Alexe Marius Cristian

Strajan Andreea Cristina

Anul II Master / Kinetoterapie ,
recuperare si reeducare motrica

Capitolul 10
Abordarea cuprinzatoare a
managmentului accidentarilor
Neil Bonnet ( comunicare personala 11 Martie 1990 ) ,
descrie experienta lui cu recuperarea dintr-o accidentare
grava.
Dupa o accidentare a piciorului intr-un accident de
masina la Charlotte , am simtit durerea cum nu stiam ca
exista , si eram foarte deprimat .
Bobby Allison [ colegul , pilot de curse] a venit in vizita.El
fusese accidentat grav de 2 ori in cariera lui.L-am intrebat
cum a depasit momentele El a spus ca trebuie sa imi setez
un obiectiv si m-a provocat sa nu renunt.Dupa ce am parasit
spitalul am adus tot echipamentul de recuperare fizica in
casa mea.Faceam programe de recuperare de la 8:00 10:00
, apoi de la 12:00 13:00 , apoi de la 17:00 18:00. Peste tot
prin camera erau trofee si poze cu masini de curse ,
amintindu-mi despre tot ce vroiam sa fac. De fiecare data
cand durerea era insuportabila , incat nu puteam sa ridic
greutatile , ma opream imi trageam respiratia , ma uitam in

sus si vedeam ce vroiam sa continui sa fac in fata mea.

Singurul lucru care ma putea oprii era ca eu sa renunt , si ma
concentram foarte tare . Statea acolo si aproape ca puteam
sa imi vad tendoanele si lucrurile din picior. Nu am fost
niciodata clarvazator sub niciun scop dar am inceput sa ma
gandesc ca poti sa faci unele lucruri sa se intample.Mi-am
transformat recuperarea intr-o cursa. Discutia cu Neil Bonnett
sublinieaza o metoda de recuperare ce are sens.Evidentiaza
beneficiile suportului social,setarii unui obiectiv , cunoasterea
accidentarii si proceduri de tratament si utilizarea
antrenamentului mental.
Scopul serviciilor psihologice pentru atletul accidentat este
destul de relativ fata de alte grupuri de
tratament.Diversitatea acestor servicii este aratata de
potrivirea dintre interventia clinica traditionala si interventia
de sporire a performantei.Diferitele metode de tratament in
care serviciile pot fii oferite ( mediu competitiv , camera de
antrenament , metode medicale) ; severitatea accidentarilor
tratate si nivelul de acomodare psihologica si alte
considerente speciale privind dezvoltarea, sportul si stilul de
viata. Acest capitol identifica principiile ce ghideaza
interventia psihologica pentru accidentari in general,in timp
ce ne concentram asupra metodelor specifice potrivite
pentru managementul accidentarilor mai putin complicate.
Capitolele urmatoare ofera modele de situatii de
management a problemelor accidentarilor datorita severitatii
ori a dificultatilor in acomodarea psihologica.

Bazele managementului
accidentarilor

Abilitatea unui atlet de a evita initial accidentarile , de a

incepe sa joace imediat dupa accidentare si de a face fata
piedicilor pe masura ce apar impacte majore asupra
succesului atletic . Cand accidentarile apar este util pentru
atlet sa se gandesca la recuperare ca parte a sportului sau a
jocului pe care el sau ea trebuie sa il joace bine pentru a
reusi. Obiectivele interventiei psihologice de baza la
accidentarile atletice sunt urmatoarele :
1.
2.
3.
4.
5.

Facilitatea procesului de reabilitare

Mentinerea echilibrului emotional
Mobilizarea resurselor existente de adaptare la stres
Imbunatatirea pregatirii mentale pentru performanta
Promovarea unui simt de eficacitate proprie

Aceste obiective definesc un model de imbunatatire a

performantei , a interventiei ce asimileaza sprijin si abordari
bazate pe aptitudini , a tratamentului. Este proactiv , concepe
recuperarea ca o provocare de sport de performanta si
incurajeaza utilizarea abilitatilor psihologice deja dezvoltate
pentru performanta in sport. Aceasta abordare este motivata de
faptul ca recuperarea medicala este grabita de noutatile din
medicina sportiva si este presiune mai mare pentru o recuperare
psihologica rapida si recunoaste celalalt criteriu strict de
performanta ce face lumea atletului asa de competitiva. Acestea
includ urmatoarele :
1. Stresul psihologic al performantei
2. Strategii de antrenament care imping limitele fizice
3. Practici riscante de sanatate in care atletii simt presiunea de
a le urma
( abuzul de substante , masuri extreme de slabit)
4. Bazarea pe aptitudini mentale inalt cultivate specifice
sportului

