Dependenta de internet se refera la persoanele care utilizeaza internetul n mod e

xcesiv ceea ce conduce la interferarea cu activitatile sociale si profesionale.

Desi cercetarile asupra efectelor utilizarii calculatorului sunt nca putine si am
biguii totusi au fost evidentiate unele consecinte pozitive si negative. S-au ur
marit efectele asupra: starii fizice; dezvoltarii psiho-cognitive; dezvoltarii r
elatiilor si a interactiunii sociale; perceperea realitatii.
Consecintele utilizarii ndelungate a calculatorului asupra starii fizice: Este un
important factor de risc pentru obezitate. Totusi nu sunt cercetari clar sistem
atizate pentru a dovedi aceasta legatura. Acestea n schimb au evidentiat faptul c
a privitul excesiv la TV (peste 5h/zi sau mai mult) este o cauza a obezitatii.
Riscul creste la copii care petrec mult timp n fata calculatorului pe lnga cel din
fata televizorului.
n concluzie, American Academy of Pediatrics avertizeaza parintii sa limiteze timp
ul petrecut de copii n fata ecranului si sa le sublinieze activitatile importante
ca sportul. Poate duce la disconfort/tensiune la nivelul muschilor spatelui, po
zitii vicioase ale coloanei vertebrale (scolioze, cifoze).
Tendinite, numite chiar nintendinite, caracterizate prin durere severa la nivelu
l tendonului extensorului degetului mare drept ca urmare a repetatelor apasari p
e butoane n timpul jocului. Favorizeaza aparitia crizelor epileptice (epilepsia f
otosenzitiva este determinata de licaririle frecvente sau imaginile rapide luminoa
se).
Reprezinta 10% din cazurile noi de epilepsie la grupul de vrsta 7-19 ani. Atacuri
le sunt precipitate de stimuli luminosi, cel mai des incriminat fiind televizoru
l. La acestea se pot asocia lipsa de somn, stresul sau alte cauze care scad prag
ul convulsivant.
Determina tulburari de somn: reducerea duratei de somn, cosmaruri. Unul din cinc
i copii, dintre cei care detin un computer, si petrece mai putin timp dormind dect
proprii parinti la aceeasi vrsta. Timpul fiind mai mic cu 2 pna la 5 ore.
Folosirea, n special de copii, a calculatorului mai mult de doua ore pe zi poate
duce la aparitia unor probleme specifice, printre care se numara: cefalee; tulbu
rari de atentie; senzatii de oboseala a ochilor; vedere ncetosata, diplopie (cmpul
electrostatic din jurul ecranului si radiatia electromagnetica de frecventa joa
sa (30 Hz-300 Hz) emisa de acesta sunt studiate drept posibile etiologii); Aprox
imativ 80% dintre cei care lucreaza n fata unui monitor n fiecare zi sunt predispu
si sa aiba tulburari minore de vedere.
Aceste consecinte apar ca urmare a faptului ca perceptia caracterelor de pe vide
oterminal de analizatorul vizual este diferita de receptarea simbolurilor tipari
te.
Acestea din urma sunt caracterizate de o uniforma distributie a culorii si margi
nii bine definite. In schimb, cele pe suport virtual nu au acelasi contrast. Int
ensitatea pixelilor este maxima n centru si diminuata catre margini, ceea ce pres
upune o acomodare prelungita din partea cristalinului. Pe lnga aceasta, se produc
e si modificarea reflexului de clipit cu uscaciune la nivelul corneei. dureri la
nivelul muschilor gtului si umerilor. Alte efecte: tulburari de alimentatie (bul
imie), modificari ale frecventei cardiace. Efectele asupra dezvoltarii psiho-cog
nitive: Utilizarea ndelungata a calculatorului poate determina tulburari emotiona
le: anxietate, iritabilitate, toleranta scazuta la frustrare, pna la depresie.
Multi adolescenti prefera sa foloseasca computerul atunci cnd se simt abandonati
de familie sau cnd stau mult timp singuri acasa, parintii fiind la serviciu sau s
unt ocupati cu diverse probleme.
Cercatatorii au ajuns la concluzia ca cei care au probleme psihologice pot fi ce
i mai atrasi de interactiunea anonima de pe internet. Acestia mai subliniaza ca
factori complementari ai utilizarii nocive a calculatorului ca fiind depresia si
tulburarile bipolare.
Studii numeroase au aratat ca utilizarea calculatorului mbunatateste performantel
e cognitive. Cercetarile s-au centrat pe evidentierea dezvoltarii unui set speci
fic de aptitudini a inteligentei vizuale, importante n utilizarea calculatorului:

cea spatiala, iconica (sau reprezentarea imaginilor), atentia vizuala.

