Sunteți pe pagina 1din 6

Derivare

SUPRAPREFIXARE (cumul de prefixe) ex: re-n-via, ne-n-fricat


SUFIXE nume de agent

-lexicale (cuvinte noi) ex: crea- crea-tor

-diminutivale

-gramaticale (forme gramaticale noi)

-augmentative

-lexicogramaticale

-colective
-moionale ex: gsc-gscan, pictor-pictori, atlet-atlet

SERII DERIVATIVE (cumul de sufixe) ex: moldo-vean-c, col-ar-iza

DERIVARE PARASINTETIC (prefixe+sufixe) ex: m-pri-tor, ne-tii-n

Compunere
UNIRE (sudare, contopire) ex: binefctor, dinspre
ALTURARE (cu/ fara cratim) ex: floare-de-col, ceea ce, de la
ABREVIERE: Romconfort, TAROM, RATB
PREFIXOIDE/ SUFIXOIDE: autocaracterizare, televizor, dermatolog, francofil
Schimbarea valorii gramaticale
Substantiv din adverb Nu da binelui cu piciorul.
-adjectiv E stul de dulce, mai vrea i amar.
- participiu ade la mas cu nepoftiii.
- interjecie Fugi de aoleo i d peste oleoleo.
- pronume Eul liric al poeziei...
- numeral Unde s-a dus mia, se duce i suta.
- verb Este de pe vremea lui Caut.
-verb la infinitiv Tcerea e de aur.
-supin Prostul se cunoate dup rs.
-gerunziu Suferindul se deplasa ncet pe alee.
Adjectiv din substantiv Zoe, fi brbat!...
-participiu Cmaa splat e ca nou.
- adverb La aa cap, aa cciul.
Adverb din substantiv Iarna moare de foame.

-adjectiv Bate mai tare n u!


- pronume Face ce face i i merge bine.
- participiu Soldatul calc apsat.
- numeral Prostul nti vorbete i apoi gndete.
Categorii lexicale
SINONIME totale destin=sort, a muri= a deceda
-pariale poft=dorin, a plcea=a agrea
- aproximative potop=mulime, dor=durere
-frazeologice a-i da duhul=a da col ul
ANTONIME
PARONIME vedet/ vendet, emite/ omite, monah/ monarh
OMONIME omofone iris, a amenda, iar/ i-ar, ceai/ ce-ai
-omografe companie/companie, barem/barem
CUVINTE POLISEMANTICE (cuvinte cu mai multe sensuri, verificabile n context)
Fonetic
a, , , mereu vocale
e, i , o, u vocale/ semivocale
Grupurile ce/ci, ge/gi pot fi redate prin unul/ dou sunete 2 sunete celul, gem
-1 sunet ceai, geant, blugi
Grupurile che/chi, ghe/ghi pot fi redate prin unul/ dou sunete 2- chenar, chimie
-1 triunghi, cheag
Litera x reprezint dou sunete cs ax
-gz examen
Desprirea n silabe
Trei consoane ntre dou vocale -> desprirea se face dupa prima consoan
Ex: mon-stru, in-stinct, pis-trui, mus-tra
Pentru grupurile lpt, mpt, nct, nc, nc, ndv, rct, rtf, stm -> desprirea se face dup
consoana a doua
Ex: sand-vici, an-tarc-ti-c, jert-f, is
n cazul cuvintelor compuse/ derivate cu prefix se ine cont de elementele componente sau nu.
Substantivul

A. Clasificare
Dupa form simple doctor, toamn, secol
-compuse porthart, bun-gust, dreptunghi
Dup coninut comune
-proprii
***LOCUIUNILE SUBSTANTIVALE grupuri de cuvinte cu neles unitar avnd valoarea unui
substantiv ex: mireasa domnului, inducere n eroare, strngere de inime, punere n vedere
B. Numr
Substantive DEFECTIVE de singular zori, ochelari, taclale
-plural - onoare, snge, sntate
C. Caz
NOMINATIV Subiect, Nume Predicativ, Atribut Apoziional
ACUZATIV CD, CI, C de agent, CCL, CCM, CCT, CCC, CCS, Atribut Prepozi ional, Atribut
Apoziional (prepoziional), Nume Predicativ, Subiect (A venit la lume!)
GENITIV Atribut Genitival, Nume Predicativ, Atribut Prepozi ional, Atribut Apozi ional,
Subiect, CI, CCL, CCM, CCT, CCC, CCS
DATIV CI, CCL, CCM, CCC, Atribut Prepoziional, Atribut Substantival, Atribut Apozi ional,
Nume Predicativ
VOCATIV NU are funcie sintactic
Articolul
A. Articol hotrt enclitic
-proclitic
B. Articolul posesiv (genitival) nsoete un substantiv n cazul genitiv
C. Articolul demonstrativ (adjectival) nsoete un adjectiv/ numeral pe care-l leag de subst.
determinat
Ex: ziua cea bun, petele cel mare
*** Intra in structura gradului superlativ relativ (ex. Cel mai iscusit)
D. Articolul nehotrt
Adjectivul