( concentrarea si procesarea informatiei) pentru

performanta efectiva
5. Natura implicarii totale intr-o participare atletica serioasa
O abordare in echipa a tratamentului este sustinuta pentru ca
ofera ingrijire detaliata si sinergie facilitatilor asupra
tratamentului. Recuperarea fizica rapida si pregatirea mentala
pentru intoarcerea in competitie implica mai mult decat simpla
conformitate din partea atletului ; ele necesita efort fizic sustinut
si tenacitate mentala ( Steadman , 1982 ) .Prezentarea
tratamentul ca un efort colaborativ intre medicina sportiva si atlet
incurajeaza participarea activa a atletului si intretine simtul de
responsabilitate personala. Steadman a atras atentia la abilitatea
unor atleti de a demonstra inovatie in abordarile personale a
recuperarii.Descrierea lui Neil Bonnet ( comunicare personala 11
martie 1990 ) despre recuperarea unei incheieturi rupte
demonstreaza acest punct.Mai tarziu doctorul mi-a spus ca acel
tip de ruptura imi va aduce probabil pierderea a 40% din
mobilitate. Dupa ce doctorul mi-a pus ghipsul aceasta a inceput
sa ma deranjeze.M-am intors si mi l-a schimbat.Am venit acasa si
a inceput sa ma deranjeze , am luat o foarfeca si am taiat ghipsul
si am miscat degetul mare umpic.Atunci am cumparat un ghips
din material de fibra de sticla.Imi puneam ghipsul , si il scoteam in
fiecare zi . Pe timp de noapte munceam sa il misc macar umpic .
Am inceput sa particip la curse cu ghipsul inca pe mana. Doctorul
a spus ca nu a mai vazut niciodata atata mobilitate dupa o
ruptura ca aceea.
Putini atleti sunt asa de priceputi la procesul de recuperare ca
Neil Bonnett. Scopul abordarii tratamentului descris in acest
capitol este de ajuta atletii sa ajunga la acelasi nivel de excelenta.
Educatia , suportul social , setarea obiectivelor si antrenamentul
mental sunt elementele cheie in abordarea completa la
managementul accidentarii. Obiectivele definesc sarcina iar

educatia ofera o intelegere a ceea ce trebuie facut.

Antrenamentul mental ( subiectul urmatorului capitol ) si suportul
social sunt resursele de care atletul are nevoie pentru a face fata
si de a putea ramane concentrate in fata adversitatilor.Punand
elementele cheie impreuna indreapta atletul spre o recuperare
remarcabila dintr-o accidentare sportiva.

Educatia
La baza tratamentului de succes este sensibilitatea atletului de a
se pregatii pentru o interventie speciala. Acest lucru ajuta
psihologul sa identifice si sa profite de ocazia oferita de
momentul de invatare , o perioada in care atletul este pregatit
pentru intelegerea integrala si schimbare personala.Primul scop al
educatiei este de a ajuta atletul sa inteleaga in detaliu procesul
de la baza accidentarii si recuperarii. Educatia este fundatia
asupra caruia alianta atletului cu echipa de medicina sportiva
este construita. Poate folosii si ca baza pentru dialog cu privinta la
esentiala dar evaziva aptitudine a managementului accidentarii
de a diferentia durerea si accidentarea .
Atletul nu poate sa ofere efort maximal unui lucru pe care el sau
ea nu il inteleg.O abodare activa a educatiei infirma notiunile
multora , acelea ca tratamentul medical este ceva ce un
practician administreaza si pacientul primeste pasiv, si ca
procesul de vindecare este unul de asteptare. Accidentarea ofera
o buna oportunitate de a invata despre corp si performanta
fizica.Concentrarea asupra sportului este mutata de la abilitatile
de performanta la sanatate si siguranta. Aceasta rafinata
intelegere asupra limitelor corpului care este castigata prin
recuperare poate juca un rol important in prevenirea viitoarelor
accidentari.
Atletii care dezvolta performanta fizica din perspectiva
imbunatatirii aptitudinilor si mentinerea sanatatii , imbunatatesc

