr al revistei Science, care e foarte
evolutionist, unul dintre articole spune c s-a ajuns ntr-o situatie asa de proast n
prezent - savantii evolutionisti sunt asa de prost pregtiti si predau studentilor asa de
precar - nct nu ai dect s aduci un savant creationist cu trei sau patru fapte din ultiniii
cinci ani, si-i va reduce la tcere pe evolutionisti. Astfel c evolutionistii au nceput s se
trezeasc si s-si spun c si-au neglijat datoria de a-si creste odraslele n spiritul cuvenit.
Acum ncearc s-i educe mai bine, spre a se ntoarce la principiile originare ale
evolutiei.
Printele SERAFIM: Exist o doz att de mare interpretare personal cuprins n teoria
evolutionist, nct, dac ceri evolutionistilor s-ti explice cum are loc evolutia, nu se pot
pune de acord asupra unui singur rspuns. Ei obisnuiau s spun c evolutia are loc prin
selectie natural cuplat cu mutatiile: mici schimbri care, dup un numr de generatii,
duc n final la un nou fel de creatur. Dar se ntmpl c mutatiile sunt, n general, asa de
duntoare, nct nu se poate explica nici un fel de progres prin mutatii. Chiar n prezent
se discut aprins dac nu ar trebui eliminat complet gradualismul darwinist si s se adopte
o alt teorie. Ultima idee la care au revenit - o idee lansat n urm cu patruzeci de ani se numeste teoria "monstrului dttor de sperant". Proeminentul genetician Richard
Goldschmidt [de la Berkeley University of California] a lansat aceast idee fiindc a
vzut c cumularea selectiei naturale cu mutatia nu poate produce structuri complexe.
[Teoria a fost respins la nceput de darwinisti, n 1940, cnd a fost propus pentru
prima dat de Goldschmidt, dar a fost reabilitat n 1980 de evolutionistul Stephen Jay
Gould de la Harvard, n cunoscutul su articol "Rentoarcerea monstrului dttor de
sperant". (n. ed.)]
De pild, nu poti explica ochiul printr-o serie de schimbri treptate, cci fie ai ochi, fie nu
ai. Organismul care ar dobndi dintr-o dat retina sau alt parte a ochiului nu ar avea la ce
s o foloseasc. Trebuie s se mperecheze cu o creatur cu aceleasi caracteristici, iar apoi
caracteristica trebuie s se pstreze pn ce se dezvolt ntr-o form superioar, ca in
final s se dezvolte ochiul ntreg. Pur si simplu acest lucru nu se poate ntmpla; nu are
nici un sens. Ochiul trebuie s apar dintr-o dat ntreg.
[In cartea sa The Blind Watchmaker (Ceasornicarul orb) (1985), apologistul
neodarwinist Richard Dawkins a ncercat s explice evolutia ochiului. Argumentele lui
Dawkins au fost respinse cu probe de ctre biochimistul Michael Behe n fecunda sa
carte Darwin's Black Box (Cutia neagr a lui Darwin) (1996), ed. cit., pp. 15-22; 36-39.
Phillip Johnson comenteaz: "A trece de la Dawkins la Behe este ca si cum ai trece din
biblioteca copiilor n laborator" (Johnson, Objections Sustained, ed. cit., p. 54). (n. ed.)]
Prin urmare, Goldschmidt a sugerat c evolutia are loc n salturi - mutatii pe scar larg
ce duc la un "monstru dttor de sperant" care este n stare s supravietuiasc si s se
reproduc.
Goldschmidt a invocat aceast teorie spre a explica originea psrilor. Aripa unei psri e
un lucru extraordinar. Dac o reptil are doar un os ce i iese din spate, ea nu va fi prea
bine adaptat supravietuirii. Ea trebuie s aib dou aripi ntregi care functioneaz, si
trebuie s existe un mascul si o femel cu acelasi fel de aripi ca s le poat reproduce.
Deci ideea "monstrului dttor de sperant" sugera c o reptil a depus un ou din care a
iesit o pasre ! Oamenii se ntorc acum cu seriozitate la aceast idee si caut s gseasc
un acord ntre ea si darwinism, dndu-si seama c micile schimbri nu pot produce
structuri extrem de complexe.
[Un alt motiv pentru care paleontologul Stephen Jay Gould voia s reabiliteze teoria
"monstrului dttor de speranta" era nevoia de a argumenta lipsa speciilor intermediare
din arhiva fosilifer. Revizuirea teoriei lui Goldschmidt de ctre Gould, numit
"echilibru punctual", este dezbtut n mod curent de ctre evolutionisti. Vezi Johnson,
Darwin on Trial, ed. cit., pp. 32-44 si Denton, Evolution: A Theory in Crisis, ed. cit., pp.
192-95. (n. ed.)]
Ideile de acest fel trebuie discutate de savanti, dar si pentru noi este interesant s stim
despre ce anume discut.
9. "Evolutia uman"
STUDENT: Ce credeti despre oamenii fosili care au fost descoperiti ?
Printele SERAFIM: In ultimii ai au aprut o multime de teorii. In Africa, sotii Leakey
fceau tot felul de descoperiri n fiecare an. Binenteles c fiecare persoan ce face
descoperiri doreste ca "omul" su s fie strmosul ntregii omeniri; astfel c vrea s
rstoarne toate ideile anterioare, s aduc una nou si s pretind c el a gsit "veriga
lips". Asa c lum ntotdeauna cu prudent spusele acestor oameni.
10
In 1959 Louis si Mary Leakey au descoperit un craniu al unei specii stinse de maimute,
Australopithecus ("Maimuta sudic"), despre care toat lumea a presupus c era
maimuta-strmos pentru toti oamenii fosili - Homo erectus etc. Cinci ani mai trziu ei au
anuntat c au descoperit fosile umane n acelasi strat cu cele ale Australopithecului.
[Statutul de maimut disprut al Australopithecului a fost stabilit nc din 1954 prin
anatomie comparat de ctre zoologul Solly Zuckerman. Faptul c oameni adevarati au
trit n acelasi timp cu australopithecii indic faptul c acestia din urm nu au nimic dea face cu originea omului. In urma descoperirilor sotilor Louis si Mary Leakey, fiul lor
Richard Leakey a descoperit si el fosile de Australopithecus si Homo erectus n acelasi
strat. (n. ed.)]
Intruct s-au gsit si unelte de piatr, ei si-au numit noua descoperire Homo habilis sau
"Omul ndemnatic".