Aplicatiile de la computer, n special jocurile, sunt proiectate sa sublinieze ima
ginile vizuale mai mult dect informatiile verbale. Utilizarea timpurie a calculat
orului de catre copii duce la obtinerea unor scoruri mai mari la teste dect la ce
ilalti. Un studiu realizat pe elevi din clasa a VII-a si XII-a arata ca cei care
au acces la un calculator au note mai bune la matematica si engleza dect cei car
e nu au.
Desigur, elevii cu computer acasa fac parte din familii cu un nivel material si
social crescut, factor ce este nalt corelat cu performanta scolara. Dar ntre ei, c
ei care l folosesc n mod frecvent au rezultate scolare mai bune dect ceilalti. S-a
aratat ca copii care participa la un program de utilizare a calculatorului dupa
terminarea scolii au facut mari progrese la citire, matematica, gramatica, au cu
nostinte mai multe despre computer si au obtinut rezultate mai bune la testele d
e la scoala comparativ cu copii care nu au participat la acest program. Fetele f
olosesc calculatorul la fel de des ca baietii si chiar cu mai multa ncredere dect
acestia. Dar acestea l folosesc mai mult pentru alte activitati dect pentru jocuri
.
Acestea prefera jocuri bazate pe realitate, o tema destul de rara, fata de baiet
i care le prefera pe cele bazate pe fantezie. Adolescentele prefera jocuri cu pe
rsonaje atragatoare, cu subiecte complicate si cu solutie finala, fata de cele v
iolente, la care singurul obiectiv este distrugerea celorlalti. Deci, jocuri non
-violente cu feedback pozitiv pentru jucator.
Psihiatrul francez Serge Tisseron explica efectele pozitive ale jocurilor video.
El i asigura pe parinti ca jocurile pe calculator ajuta la formarea reflexelor s
i la buna dezvoltare a memoriei copiilor. n acelasi timp le dezvolta atentia, vit
eza de reactie, puterea de decizie, gndirea strategica si logica. Devin mai intel
igenti, pentru ca nu fac altceva dect sa rezolve anumite probleme.
Efectele asupra dezvoltarii aptitudinilor sociale: Studiile longitudinale releva
cum sunt influentate trasaturile de personalitate, dinamica familiei, modul de
comunicare la copii si adolescenti. M. Weinstein subliniaza ca tehnologizarea a
deteriorat sistemul de valori si functionarea sociala la adolescenti. Utilizarea
ndelungata a calculatorului duce la tulburari de comportament: retragere sociala
, introversie, agresivitate verbala sau fizica, comportament exploziv iritant at
unci cnd i se cere sa faca altceva.
Folosirea internetului poate interfera cu procesul de dezvoltare a psiho-sexuali
tatii. Gasind attea satisfactii n legatura cu calculatorul copilul ncepe sa renunte
la activitatile sale sociale, de la cele casnice, scolare pna la cele de recreer
e cu prietenii. S-a vazut o tendinta de diminuare a autoritatii parentale, copii
o accepta mai putin.
Aceasta depinde de tipul de activitate realizata la calculator si de timpul petr
ecut n fata ecranului. Pentru a dezvolta competenta sociala necesara copii trebui
e sa interactioneze cu altii. S-a evidentiat o crestere a numarului prietenilor e
lectronici la utilizatorii de calculator odata cu o diminuare a relatiilor de pri
etenie care implica interactiunea sociala. Mai mult, unul din cinci copii cu vrst
e cuprinse ntre 8-18 ani au declarat ca au computer n dormitor. Aceasta duce la iz
olare si scade timpul pentru alte activitati sociale, interfernd cu dezvoltarea s
i mentinerea prieteniilor, 60% din ei petrec timpul singuri la calculator. Un ni
vel moderat de utilizare are un impact social minor, dar utilizarea excesiva (pe
ste 30h/saptamna) si jocurile violente pot duce la cresterea comportamentului agr
esiv, a ostilitatii la copii. Doctorul Serge Tisseron sustine ca jocurile video
ajuta la socializarea copiilor.
ntr-adevar, copilul este singur n fata calculatorului, dar devine att de pasionat d

e problemele virtuale nct face schimb de jocuri cu alti prieteni, discuta cu ei de