sansele lor la longevitate si success in sport. La varsta de 44 de

ani , Nolan Ryan continua sa fie unul dintre cei mai buni
aruncatori din Major League Baseball . Multi presupun ca este un
accident norocos al mostenirii , cu toate ca multi ani el a urmat in
fiecare zi un program de forta si de imbunatatire a conditiei
fizice. Fizioterapeutul lui personal atribuie longevitatea si succesul
lui Ryan unei abordari a sportului ce incorporeaza performanta
intr-un context largit de fitness si mentinerea sanatatii ( Shepard
& Pacelli , 1990 ) .
Dupa accidentare , cauza si consecventele fizice trebuie descrise
in termeni pe care atletul sa ii inteleaga. Cei care ofera
tratamentul ar trebuie sa ii ofere atletului o imagine a cum
accidentarea se va vindeca si informatii specifice despre metode
de recuperare si cum ajuta ele vindecarea . Explicatiile prezentate
in imagini , creand o viziune vie si kinestezica , imbunatatesc
intelegerea si faciliteaza aplicarea antrenamentului mental al
accidentarii. Terapeutii trebuie sa descrie programa recuperarii si
asteptarile pe care le au de la atlet . O atentie speciala precum
stagnarile anticipate in progres si toleranta durerii , poate fii
discutata daca este nevoie. O lista a acestora si a factorilor
asemanatori care trebuie adresati este prezentata in tabelul 10.1 .

TABEL 10.1
Ghidul educatiei accidentarilor

Anatomia de baza a zonei accidentate ;

Schimbari cauzate de accidentare ;
Metode de recuperare active si pasive ;
Mecanisme prin care metodele de recuperare merg ;
Descrierea diagnosticului si interventiilor chirurgicale ( daca este
necesar ) ;
Potentiale probleme cu durerea si cum sa le facem fata ;
Diferenta dintre durerea nedaunatoare si durerea periculoasa ;
Orientari pentru utilizarea independenta metodelor ( cald , rece )
;
Plan de progresare a recuperarii active ( antrenamentul de
rezistenta ) ;
Programul anticipat a recuperarii ;
Posibilitatea staganarilor tratamentului;
Scopul medicamentatiei ce sublinieaza utilizarea consistenta
cum a fost prescrisa;
Potentialele efecte secundare ale medicamentatiei cu
incurajarea de a anunta terapeutul ;
Argumenatarea limitelor activitatilor fizice zilnice in timpul
vindecarii ;
Orientari pentru utilizarea ortezelor , carjelor si bretelelor ;
Accidentarea ca sursa de stres si ca provocare de a mentine o
atitudine pozitiva;
Recuperarea ca un proces activ de colaborare si invatare;
Metode de a stabili momentul de a putea juca din nou;
Decizia de a hotari cand sa ai retineri si cand sa mergi pana la
capat ;
Mentinerea pe termen lung si grija pentru recuperarea
accidentarii ;

Aceasta lista obliga terapeutul de a face un angajament fata de

educatie . In practica actuala multe din lucrurile de pe lista sunt
indeplinite de partile naturale cat si de rutina procesului de

tratament , cu toate ca destul de des pacientii par a avea

intrebari fara raspuns sau o aparenta intelegere gresita despre
accindetare si tratament. In general practica medicala in
conformitate cu folosirea medicamentatiei si cu activitati
independente prescrise este cunoscuta ca fiind deficitara ;
terapeutii folosesc terminologie medicala si ofera explicatii
succinte pe care pacientii simplu nu le inteleg . Aceasta confuzie
poate fii agravata de stresul accidentarii si o slaba intelegere a
practicii medicale din partea atletului . Antidotul la acestea este
ca atentia consistenta si sistematica a terapeutului la educatie si
eforturi explicite de a determina daca atletul intelege informatia
primita . Un sondaj la antrenori a aratat importanta educarii
atletilor despre natura accidentarii , iar recuperarea a fost larg
recunoscuta (Wiese,Weiss & Yukelson , 1991 ).
Unul dintre cele mai importante elemente in recuperarea sigura
si prevenirea accidentarilor este abilitatea de a diferentia durerea
de accidentare . Fara niciun dubiu , datorita propriei complexitati
a acestei sarcini , aceasta este probabil cea mai slaba articulata
dintre abilitatile managementului accidentarii . Atletul trebuie sa
invete sa diferentieze durerea executarii de accidentarea din
timpul executarii si durerea normala ( apare in mod obisnuit ) de
durerea care dauneaza pe parcusul recuperarii . Nu este nicio
cale simpla sau directa de a face asta ; pare a fii un proces subtil
cultivat in timp si bazat pe experienta cu performanta sanatoasa
si accidentarea. Pe masura ce atletul invata mai mult despre
procesul de recuperare de la specialistul in medicina sportiva ,
abilitatea de a diferentia durerea de accidentare va fii favorizata .
In rezumat , abordarea educationala recomandata pregateste
recuperarea accidentarii ca un proces de invatare , incurajeaza
participarea activa a atletului si serveste ca fundatie pentru
setarea obiectivelor.