["Din 1964 ncoace", scrie Richard Milton, ,homo habilis a fost reevaluat si s-a sugerat
c unul din oasele minii este o bucat de vertebr, c alte dou oase ar fi putut apartine
unei maimute ce tria n copaci, si c alte sase provin de la un ne-humanoid
neidentificat. Dar oricare ar fi meritele descrierii originare, ramne faptul c Homo
habilis este o fiint uman - nu veriga lips. S-a calculat c Homo habilis avea un creier
mic: poate doar jumtate din mrimea celui al oamenilor moderni obisnuiti. Dar, asa
cum a artat Dr. A..T. White, habilinele erau si mici de statur, astfel c creierul lor nu
era mic n raport cu marimea corpului, flind mai curnd asemeni pigmeilor moderni.
Intr-adevr, unul din aspectele hazlii ale descoperirii lui Homo habilis este acela c n
timp ce darwinistii si concentrau atentia s interpreteze oasele degetelor si vertebrele la
Olduvai Gorge (locul unde s-au descoperit fosilele lui Homo habilis), ncercnd s
alctuiasc scrisorile de acreditare ale acelei creaturi ca fiind veriga lips, se pare c au
trecut cu vederea faptul c la numai cteva sute de mile spre vest, n pdurile Zairului, se
afl populatia Mbuti, care au de obicei doar - patru picioare si sase inci - nltime si, ca
statur, mrime a creierului si chiar ca mod de viat sunt comparabili cu Homo habilis.
Dar acesti Mbuti sunt oameni modemi n toat puterea cuvntului, cu exceptia faptului
c nu se uit la documentare TV si nu primesc premii de la societtile de finantare a
stiintei" (Shattering the Myths of Darwinism, ed. cit., pp. 206-207). Vezi si Lubenow,
Bones of Contention, ed. cit., pp. 157-166. (n. ed.)]
Acest lucru a ntors pe dos ntregul scenariu al evolutiei umane, fiindc n teoria
evolutionist un strmos nu se poate gsi n acelasi strat cu descendentii si. Si Homo
erectus a fost scos din locul su si plasat dup Homo habilis; iar acum se spune c fiintele
umane ce au folosit unelte de piatr au trit n urm cu dou milioane de ani.
Binenteles c toate aceste lucruri sunt doar presupuneri. Exist attea lipsuri si dificultti
in feluritele teorii, nct fiecare evolutionist ncearc mai mult s-si impun propriile
pretentii.
11
Exist chiar si mistificri de-a dreptul. Cnd studiam zoologia la facultate, n anii 1950,
una dintre dovezile evolutiei omului era "Omul de Piltdown". ncepnd din 1890, a
existat o cutare concertat pentru a se gsi veriga lips, despre care se credea c ar fi
jumtate maimut si jumtate om. Asa c, n 1911, un englez istet pe nume Charles
Dawson a luat un craniu uman, l-a combinat cu osul maxilar al unei maimute si a
completat dintii de maimut. Un an mai trziu Teilhard de Chardin a descoperit si caninul
care lipsea. Cu maxilarul su foarte primitiv si craniul foarte avansat, acest "Om de
Piltdown" a fost socotit a fi un strmos evolutionist al omului. Unii savanti l-au pus la
ndoial si au avut discutii aprinse, dar marea majoritate l-au acceptat. In sfrsit, in 1950,
niste savanti l-au testat cu metoda de datare cu Carbon 14, care d rezultate destul de
precise pn pe la 2000-3000 de ani vechime. Ei au descoperit c o parte era mai veche,
iar cealalt era mai nou, astfel c s-a dovedit c erau dou creaturi diferite.[n 1982,
imediat dup moartea Printelui Serafim, s-a descoperit c maxilarul apartinea cu
sigurant unui urangutan. (n. ed.)] Prin urmare, totul a fost discreditat.
STUDENT: Ce ne puteti spune despre descoperirile craniilor omului de Neanderthal ?
Printele SERAFIM: n prezent se accept c Omul de Neanderthal este Homo erectus:
aceeasi specie cu omul, dar alt varietate - nu mult mai diferit fat de om dect este
englezul de chinez.
[La sfrsitul anului 1980 ctiva evolutionisti au sugerat ca omului de Neanderthal s i se
redea vechea denumire de Homo neanderthalensis. Totusi chiar si acestia admiteau c
neanderthalienii erau contemporani cu fiintele umane moderne si se puteau ncrucisa cu
ei. Vezi Lubenow, Bones of Contention, ed. cit., p. 68. (n. ed.)]
De fapt, oamenii fosili sunt foarte putin numerosi. Si, desigur, totul se bazeaz pe felul
cum interpretezi: este om sau maimut ?
[ Richard Leakey si citeaz colegul paleontolog David Pilbeam care spunea: "Dac ai
aduce un om de stiint inteligent dintr-o alt disciplin si i-ai arta slabele dovezi pe
care le-am gsit, cu sigurant c ti-ar zice: Las-o balt; nu prea ai cu ce s mergi mai
departe. Desigur, nici David si nici altii dintre cei implicati n cercetarea omului nu pot
urma acest sfat, dar rmnem deplin constienti de pericolele de a trage concluzii din
probe att de incomplete" (Richard E. Leakey, The Making ofMankind, Michael Joseph,
Londra, 1981). (n. ed.)]
Nu este chiar simplu s gsesti ceva ntre cele dou specii. Pe nici o fosil pe care o vezi,
fie c e a oamenilor "primitivi" sau a maimutelor "avansate", nu scrie "Eu sunt strmosul
oamenilor de azi". Deci nu poti spune dac e strmos, vr sau nici un fel de rud.
Depinde cum interpretezi. Pn acum nu exist de fapt vreun om vechi convingtor care
s arate cu adevrat ca si cum ar fi intermediar ntre om si maimut. Exist diferite feluri
de oameni fosili, unii "primitivi", unii cu cranii mari, unii cu cranii mici; dar nu se
deosebesc ntre ei mai mult dect se deosebesc diferitii oameni ce triesc n prezent. Deci
cei ce trebuie s aduc dovezi n acest caz, cred eu, sunt aceia care vor s dovedeasc c
unul se trage din cellalt.
12
Desigur c toat problema descendentei unuia din cellalt ridic o multime de ntrebri
fat de textul Facerii - de pild, despre genealogii. Dac omul are milioane de ani
vechime, trebuie s alctuiesti niste uriase epicicluri spre a rezolva genealogiile
Patriarhilor. Unii chiar spun c Patriarhii nu sunt persoane adevrate: ei ar fi n realitate
doar niste denumiri pentru mari perioade de timp.
13
14
15
STUDENT: Este un loc care exist n mod real, dar nu poti ajunge acolo ntr-un mod
lumesc, geografic.