A. Se clasifica:
Dupa structura: -simple
-compuse (preasfant, sudcarpatic, atotstiutor)
Dupa forme: -variabile cu doua/ trei/ patru forme flexionare
-invariabile
***Se acorda cu substantivul in gen, numar si caz.
B. LOCUTIUNILE ADJECTIVALE grupuri de cuvinte cu inteles unitar care au valoarea unui
adjectiv ex: fara noroc,de incredere, de ocazie
C. Gradele de comparatie ale adjectivului
Pozitiv
Comparativ de superioritate
-

de egalitate (la fel de, tot asa de, tot atat de)

de inferioritate

Superlativ de superioritate
-

de inferioritate

absolut (prea tare, grozav de inteligent, sanatos tun, mica-mica)

***Adjective fara grade de comparatie: viu, etern, rotund, perfect, infinit, superior, minim
Numeralul
A. Clasificare
1.Numeralul cardinal propriu-zis exprima un numar
-simplu: doi, trei, zece
-compus: unsprezece, douazeci, trei sute
2.Numeralul colectiv ambii, ambele, amandoi, toti sase, tustrei
3.Numeralul distributiv cate unul, cate o (carte), cate doua
4.Numeralul multiplicativ dublu, triplu, intreit, inzecit
5.Numeralul adverbial o data, de doua ori, de zece ori
6.Numeralul fractionar jumatate, o doime, un sfert
Numeralul ordinal cel dintai, al doilea
Pronumele
1.Pronumele personal
In flexiunea pronumelui personal, apar:
-Forme accentuate: tu, el, ea, (al)lui , mie, tie, (pe) noi, tu!, etc.

-Forme neaccentuate: D imi, mi, iti, ti, ii, ne, ni, vi, le, li
Ac ma, m-, te, il, o, ne, va, ii, le
***Formele neaccentuate ale pronumelui personal in cazul ACUZATIV au intotdeauna functia
sintactica de COMPLEMENT DIRECT.
Pronumele personale care intra in componenta expresiilor verbale (Ex: a luat-o la sanatoasa)
NU au functie sintactica.
2.Pronumele personal de politete
Are forma doar pentru persoana a II-a si a III-a: dumneata, dumnealui, dumneaei,
dumneavoastra, dumnealor (+matale, mata, etc) (+ domnia ta, maria ta, inaltimea sa,
excelenta sa, etc).
3.Pronumele reflexiv
Are forme doar pentru cazurile ACUZATIV si DATIV.
Are forme proprii doar la persoana a III-a: D- sie, siesi, isi, si
Ac- (pe) sine, se, sPentru persoanele I si a II-a se folosesc formele neaccentuate ale pronumelui personal.
*** Pronumele reflexive se deosebesc de pronumele personale prin identitatea de numar si
persoana intre pronume si verb.
***Pronumele reflexiv intra in structura diatezei reflexice si NU are functie sintactica.
Functiile sintactice
CI - Si-a gasit cartea. (D);

Invata doar pentru sine. (Ac)

Atribut pronominal Fiecare sa-si cunoasca firea. (D)


CD Greu se cunoaste cineva pe sine. (Ac)
Atribut prepozitional Lauda de sine nu miroase a bine. (Ac)
4.Pronumele si adjectivul pronominal de intarire
Pronumele de intarire apare rar. Are functia sintactica de SUBIECT.
Adjectivul de intarire sta pe langa un subst/pronume; se acorda in caz, nr si gen.
Are functia sintactica de ATRIBUT ADJECTIVAL.
5.Pronumele si adjectivul pronominal posesiv
In structura pronumelui posesiv intra articolul posesiv.
Are forme dupa nr si genul substantivului care denumeste obiectul posedat si dupa persoana
si numarul posesorului.

*** In situatia in care exista mai multi posesori, pronumele posesiv nu are forme pentru
persoana a III-a; se foloseste pronumele personal: al (a, ai, ale) lor.
Functiile sintactice ale adjectivului pronominal posesiv
Atribut adjectival Nu-mi trebuie a ta mila. (se acorda cu subst)
CI Pe voi contra voastra la lupta ei va man...(Ac)
CCC Din pricina ta am cazut.
CCT Iar timpul creste-n urma mea.
CCL Flori de tei deasupra noastra/ O sa cada randuri, randuri...
Nume Predicativ Cei mai multi au fost impotriva voastra.
Atribut prepozitional Victoria asupra ta a fost cea mai frumoasa.