Setarea obiectivelor
Importanta de a stabili si lupta de a obtine obiective a fost
recunoscuta demult in sport ( Carron 1984 ; Locke & Latham 1985
) si recuperare ( Danish 1986 ; Fordyce 1976 ).Setarea
obiectivelor leaga motivatia de actiune. In recuperare setarea
obiectivelor ar trebui sa secondeze planul de tratament , sa
stabileasca o declaratie de angajament a atletului si sa identifice
tratamentul ca un proces colaborativ .
Setarea si urmarea obiectivelor este un process
pragmatic.Obiectivele de a fii un invingator sau de a se recupera
100% urmand accidentarea , sunt meritorii. Cu toate ca pana
intelege atletul de ce este nevoie pentru a face asta si sa poata
masura progresul , asemenea obiective au valoare limitata. Un
sumar general de orientari pentru setarea obiectivelor este
prezentat in tabelul 10.2

Tabel 10.2
Ghidul setarii obiectivelor
Specific si masurabil
Atletul trebuie sa stie exact ce sa faca si sa poate sa determine
daca sunt facute imbunatatiri
Declaratii in limbajul pozitiv versus negative
A stii ce sa faci ghideaza comportamentul , stiind ce sa eviti
creaza o concentrare pe greseli fara a oferii o alternativa
constructiva.
Provocator dar real
Obiectivele foarte grele pregatesc esecul si reprezinta o
amenintare pentru atlet.Cu cat increderea in sine a atletului este
mai scazuta cu atat mai important devine succesul si mai mare
importanta au setarile obiectivelor realizabile.

Program pentru indeplinire

Acesta permite o verificare a progresului si o evaluare daca au
fost setate obiective realistice.
Integrarea obiectivelor pe termen scurt ,
intermediar si lung
Un program cuprinzator leaga activitati de zi cu zi de asteptari
pentru competita specifica si cu obiective de sezon si de cariera.
Obiective de rezultat legate de obiective de procedeu
Obiectivele de procedeu (ce sa faci) definesc calea catre
obiectivele de rezultat. Rezultatele sunt influentate de o multime
de factori ,dintre care multi,atletul nu ii controleaza.Obiectivele de
procedeu directioneaza atentia atletului catre factorii controlati
mai usor de acesta.
Personalizat si Internalizat
Atletul trebuie sa accepte obiectivele ca fiind personale,nu ca
ceva impus din exterior.
Monitorizate si evaluate
Feedback-ul trebuie furnizat pentru a putea evalua
obiectivele.Obiectivele ar trebui modificate in functie de progres
Obiective sportive legate de obiective de viata
Asta indentifica sportul si recuperarea ca o epxerienta de viata
din care putem invata si ajuta sportivul sa puna sportul intr-o
perspectiva mai larga.Acest lucru este deosebit de important
pentru sportivii a caror revenire in sport este indoielnica.

In completarea setarii obiectivelor identificarea barierelor

obtinerilor este de asemenea importanta. Factorii ce pot incurca
o recuperare eficienta includ urmatoarele :
- O lipsa a cunostiintelor despre procesul de recuperare
- O lipsa de aptitudini la o sarcina particulara a recuperarii
- O perceptie ca riscul tratamentului depaseste beneficiile
- Lipsa de suport social

Prin identificarea barierelor obtinerii obiectivelor,terapeutii pot

identifica alte motive ale necomformarii in afara de motivatia
slaba.Frica de reaccidentare , ingrijorarea in privinta durerii si alte
inhibitii privind asumarea riscului fundamenteaza deseori lipsa de
comformitate.
Pentru multi sportive,setarea obiectivelor pentru recuperare
va fii o noua aplicare a unui concept familiar.Un program de
obiective poate sa fie relativ simplu si neoficial ori complex si cu
mai multe parti.Specificul programului bazat pe obiective va fi
variabil in functie de urmatoarele:
-

Durata si intensitatea antrenamentului

Urgenta unei reveniri rapide
Nivelul de angajament fata de sport
Ajustarea psihologica initiala fata de accidentare
Dificultati in recuperare

Cu cat de problematica este accidentare si cu cat angajamentul

sportivului este mai mare,cu atat mai intense va fi abordarea
setari obiectivelor.
Setarea obiectivelor este mai usor aplicabila recuperarii
active, cu toate ca poate fi adaptata sa include orice element de
recuperare.Obiectivele pot fi setate pentru folosirea

medicamentelorsi modalitati precum fase elastic sau orteze,ele

pot fi setate pentru evitare comportamentului
important(mentinerea limitarii activitatii) pe durata procesului
vindecarii.Doar enumerand aceste obiective si recomandand ca
ele sa fie urmate cum au fost prescrise, este o afirmare a
importantei lor.