Printele SERAFIM: A mai fost cineva acolo n ultimele mii de ani?
STUDENT: Tlharul de pe cruce [cf. Luca 23, 43].
Printele SERAFIM: Asa e, dar el nu s-a mai ntors s ne povesteasc. S-a ntors oare
cineva ?
STUDENT: Sfntul Andrei cel Nebun pentru Hristos din Constantinopole.
Printele SERAFIM: Da. Si mai cine ?
STUDENT: A mai fost un buctar dintr-o mnstire.
Printele SERAFIM: Corect, Sfntul Eufrosin Buctarul.
STUDENT: Este vreunul dintre cei pomeniti n cartea Sufletul dup m.oarte ?
Printele SERAFIM: Da, sunt unii dintre cei pomeniti acolo care s-au rentors ca s ne
povesteasc. Ei spun ntotdeauna, precum Sfntul Pavel, c nu pot descrie exact ceea ce
au vzut. Ei dau anumite descrieri ale Raiului (de pild Sfntul Andrei vorbeste despre
plante, o grdin minunat, si cerul nsusi deasupra ei), dar e ceva asa de departe de
experienta noastr normal, nct nu pot vorbi prea mult despre el. Ei au vzut starea n
care urmeaz sa ajungem n veacul viitor.
Raiul a fost un loc aparte de pe pmnt care a fost fcut, dup Sfntul Efrem Sirul,
mpreun cu plantele, n Ziua a Treia. n Ziua Sasea Dumnezeu l-a asezat n el pe om. La
obrsie a fost un loc al pmntului, ca spre a arta c omul era sortit s urce de pe pmnt
la cer. Nu era n ntregime material, ci dintr-o materie rafinat pe care nu o ntelegem.
Dar, din pricina cderii omului, acest aspect ceresc al pmntului - o parte special a
pmntului dintru nceput - s-a ridicat cumva si a disprut din vederea noastr, desi nc
suntem n stare s ne ntoarcem n el. In acelasi timp, dup cdere, pmntul dintru
nceput a czut ntru stricciune.
STUDENT: Cnd a fost fcut iadul dup prerea Printilor ? A fost fcut o dat cu
facerea cerurilor sau o dat cu facerea pmntului ?
Printele SERAFIM: Iadul nu a fost fcut n mod concret, tot asa cum nici rul nu a fost
fcut n mod concret. Iadul este doar locul si starea unde au czut ngerii czuti. Cu alte
cuvinte, ntr-un anumit sens, ei nsisi l-au fcut. Scriptura vorbeste despre locul "gtit
diavolului si ngerilor lui" [Mat. 25, 41], dar nu pomeneste cum a luat fiint. Nu ni se
povesteste amnuntit nici despre ngeri, nici despre cderea lor; exist doar scurte referiri
ici-colo. Este vdit c acestea s-au petrecut nainte de aparitia sarpelui din Cartea Facerii.
16
Mai sunt alte ntrebri ? Este greu de nteles acest concept despre un lucru care nu e nici
cu totul material, nici cu totul duhovnicesc ?
STUDENT: Suntem foarte obisnuiti s gndim dualisdc: materialul in opozitie cu
spiritualul.
Printele SERAFIM: Asa este. n veacul viitor vom avea trupuri, dar vor fi trupuri
duhovnicesti. Va fi un trm asemntor cu Raiul de la nceput, desi Raiul era mai
"grosier", adic relativ material. Trmul viitor va fi un slas duhovnicesc, dar n acelasi
timp n el vor exista trupuri
[Sf. Simeon Noul Teolog scrie despre zidirea rennoit din veacul viitor: "Toate vor fi
mai presus de cuvnt, ca unele ce vor ntrece toat gndirea, iar fiind duhovnicesti si
dumnezeiesti, se vor uni cu cele inteligibile si se vor face un alt Rai inteligibil si un
Ierusalim ceresc, asemnat si unit cu cele ceresti, si o mostenire neclintit a fiilor lui
Dumnezeu" (Discursuri teologice si etice, ed. cit., p. 130). (n. ed.)]
Care a fost primul exemplu de astfel de trup ?
STUDENT: Hristos nviat.
Printele SERAFIM: Da - trupul nviat al lui Hristos, care putea trece prin usi nchise si
prin ziduri. Putea arta c mnnc, desi El nu avea nevoie s mnnce; El avea rani ce
puteau fi atinse, dar arta asa de diferit, nct ucenicii nu L-au recunoscut atunci cnd Lau vzut. Este o stare foarte tainic, totusi tine de trup.
STUDENT: Dac Adam si Eva nu ar fi czut, ar fi putut Adam s nainteze pn la
starea desvrsirii far Hristos ?
Printele SERAFIM: Teoretic poti gndi si asa. E o alt problem faptul dac Hristos ar
fi venit oricum. Dumnezeu stia ce voia s fac de mai nainte si stia cum se vor petrece
lucrurile. Si lucrurile erau astfel, nct Hristos a venit. Dar nu ar fi fost nevoie ca El s
vin s ne mntuiasc dac Adam nu ar fi pctuit.
Desigur, sunt lucruri foarte adanci. Mai trziu voi cita cteva dintre slujbele ce vorbesc
despre aceste lucruri. Teologia Bisericii ni se d necontenit n slujbe, fiindc ea ne face s
ne amintim de unde venim si ncotro mergem.
17
care este urmarea pcatului. Deci a vzut acest adnc n el nsusi - c era n stare s
aleag rul, chiar dac nu ar fi vrut cu adevrat s-o fac.
STUDENT: Deci nu era cu totul constient de voia sa liber pn n acel moment ?
Printele SERAFIM: Ei bine, Printii spun c, desi era matur cu trupul si foarte nalt cu
cugetul, totusi era nc foarte naiv, nefiind ncercat. Era n starea bunttii fr s fi fost
ispitit de ctre ru.
STUDENT: Deci a stiut Adam ce anume face atunci cnd a czut ?
Printele SERAFIM: Stia un lucru: c exist o porunc. Dar nu era nc ncercat n
ascultarea poruncilor si, n simplitatea sa, a czut.
STUDENT: Inainte de a mnca din mr, Adam constientiza ce este rul ?
Printele SERAFIM: Cred c nceputul constientizrii rului a fost, proba bil, atunci
cnd a observat c exist ispite.
[ Sf. Ioan Gur de Aur scrie: "Adam [nainte de cdere] stia c ascultarea era bun si
neascultarea era rea; si-aceasta a aflat-o nc mai limpede cnd, dup ce a mncat din
pom, a fost izgonit din Rai si lipsit de acea fericire" (Opt omilii. la Facere 7, 3). (n. ed.)]
