Tulburari ale metabolismului proteic si

lipidic. Cai commune de metabolizare a

alimentelor
Tulburari in metabolismul lipidelor Lipidele constituie
un grup de substante organice, care ndeplinesc roluri multiple
n cadrul organismului animal:
-rol plastic, ntrnd n constitutia membranelor celulare;
-rol energetic, prin utilizarea energogenica a acizilor
grasi;
-rol de protectie mecanica a unor organe (rinichii);
-rol de protectie termica a organismului (maniamentele
subcutanate depozite de grasime);
-rol de sursa de apa metabolica, utilizabila n conditii de
deshidratare si inanitie hidrica;
-rol de materii prime utilizate n scopul biosintezei unor
substante liposolubile biologic active (hormoni steroizi).

Organismul isi procura acizii grasi, glicerolul si

colesterolul, indispensabili biosintezei lipidelor proprii din
doua surse:
1. Hrana, care furnizeaza:
-trigliceride, digerate succesiv sub influenta lipazei
gastrice si a celei pancreatice, n glicerol si acizi grasi;
-fosfolipide, digerate sub influenta fosfolipazelor
pancreatica si intestinala n glicerol, acizi grasi, colina si
radicali fosfat;
-colesterol esterificat, digerate sub influenta
colesterolesterazei pancreatice n colesterol si acizi grasi.
-biosinteaza, la nivel hepatic a trigliceridelor, folosind ca
materie prima glucide si proteine.
Digestia, absorbtia si metabolismul lipidelor se deruleaza
prin implicarea urmatorilor factori:
-enzimatici, precum: lipazele gastrica si pancreatica,
fosfolipazele pancreatica si intestinala si colesterolesteraza
pancreatica, implicate n procesele de digestie a lipidelor din
ratie;

-secretia biliara, raspunzatoare (prin sarurile biliare) de

emulsionarea lipidelor din ratia alimentara si:
-facilitarea digestiei acestora;
-facilitarea absorbtiei acestora;
-hormonali, implicati n reglarea nivelului metabolismului
proteinelor, precum:
-insulina, care amplific anabolismul lipidelor;
-catecolaminele, STH, hormonii tiroidirni iodati
(tiroxina), hormonii sexuali, glucagonul si hormonii
glucocorticoizi, care amplifica catabolismul ;
-prezenta n ratie a factorilor lipotropi (colina,
inozitolul, acidul folic, vitaminele B6 i B12, metionina,
proteinele ), care se opun depunerii lipidelor n diverse
tesuturi (ficat);
-prezenta n ratie a factorilor antilipotropi (biotina,
vitaminele B1, B2, PP si cistina), care se opun depunerii
lipidelor n diverse tesuturi (ficat);
-nervosi, reprezentati de hipotalamus, care se
implica:

-n calitate sa de centru de reglare a ingestiei

de hrana;
-n calitatea sa de releu neuroendocrin, n
sinteza unor hormoni implicati direct (STH ) sau
indirect (TSH , ACTH , FSH ), n metabolismul
lipidelor;
-genetici, care pot predispune organismul, la
dezechilibre metabolice, manifestate fie prin
prevalenta anabolismului (tendinta de ngrasare), fie
prin cea a catabolismului lipidic (tendinta de
mentinere la un nivel scazut a depozitelor lipidice
corporale).
n consecinta, orice disfunctie n derularea actiunilor
specifice factorilor enumerati mai sus, are darul de a induce
tulburari ale metabolismului lipidelor.
Tulburarile metabolismului lipidelor, intra n categoria
lipidozelor se manifesta la nivelul: -metabolismului
lipidelor neutre;
-metabolismului lipidelor complexe.

Tulburarile metabolismului lipidelor neutre tulburarile

metabolismului lipidelor neutre se grupeaza n doua categorii:
-tulburari prin aport redus de lipide;
-tulburari prin aport crescut de lipide.
Tulburari in metabolismul proteinelor
Proteinele constituie un grup de substante organice, care
ndeplinesc roluri multiple n cadrul organismului animal:
-rol plastic, ntrnd n constitutia tesuturilor organismului;
-rol de transportator plasmatic al unor hormoni, lipide
(lipoproteine), vitamine etc.;
-rol de biocatalizator (enzime);
-rol n apararea specifica (imunoglobuline) si nespecifica
(complementul);
-rol n mentinerea echulibrului acido-bazic (prin gruparile
aminio si carboxil);
-rol hidropexic, de retinere a apei (genereaza presiunea
oncotica);
-rol detoxifiant (conjugarea cu aminoacizi a toxicului, la
nivel hepatic);
-rol energetic, prin utilizarea aminoacizilor:

-n sens energogenic;
-n sens neoglucogenic sau lipogenic.
Organismul procura aminoacizii, indispensabili
biosintezei proteinelor proprii din doua surse: -hrana, care
furnizeaza:
-proteine, digerate succesiv sub influenta enzimelor
proteolitice din sucurile gastric (pepsina si gelatinaza),
pancreatic (tripsina, chimotripsina, elastaza si
carboxipeptidazele) si intestinal (enterochinazele,
aminopeptidazele tri si dipeptidazele);
-biosinteaza n organism a aminoacizilor neesentiali.
Digestia, absorbtia si metabolismul proteinelor se
deruleaza prin implicarea urmatorilor factori:
-enzimatici, precum: pepsina, gelatinaza, tripsina,
chimotripsina, elastaza, carboxipeptidazele, enterochinazele,
aminopeptidazele, tri si dipeptidazele, implicate n procesele
de digestie a proteinelor din ratie;
-hormonali, implicati n reglarea nivelului metabolismului
proteinelor, precum:
-insulina, STH, hormonii tiroidirni iodati (tiroxina)

si hormonii sexuali, care amplifica anabolismul

proteinelor;
-glucagonul si hormonii glucocorticoizi, care
amplifica catabolismul proteinelor;
-vitaminici, precum vitaminele hidrosolubile din
complexul B (B2, B6, B12) si PP, precum si vitaminele
liposolubile (A,D,E,K) care se implica n metabolismul
intermediar al proteinelor;
-nervosi, implicati n reglarea biosintezei si secretiei unor
componente proteice (Sistemul Nervos Vegetativ) sau
asigurarea unei balante pozitive a biosintezei proteice n
anumite structuri, precum muschii scheletici (Sistemul Nervos
Central);
-genetici, constituiti de genele implicate n codificarea
proteinelor proprii organismului. In consecinta, orice
disfunctie n derularea actiunilor specifice factorilor enumerati
mai sus, are darul de a induce tulburari ale metabolismului
proteinelor.
Tulburarile metabolismului proteinelor, intra n categoria
proteineozelor si se manifesta la nivelul: -metabolismului unor

aminoacizi;
-metabolismului anumitor proteine sau categorii de
proteine.
Tulburari ale metabolismului proteinelor, cu manifestare
la nivelul aminoacizilor. Aceste tulburari au un caracter
congenital, intrnd n categoria enzimopatiilor, fiind datorate
unor deficite enzimatice (cantitative sau calitative), care
stopeaza derularea unor lanturi metabolice, determinnd
sindroame specifice, precum:
-fenilcetonemia, produsa de incapacitatea enzimei
fenilaalaninhidroxilaza de a transforma fenilalanina n tirozina;
-tirozinoza, produsa de deficitul n aminotransferaza, fapt
care face imposibila transformarea acidului b tri fenil piruvic
n acid homogentizinic;
-alcaptonuria,
-leucinoza,
-cistinuria;
-albinismul, (imposibilitatea transformrii tirozinei n
melanina).

Albinismul este o afectiune ereditara, fiind caracterizata

prin absenta pigmentului (melanina) care confera culoare
pielii, parului si ochilor.
Aceste tulburari se concretizeaza prin afectarea nivelului
cantitativ si calitativ al unor proteine specifice organismului,
fiind induse prin:
-deficite congenitale manifestate prin afectarea cantitativa
sau calitativa a biosintezei unor proteine specifice
organismului (hemofiliile);
-afectarea biosintezei unor proteine specifice, n urma:
-alterarii functionale a organelor care gazduiesc
aceste procese (tulburari de coagulabilitate consecutive si
disfunctii consecutive alterarii nivelului proteinelor
plasmatice, induse de insuficienta hepatice);
-carente alimentare, inductoare de:
-diminuarea fondului de aminoacizi necesari
biosintezei proteice (malnutritie);
-tulburari ale sintezei proteice, precum carentele
n vitamina C (inductoare de deficiente ale
biosintezei colagenului) si K (inductoare de

deficiente biosintetice ale factorilor plasmatici II,

VII, IX si X, ai coagularii sngelui);
-diminuarea fondului de aminoacizi necesari
biosintezei proteice,urmare a maldigestiei si
malabsorbtiei(tulburari digestive );
-amplificarea biosintezei proteice
(hipergamagobulinemia specifica unor stari
infectioase);
-procese patologice concretizate prin distrugerea
sau eliminarea crescuta a unor proteine specifice
(hemoragii si plasmoragii, inductoare de
hipoproteinemii si respectiv hiperproteinemii).
Organismul este un sistem deschis care face schimb de
substanta si energie cu mediul extern. Acest schimb
permanent se numeste metabolism. Metabolismul ncepe odata
cu ingestia alimentelor si sfrseste cu excretia produsilor
neutilizabili. El se desfasoara n trei etape: digestiva, celulara
si excretorie. Legatura dintre aceste etape o asigura sngele si
circulatia acestuia.

Reactiile biochimice, care au ca suport nutrientii, sunt

exergonice si endergonice. Reactiile exergonice sunt cele
asociate cu degradarea nutrientilor, fiind furnizoare de energie;
ele constituie latura catabolic a metabolismului sau
catabolismul.
Reactiile endergonice sunt cele consumatoare de energie,
necesar reconstructiei sau sintezelor celulare; ele constituie
latura anabolic a metabolismului sau anabolismul.
Calcul metabolism bazal
Formula Harris-Benedict - este bazata pe varsta (V), greutate
(G), inaltime (I)
pentru femei (kcal): 655 + (9,56 x G) + (1,85 x I) - (4,68
x V)
pentru barbati (kcal): 655 + (13,75 x G) + (5 x I) - (6,78
x V)
Formula Mifflin-St.Jeor - pentru adulti cu varsta cuprinsa
intre 19-78 ani
pentru femei: (10 x G) + (6,25 x I) - (5 x V) - 161
pentru barbati: (10 x G) + (6,25 x I) - (5 x V) + 5

Calcul greutatea ideala

Greutatea ideala(kg)=(inaltimea-100)+varsta/10x0,9