De nu ar fi czut, constientizarea n sine i-ar fi putut fi ca si cum ar fi gustat din pom fr
a cdea. Dac ar fi fost matur si pregtit, ar fi putut cunoaste urmrile rului fr a cdea
el nsusi n ru.
Totusi, aceasta e doar prerea mea. Printii nu vorbesc despre acest as pect aparte, dar
spun c pomul cunoasterii binelui si rului este numai pentru oameni maturi.
(n treact fie spus, nici unul dintre Sfintii Printi nu spune c fructul a fost mr. Nu ni se
spune nimic anume despre aceasta; era doar un pom cu fructe.)
18
Printele SERAFIM: Nu ni se spune. I-a dat toate acele nsusiri pe care trebuia s i le
dea, pornind de la acea coast. Coasta unui brbat nu produce o femeie; deci este o
minune. Dumnezeu a luat o parte din Adam spre a arta c obrsia omenirii este una
singur. Intregul omenirii este deja prezent n omul dintru nceput. Oricine s-a nscut
dup aceea - din acest unic om - are aceeasi fire, acelasi chip al lui Dumnezeu, care se
vdeste n suflet.
STUDENT: Trupul si sufletul omului erau fcute de la nceput s fie desprtite ?
Printele SERAFIM: Nu. Dac Adam nu ar fi murit, nu am mai fi avut de ce s vorbim
despre trup si suflet, fiindc trupul nsusi s-ar fi subtiat si s-ar fi fcut asemenea
sufletului. Pn la urm am fi ajuns n starea de trup duhovnicesc.
STUDENT: Dumnezeu a insuflat un suflet si n Eva ?
Printele SERAFIM: Pe calea pe care o stie El, i-a dat si ei acelasi lucru pe care l-a dat
lui Adam. Nu ni se dau amnunte de acest fel. Este pur si simplu o minune dumnezeiasc.
STUDENT: De ce se numeste Hristos al doilea Adam ?
Printele SERAFIM: Noi suntem urmasii lui Adam. Chiar dac Adam nu ar fi czut si
nu s-ar fi pus nceput modului de reproducere animal, ar fi existat un mijloc oarecare de
nastere din acest unic om. Toti oamenii se trag din Adam, astfel c Adam este ca si
omenirea. Adam a nimicit ntregul plan pentru omenire, dar Dumnezeu a fost mai "istet",
cci El si-a "nchipuit" de mai nainte cum s mplineasc planul fr Adam. Prin urmare,
Acela prin Care este reasezat firea dintru nceput a omului, prin Care ni se d prilejul s
fim din nou n Rai, se numeste al Doilea Adam.
STUDENT: Oare nu spune Sfntul Pavel despre felul cum moartea a venit la toti printrun singur om ?
Printele SERAFIM: Asa e, moartea a venit de la un om si viata vine de la un Om.
[Cor. 15, 21-22: C de vreme ce printr-un om a venit moartea, tot printr-un om si
nvierea mortilor. Cci, precum n Adam toti mor, asa si n Hristos toti vor nvia. (n. ed.)]
Fiindc Adam a gustat din pom, firea noastr s-a schimbat. De-aceea, cnd vorbesc
despre firea omului, Sfintii Printi se refer uneori la firea czut, striccioas, pe care o
avem ca urmare a cderii; dar uneori (de pild Avva Dorothei) vorbesc despre firea dintru
nceput a omenirii, spre a ne da o imagine a strii la care ar trebui s ne ntoarcem.
Dar, fiindc a venit vorba, ideea romano-catolic este diferit. Ei spun c ntru nceput
omul era firesc, avnd un har supraadugat care l fcea suprafiresc; iar cnd a czut, a
pierdut harul si s-a ntors la starea n care a fost fcut. Este o conceptie cu totul diferit,
care se potriveste cu evolutia, cci d de nteles c ntreaga creatie era natural la nceput,
iar Dumnezeu nu a fcut toate nestriccioase. Dup conceptia romano-catolic, Adam nu
19
a fost fcut nemuritor; el a devenit nemuritor atunci cnd Dumnezeu i-a adugat harul.
Dar n conceptia ortodox omul a fost fcut nemuritor; ntreaga sa fire era diferita, iar
cnd a czut acea fire s-a deformat si s-a schimbat. Desigur, ne putem nc ntoarce la
starea dintru nceput, dar numai dac harul lui Dumnezeu, prin Hristos nsusi, ne ridic
din nou.
STUDENT: Dar starea la care noi ne strduim s ajungem nu este starea n care era
Adam; este starea n care Adam ar fi trebuit s ajung.
Printele SERAFIM: Corect. Dar starea dintru nceput este chipul celeilalte stri,
fiindc era deja aproape de ea.
20
pierdut unitatea mpreun cu puterile ei" (Cuvinte felurite despre porunci 61, Filocalia
vol. 7, ed. cit., p. 108). (n. ed.)]
De fapt, nu numai c se uita la ele si le vedea asa cum sunt, ci a si numit toate fpturile pe
msur ce veneau naintea lui.
STUDENT: Dar am auzit pe unii zicnd c nchipuirea e legat de puterile noastre
creative, care sunt oglindirea puterilor creatoare ale lui Dumnezeu. Acesta e un lucru bun,
n felul acesta realizm lucruri minunate...
Printele SERAFIM: Depinde ce anume ntelegi prin cuvntul "nchipuire". Ea are mai
multe aspecte. Unul dintre aspecte este capacitatea creatoare, care e parte a firii noastre
originare.
STUDENT: Si cu aceast capacitate a numit Adam fpturile ?
Printele SERAFIM: Corect. Dar n starea noastr czut acest talent creator se
amestec cu gndirea duplicitar: privesti lucrurile si ti nchipui altceva. Deci cuvntul
"nchipuire" are dou ntelesuri, dar in starea noastr czut este ntotdeauna legat de
gndirea duplicitar.
[ Sf. Maxim Marturisitorul (580-662) nvat: "Mintea lui Adam la nceput nu era
ptruns de nchipuire, care st ntre minte si gnduri, cldind un zid n jurul mintii si
nengdumdu-i s intre n cele mai simple si lipsite de chipuri ratiuni (logoi) ale
existentelor zidite". Sfntul Nicodim Aghioritul (1748-1809) explic cum anume
amgeste diavolul prm nchipuire: "Diavolul are o foarte strns legtur si
familiaritate cu nchipuirea... Cci el, fiind creat de Dumnezeu nti ca o minte simpl si
fr form ori chip, ca si ceilalti ngeri dumnezeiesti, a ajuns mai trziu a iubi formele si
nchipuirea. Inchipuindu-si c si poate aseza scaunul mai presus de ceruri si se poate
face precum Dumnezeu, a czut din starea de nger de lumin si s-a fcut diavol al
ntunericului... Diavolul foloseste nchipuirea ca unealt a sa. El l-a nselat pe Adam prin
nchipuire si i-a starnit n minte nlucirea de a fi asemenea cu Dumnezeu. Inainte de
neascultare, Adam nu avea nsusirea nchipuirii" (Sf. Nicodim Aghioritul, Rzboiul
nevzut I, 25). (n. ed.)]
STUDENT: Dup prerea Sfintilor Printi, de ce a aprut nchipuirea si gndirea
duplicitar ?
Printele SERAFIM: Aceasta pare a fi o parte fireasc a strii noastre czute. Nu mai
vedem lucrurile ntocmai cum sunt, fiindc suntem slabi - suntem, ntr-un fel,
incapacitati. Privim lucrurile si nu prea le mai vedem asa cum sunt. Cnd ne trezvim,
reusim; dar de obicei nu suntem n stare.
STUDENT: Acum vedem ca prin oglind, n ghicitur [1 Cor. 13, 12].
21
Printele SERAFIM: Asa este. Adam vedea ntreaga zidire limpede, att zidirea de jos,
ct si pe cea de sus. Si, prin urmare, cunostea pe deplin realitatea de fapt a tuturor
lucrurilor, numai c avea nevoie de experient spre a fi ncercat.
STUDENT: Am citit undeva c oamenii si folosesc nchipuirea spre a recstiga
imaginea Raiului pe care l-au pierdut.
Printele SERAFIM: Bine, poti s spui asa, cci e evident c omul, odat czut, tnjeste
dup fericire. Chiar necredinciosii si oamenii care socotesc c ei nu cred n Dumnezeu si
nu ar accepta Raiul sau ceva de felul acesta - toti tnjesc dup fericire. Si, desigur, numai
n Biseric primim plintatea fericirii si aflm calea ctre ea, care trece prin urmarea lui
Hristos pe Cruce. Dac te apuci de scris poezii, esti foarte nflcrat vreme de o zi, dar n
ziua urmtoare cazi n deprimare. Pur si simplu nu poti s treci dincolo de firea ta n acest
mod. Ca s poti s-ti depsesti firea czut este vdit c Cineva de sus trebuie s te ridice.
Insusi Acela ce a fcut firea trebuie s te schimbe.
STUDENT: M-ar interesa s aud mai multe despre felul cum a numit Adam animalele.
Printele SERAFIM: Intruct Adam era la nceput ntr-o stare de neptimire, mintea sa
era ntr-o stare foarte nalt atunci cnd Duirmezeu a adus animalele naintea lui ca s le
dea nume. Adam a dat nume animalelor dup nsusirile lor. Cu alte cuvinte, el avea un fel
de facultate suprafireasc; mintea sa era limpede ca cristalul, nct vedea imediat care
erau nsusirile fiecrei fpturi si ce nume trebuie s aib. Desigur, limba vorbit de el s-a
pierdut. Noi nu mai avem acea limpezime a mintii; este un lucru cu totul mai presus de
noi.
Sfntul Simeon Noul Teolog spune c Adam era "un mprat nemuritor peste o zidire
nemuritoare" - nu doar Raiul, ci ntregul pmnt. Desigur, Raiul a fost fcut ca s-i fie
slas. El a fost plsmuit n afara Raiului, pe p mnt, iar apoi dus n Rai, locuinta sa.
Animalele nu erau direct n Rai; ele au fost "aduse" acolo. Nou ne-ar prea a fi niste
fiinte paradisiace, dar de fapt ele erau n afara hotarelor Raiului si au fost aduse n el
atunci cnd Adam le-a numit. Cnd Adam a czut, s-a ntors pe pmntul de unde venise.
A fost trimis din nou afar, s triasc pe pmnt cu sudoarea fruntii sale.
22
de aici. Deci se pare c unii se vor afla pe pmnt, cu putinta de a merge mai sus, altii vor
fi pe trepte mai nalte. Nu ni s-a descoperit totul; am fost lsati doar s aruncm o privire.
Dac vom intra n acea stare, vom vedea exact ce se ntmpl.
Intreaga zidire - cea care trebuia s fie ntru nceput - va fi din nou. Nu ni s-a spus dac
vor fi exact aceleasi fiare slbatice anume (cci fiecare fptur individual are o
"personalitate" diferit). Dar vor fi aceleasi fpturi. Se pare c va fi exact acelasi sarpe,
numai c vom fi prieteni cu el. Chiar scorpionii si tot restul... Dac nu te mai pot vtma,
atunci toate aceste animale nu mai strnesc spaima.
STUDENT: Dreptii care au murit deja, precum noii mucenici - se afl n Rai, n cer sau
ntr-un loc aparte ? Ce nvat Printii despre aceasta ?
Printele SERAFIM: Nu putem dect s ne lum dup vedeniile unor oameni, precum
Sfntul Salvius [din Albi] care a murit si a ajuns n cer. De obicei, cnd este vorba n mod
specific de Rai, se vede verdeat. Dar Sfntul Salvius a ajuns ntr-un alt loc, unde nu
crestea ceva verde, ci erau doar o multime de oameni n alb: sfinti, mucenici. Cu alte
cuvinte, ei sunt n cer. Sfntul Andrei cel Nebun pentru Hristos, cnd s-a dus n Rai, nu a
vzut oameni, dar a vzut oameni n cer. Nu ni dau amnunte despre lucruri de felul
acesta.
18. Diavolul
STUDENT: n legtur cu vrjmsia dintre Adam si sarpe: ati spus c diavolul l pizmuia
pe Adam nainte de cdere din pricina bunttilor revr sate asupra lui. Dar ati mai spus
si c Adam era inferior sarpelui.
Printele SERAFIM: Diavolul e superior fiindc e fiint mintal. Nu e supus trupului.
Trupul e un element inferior; deci el este superior. Dar omul urmeaz s dobndeasc
ceea ce diavolul a pierdut, adic Raiul si cerul. Tocmai de aceea, pn azi, diavolul este
numai mnie. Iti poti nchipui diavolul chiar si dup psihologia omeneasc. Gndeste-te:
aveai viat nemuritoare si stiai c esti osndit la iad. Apoi o alt fiint, mai prejos de tine,
nevrednic nici mcar s o scuipi, urmeaz s dobndeasc ceea ce tu ai pierdut.
Binenteles c vei ajunge groaznic de invidios, cci pentru tine nu exist pocint. Vei
continua s ncerci s faci tot ce este cu putint ca s l aduci si pe el n aceeasi stare n
care te afli tu.
STUDENT: Ati citat din Facere, acolo unde se spune c sarpele va ntepa clciul [Pac.
3, 15]. Oare astfel ncearc s ne aduc napoi n starea n care este el - lipsit de orice
ndejde ? Ar fi corect s spunem c n acest fel el ncearc s ne mpiedice mersul
mpreun cu Dumnezeu ?
Printele SERAFIM: Da. Se pot da multe interpretri acelei propozitii. nseamn c
diavolul nu are putere s fac prea mult. Dac ar fi ridicat, atunci ar fi un dusman
primejdios; ne-ar musca peste tot.
23
STUDENT: Dar dac nu poate face prea mult, cum de e n stare s ne smulg din orice
stare si s ne trag n cele mai de jos ?
Printele SERAFIM: Dac avem harul lui Dumnezeu si nu cooperm cu diavolul, nu
poate; numai dac noi nsine ne lsm vointa s fie ademenit de ctre diavol. De fapt,
noi nsine ne putem lsa ademeniti, asa cum a fost Adam, chiar fr diavol. Adam putea
s pctuiasc si far diavol, fiindc vzuse nftisarea plcut a fructului oprit si avea
deja ispita de a-l dori pentru sine peste porunca lui Dumnezeu.
STUDENT: Poate c e o ntrebare cam fr rost, dar ati putea s spuneti ceva despre
mblnzitorii de serpi indieni ? Este ntr-adevr ciudat felul cum fac ca serpii s se ridice,
s stea drept si asa mai departe.
Printele SERAFIM: E semnificativ faptul c se ocup tocmai de acest fel de fpturi.
Aceasta arat c, pe undeva, se lucreaz cu dracii. La modul general, se poate spune si
asta.
STUDENT: Este satana folosit ca unealt de Dumnezeu ?
Printele SERAFIM: Oho ! Asta-i o ntrebare adnc.
STUDENT: Stiti cum Dumnezeu l-a lsat pe satana s-l ispiteasc pe Iov.
Printele SERAFIM: E adevrat. Noi nu credem in dualism: c exist un Dumnezeu si
un diavol, si c se lupt ntre ei - cum cred maniheii. Noi credem c, de fapt, Dumnezeu
stpneste totul; si chiar cnd lucrurile merg mpotriva Lui, le foloseste fie pentru mai
marea Lui slav, fie spre a-i aduce pe oameni la mntuire. Deci totul n lume se ntmpl
fie pentru c Dumnezeu voieste asa, fie pentru c ngduie s fie astfel, din pricina
liberttii, spre a face s se mplineasc un bine si mai mare.
Satana are o personalitate independent, dar pe termen lung el este cel care pierde. Chiar
cnd pricinuieste un lucru nspimnttor, precum Revolutia Ruseasc, din ea ies Noii
Mucenici, o cutremurtoare pild pentru oameni. V puteti nchipui ce s-ar fi ntmplat
cu Rusia fr Revolutie, dup cum mergeau lucrurile. Probabil c ar fi fost mai rea Grecia
de azi - un loc nfricostor de impregnat cu duhul lumesc, ortodox doar cu pretentiile ns n loc de aceasta a fost pedepsit. Deci, de fapt, din Revolutie a iesit ceva bun, n
ciuda faptului c diavolul a vrut rul. Diavolul e independent, poate face ru, dar
Dumnezeu scoate ntotdeauna bine pentru cei ce a caror voint doreste binele.
STUDENT: Nu-i asa c diavolul nu poate face nimic fr ngduinta lui Dumnezeu ?
Printele SERAFIM: Nu, nu poate. Cnd spunem c diavolul a fost legat pentru o mie
de ani - timpul ntre ntia si a doua ventre a lui Hristos aceasta nu nseamn c nu poate
face nimic. Inseamn c poate face doar ce i ngduie Dumnezeu.
24
[Sf. Petru Damaschinul (sec. XI) nvat: "Nu este nimic ntmpltor sau ru n zidire, si
chiar ceea ce are loc mpotriva voii lui Dumnezeu este schimbat n chip minunat de ctre
Dumnezeu n ceva bun. De pild, cderea diavolului nu a fost voia lui Dunmezeu, dar
totusi ea a fost ntoars n folosul celor ce se mntuiesc" (Filocalia, vol. 5). La fel scrie si
Sf. Macarie Egipteanul: "Stpnitorul lumii acesteia [diavolul] le este celor prunci cu
duhul toiag de povtuire si bici care bate. Prin aceasta, precum s-a mai spus si nainte,
lor le pricinuieste slav mare si cinste tot mai mult prin necazuri si ispite, cci din
acestea au prilejul de a se face desvarsiti, iar siesi si gteste o mai mare si mai grea
osnd. Peste tot, prin el se mplineste o mare iconomie. Cum s-a zis undeva, rul ajut
binelui printr-o intentie care nu vrea binele. Cci sufletelor bune si cu o voint bun si
cele ce par de ntristare li se sfrsesc n bine, precum zice Apostolul: Celor ce iubesc pre
Dumnezeu, toate li se lucreaz spre bine (Rom. 8, 28)" (Filocalia, vol. 5, Ed. IBMBOR,
Bucuresti 1976, p. 315). (n. ed.) Dup Sfintii Printi, cei "o mie de ani" pomeniti n
Apocalips 20, 2 reprezint perioada ntre ntia si a doua venire a lui Hristos. Noi ne
aflam acum n aceast perioad. Vezi Arhiepiscopul Averchie Tausev si Parintele
Serafim Rose, Apocalipsa n nvttura Sfintilor Parinti, Ed. Icos, 2000, pp. 216-217. (n.
ed.)]
Cnd cineva umbl n harul lui Dumnezeu, atunci numai dac el nsusi cade din acela
poate diavolul s-i fac ceva. Cnd avem ispite, ele sunt asemeni sarpelui ce nteap
clciul: sunt ceva mrunt si trebuie s ne dezbrm de ele. Numai dac ne lsm
coplesiti de ele cdem n dezndejde, mnie si tot felul de pcate. Deci puterea diavolului
e foarte limitat.
STUDENT: Dar nainte de Hristos nu era asa.
Printele SERAFIM: nainte de venirea lui Hristos, satana avea mult mai mult putere,
fiindc fiecare se nchina idolilor, care erau demonici.
STUDENT: Dar n ntregul ansamblu al lucrurilor, totul era n planul lui Dumnezeu.
Printele SERAFIM: Sigur c da, dar e un lucru foarte tainic. Totul e cu prins n plan, si
totusi fiecare persoan este liber s fac ceea ce doreste n acest plan. Iar Dumnezeu
scoate buntate si bun rnduial din toate lu crurile, indiferent cti demoni sau oameni
doresc s fac ru.
25
Printele SERAFIM: Da, are nc trupul Su. Sfntul Andrei, de pild, L-a vzut pe
Hristos tronnd n cer.
STUDENT: Dar El este Dumnezeu deja fiint, si noi ne mprtsim cu El duhovniceste.
Printele SERAFIM: Da, Dumnezeu este pretutindeni. El este Lumina. Dar Hristos se
afl si n cer, n trupul Su cel nviat. Cum se ntmpl practic acest lucru nu suntem
vrednici s stim; adic, dac vom merge alturi de El, vom sta de vorb cu El. Dar ia
gnditi-v - El a mers pe pmnt cu ucenicii Si.
STUDENT: Asa se explic. El este Dumnezeu deja fiint, dar...
Printele SERAFIM: Dar a luat trup. S-a fcut asemeni nou, si deci acel trup este
acolo, n lumea cealalt. n cer ne vom ntlni cu Dumnezeu duhovniceste, dar si cu El n
trupul Su.
STUDENT: Si vom avea prtsie cu el n fiinta Sa ?
Printele SERAFIM: Nu. Exist o nvttur a Sfntului Grigorie Palama despre fiinta
si energiile lui Dumnezeu. Noi nu avem nici un contact direct cu Dumnezeu n fiinta Sa,
dar l cunoastem n energiile Sale (n har).
STUDENT: Deci sfintii nu au contact cu fiinta dumnezeirii ?
Printele SERAFIM: Nu, ei au contact prin energii, si astfel se fac prtasi cu
Dumnezeu. Noi nu putem gndi ca Dumnezeu: nu putem gndi gndurile Sale sau s
gndim ce anume fcea nainte de facerea lumii, sau alte lucruri de acest fel. Putem doar
s participm dup cum ne ngduie El, prin harul Su.
26
problem, spunnd c nu exista asa ceva: era doar o fort a naturii care desprtea apele de
deasupra - adic un fel de ape mai rarefiate - de apele de dedesubt.
In vremea lui Noe, cnd a nceput Potopul, ferestrele cerului s-au deschis si apele au
intrat. Cu alte cuvinte, se pare c tria "s-a sfrmat", astfel c acea fort natural ce tinea
apele de deasupra a fost cumva dezlegat. Acesta e unul din motivele pentru care Potopul
a fost un dezastru universal. Apele de sub pmnt s-au ridicat n sus, si n acelasi timp
apele ce se aflau mai nainte deasupra triei au venit n jos.
Exist o teorie foarte incitant, avansat de unele persoane, n legtur cu faptul c
curcubeul a fost dat lui Noe ca semn c nu va mai fi un nou potop, ceea ce arat c ploaia
asa cum o cunoastem si curcubeul legat de ea au fost experiate atunci pentru prima oar.
Unele studii au artat c n urm cu vreo cinci mii de ani s-a produs o anumit schimbare
n atmosfera pmntului care a permis radiatiei cosmice s o strbat.
[Studiile respective se bazau pe msurarea formrii radiocarbonului in atmosfera
superioar a pmntului, care are loc printr-un complicat set de reactii ntre radiatia
cosmic ce ptrunde si Nitrogenul 14 din atmosfer. Data de cinci mii de ani a fost
furnizat de Robert L. Whitelaw, consilier nuclear si profesor de inginerie mecanic la
Virginia Polytechnic Institute and State University. Vezi Scientific Creationism, ed. cit.,
pp. 165-166. (n. ed.)]
Este foarte posibil ca apele de deasupra triei s fi fost un strat de nori peste ntregul
pmnt, ce producea un efect de ser. Resturile fosile din ntreaga lume dovedesc faptul
c n trecut pmntul avea un climat cald universal, cu mult umezeal, pentru o viat
vegetal si animal mbelsugat. Pe lng dovezile fosile, acelasi lucru l dovedeste si
faptul c exist resturi de animale n solul nghetat din Insulele Arctice din nordul
Siberiei - zone ce nu ar fi putut ntretine astfel de animale n conditiile climatice prezente.
[Dup E.H. Colbert, un evolutionist, "Multe linii de dinozauri au evoluat n timpul celor
100 de milioane de ani sau mai mult ai istoriei mezozoice n care au trit... n acele zile
pmntul avea un climat tropical sau sub-tropical pe mare parte a suprafetei uscatului
su, iar n ntinsele tinuturi tropicale exista o abundent de vegetatie luxuriant.
Pamntul era ses si nu existau munti nalti care s formeze bariere fizice sau climatice"
("Evolutionary Growth Rates in the Dinosaurs", Scientific Monthly, august 1949, p. 71).
W..T. Arkell, n cartea sa Jurassic Geology of the World (Hafner Publishing Co., New
York, 1956, p. 615) scrie: "O flor destul de bogat de tip temperat prospera nuntrul
sau n apropierea ambelor Cercuri Polare, arctic si antarctic, in Groenlanda de Est si n
Grahamland." n 1991, rmsitele fosile ale unui dinozaur vegetarian, de 25-30 de
picioare lungime, au fost descoperite la vreo 400 de mile de Polul Sud. nc si mai
aproape de Pol (cam la 250 de mile), geologii au gsit mii de frunze bine pstrate,
pstrndu-si structura celular original si continutul organic. (Vezi Raymond Chris,
Chronicle of Higher Education, 20 martie, 1991). (n. ed.)
J.K. Charlesworth, in cartea The Quaternary Era (Edward Amold Co., Londra, vol. 2,
1957, p.650) afirm: "Marile turme de mamuti si alte animale (Insulele Noii Siberii din
27
nordul ndeprtat al Asiei au dat mamuti, rinoceri prosi, boi moscati, antilope saiga,
reni, tigri, vulpi arctice, gulo-gulo, ursi si cai printre cele 66 de specii animale), aveau
nevoie de pduri, fanete si stepe pentru a se hrni... si nu ar fi putut tri ntr-un climat
precum cel prezent, cu vnturile sale nghetate, iernile pline de zpad, solurile nghetate
si mlastinile de tundr care exist mai tot anul." (n. ed.)]
28
Printele SERAFIM: Adam a fost izgonit din Rai, dar se spune c sttea si privea la el.
Era nc vizibil, si chiar Cain putea nc s vad Raiul. Unul dintre Printi spune c,
probabil, pn la Potop oamenii puteau nc s vad Raiul. Nu puteau intra n el, fiindc
erau doi ngeri care l pzeau, dar stim c erau oarecum mai aproape, fiindc Dumnezeu
vorbea necontenit cu Patriarhii. Era o stare complet diferit, foarte greu de imaginat
acum, fiindc dup Noe ncepe noua perioad n care nu mai avem contact cu Dumnezeu
n acest fel. Inainte de Potop Dumnezeu venea si vorbea direct chiar si cu Cain, pctosul.
23. Potopul
STUDENT: Unii spun c Potopul a avut loc doar ntre Tigru si Eufrat.
Printele SERAFIM: Acela ar fi fost un potop local. Dar n Scriptur ni se descrie un
Potop universal, peste ntreg pmntul.
STUDENT: De-aceea se gsesc scoici pe vrfurile muntilor ?
Printele SERAFIM: Da. Desigur, aceasta se datoreaz si ridicrii muntilor.
Cum anume erau muntii nainte de Potop si ct de mult a urcat apa nu se poate spune in
mod decisiv, fiindc este foarte posibil s fi fost o catastrof att de mare, nct ntregul
pmnt dinaintea ei s fi fost cu totul diferit. Se poate ca toti muntii s se fi ridicat n acea
vreme. Se vor fi creat trsturi geografice si geologice cu totul diferite. Oamenii care
accept ideea Potopului n studiile lor - precum Henry Morris n Potopul din Cartea
Facerii - spun c cele mai multe stratificri s-au format n timpul si imediat dup perioada
Potopului, nu vreme de milioane de ani. Cititi cartea.
29
Probabil c protestantii se vor supra foarte tare. Dar nu ne facem griji fiindc, dac se
tlcuieste n Biseric, Biserica nssi este garantia c se va pstr n duhul adevrat.
Textul ebraic si cel grecesc se deosebesc ntr-o multime de amnunte - de pild, n ce
priveste vrsta Patriarhilor.
STUDENT: Primul capitol din Facere vorbeste de cele Sase Zile si de facerea brbatului
si a femeii. Apoi, n capitolul al doilea, textul pare a o lua de la nceput, spunnd cum
brbatul a fost plsmuit din trna pmntului, iar Eva a fost fcut din coasta lui Adam.
Parc ar fi fost dou istorisiri.
Printele SERAFIM: Nu, este doar o repovestire a istorisirii dintr-un alt punct de
vedere. O relatare se refer la obrsia Omului nsusi; cealalt se refer ndeosebi la
obrsia primilor oameni, Adam si Eva. Eruditii moderni obisnuiesc s spun: "Aha,
nseamn c erau doi autori diferiti, care trebuie desprtiti, si trebuie cercetat punctul de
vedere al fiecruia - ce vrea s spun fiecare ?" Nu este nevoie de asa ceva, fiindc, chiar
dac textul s-a transmis pe undeva ntr-o form mai corupt, totusi textul de baz a ajuns
la noi, si stim c el, ca ntreg, ne pune n legtur cu Adevrul.
Deci tlcuirea Bisericii este cheia pentru a ntelege cum se armonizeaz cele dou
relatri. Cnd dm peste lucruri de felul acesta, spunem doar c aceeasi istorisire este
povestit din dou puncte de vedere diferite - dou accente diferite. Nu este, de fapt, o
dificultate real.
Ideea c trebuie s existe doi autori diferiti sau c exist trei Isaia, fiindc se vorbeste
despre trei perioade diferite - este ceva foarte pueril. Eruditii moderni pornesc de la
premisa c nimeni nu poate vorbi despre viitor. Binenteles c, n spiritul acestei idei, ar
trebui eliminati toti prorocii.
STUDENT: Uneori uitm c exist o ntreag scoal teologic ce este n principal
umanist si porneste de la prezumtia c o carte ce vorbeste despre un lucru din viitor
trebuie neaprat s fi fost scris mai trziu, astfel nct privea, de fapt, spre trecut.
Printele SERAFIM: Da, si asta este doar o prejudecat a lor. Dup credinta noastr,
noi nu putem pur si simplu s acceptm acest lucru, fiindc noi credem c exist proroci.
Exist o carte de prorocii ce nc nu s-au mplinit: Cartea Apocalipsei. Dup unii eruditi
moderni ea nu vorbeste despre evenimente viitoare. ns noi credem c urmeaz s vedem
mplinirea acelor evenimente n viitor, dar ntr-o form care este putin ascuns. Nu putem
spune cu precizie c lumea se va sfrsi n 2005 sau la o alt dat anume; dar, pe msur
ce vedem c evenimentele se mplinesc, vedem ntelesul adnc al prorociei care a fost
scris nainte de eveniment.
Chiar dac s-ar putea ca unele prti ale Cartii Facerii s fi fost redactate de diferiti copisti
n vremuri diferite, s-ar explica astfel unele diferente de limbaj, dar este un lucru cu totul
secundar, care nu afecteaz esentialul. Esentialul este acesta: despre ce se vorbeste n
aceste texte ? Iat lucrul principal, pe care trebuie s-l avem n minte cnd tlcuim orice
text sfnt: despre ce anume vorbeste textul, care e ntelesul su ? Toate micile probleme
30
cnd a fost redactat si n cte feluri a fost redactat (eruditii chiar analizeaz textul spre a
calcula de cte ori sunt folosite anumite cuvinte, evidentiind anumite sinonime spre a
arta c au fost autori diferiti etc.) - sunt, de fapt, pierdere de timp. Principala ntrebare
este, iarsi: care este Adevrul cuprins n el ? Iar cheia ntelegerii adevrului din Cartea
Facerii sau din oricare dintre crtile Scripturii este nvttura Bisericii transmis de Sfintii
Printi.
Important este s acceptm c textul nsusi e un ntreg, si c el vorbeste despre Adevr; si
trebuie s i dm cea mai mare cinstire, fiind cuvntul lui Dumnezeu. Cnd dm de ceva
ce pare a fi o contradictie, trebuie s privirn mai n adncime si s vedem cum au
rezolvat-o Sfintii Printi. Din cnd n cnd putem veni si noi cu o mic interpretare. De
pild, am discutat ideea legat de trie: nici un Sfnt Printe nu vorbeste n mod specific
despre aceast teorie. Omul modem s-a gndit la ea, si are ponderea unei teorii, dar nu e
din aceeasi categorie cu Adevrul descoperit. E doar un ajutor n tlcuirea textului.
31