spre acestea, se aboneaza la reviste specializate, le povesteste parintilor si p
rofesorilor despre eroii lui preferati. Jocurile video sunt constructive si pozi
tive", afirma doctorul Marc Valleur, specialist n dependente (adictii) si seful s
ectiei de psihiatrie de la Spitalul Marmottan din Paris.
El confirma faptul ca unii jucatori pot deveni dependenti, dar acestia sunt foar
te putini. Cei care cad n dependenta, n general adolescenti sau tineri, au deja pr
obleme psihologice pe care jocurile video nu fac dect sa le scoata la suprafata.
"Daca tnarul nu mai iese cu prietenii, nu mai vine la masa cnd este chemat pentru
ca nu vrea sa se dezlipeasca de calculator, atunci trebuie ca parintii sa se ngri
joreze", recunoaste dr. Marc Valleur. Cnd copilul este vesel, comunicativ, puteti
sta linistiti. Este bine totusi sa instituiti reguli n ceea ce priveste jocul pe
calculator.
De la micile calculatoare de buzunar, cu un joc sau doua, pe care le vedem adese
a butonate cu pasiune n mijloacele de transport n comun, pe strada, n parc, ntr-o sa
la de asteptare sau la scoala, pna la cluburile dotate cu automate de jocuri sau
calculatoare, chiar dintre cele mai performante, destinate n exclusivitate promov
arii jocurilor. Esenta jocului consta n utilitatea sa ulterioara. Un joc ar trebu
i sa-i deprinda pe cei care-l practica cu activitati care sa le dezvolte gndirea,
capacitatea de concentrare sau cea de creatie. Exista jocuri de sah, de logica,
de strategie, de creatie, dar si faimoasele jocuri de actiune.
Daca primele categorii corespund teoriilor cu privire la necesitatea jocului ca
mijloc de nvatare, cele din urma solicita numai dexteritatea, capacitatea de reac
tie si, poate, de atentie. Sigur, la urma urmei nici asta nu e chiar asa de rau,
daca aceste jocuri n-ar crea dependenta. n 1998, s-a aratat ca 80% din copii sun
t familiarizati cu jocul Duke Nuken (un joc ce contine violenta, snge, sex) si do
ar 5% din parinti l cunosteau.
nca din 1980 armatele engleza si americana utilizeaza jocuri video violente pentr
u a desensibiliza soldatii si ai face mai capabili sa ucida. Cercetarile expuner
ii la jocurile violente pe calculator sau video sugereaza o crestere a comportam
entului agresiv prin dezvoltarea gndirii si a senzatiilor agresive, scaznd comport
amentul prosocial. Programele TV care contin violenta cresc n acelasi mod ca si j
ocurile pe calculator agresivitatea si ostilitatea la copii. Comunicarea prin in
termediul calculatorului cu altii este una din cele mai dese activitati - n speci
al printre tinerele fete.
Adolescentii si fac noi prieteni prin intermediul internetului n mod frecvent. Cer
cetarile arata ca efectele asupra competentei sociale depind n parte de ct de dese
sunt contactele cu familia si prietenii sau cu straini si noi cunostinte. Studi
ul recent HomeNet Project realizat pe 93 de familii cu copii (10-18 ani) ce au a
cces la internet se subliniaza ca acestia folosesc internetul pentru scopuri soc
iale - comunica cu prietenii, se ntlnesc cu persoane noi, adera la diverse grupuri
, n special fetele, comparativ cu adultii.
Mai arata o crestere a utilizarii internetului n primul an de conectare si o scad
ere mica, dar semnificativa din punct de vedere statistic a declinului implicati
ilor sociale masurate prin comunicarea cu familia, dimensiunea ariei sociale, se
ntimente de singuratate.
Utilizarea crescuta a internetului se asociaza cu cresterea nivelului de depresi
e.
Cauzele nu sunt clare, datorita timpului petrecut pe internet ce atrage diminuar
ea celui pentru activitati sociale sau pentru ca relatiile sociale create pe int
ernet necesita un mai mic suport social. Informatiile de pe internet sunt extrem
de numeroase: unele ncurajeaza promiscuitatea sexuala (dialoguri sexuale explici
te, imagini care stimuleaza activitatea sexuala, cybersex ) si violenta, altele de
ex. sunt despre cum sa construiesti o bomba (un elev columbian, raspunzator de mas

acrul din aprilie 1999, relata ca a construit bomba dupa instructiunile de pe in

ternet) . 36% din copii cred ca informatiile de pe promoveaza un anumit produs;
cele care promoveaza si vnd produse false; opinii personale prezentate ca fapte;
e-mail pacaleala (informatii gresite, virusuri, etc.) .
n concluzie, cercetarile existente arata ca efectele asupra aptitudinilor sociale
ale utilizarii calculatorului depind de timpul petrecut, tipul de activitate, s
i natura informatiilor sau continutul lor.
Efectele utilizarii calculatorului asupra perceperii realitatii:
Lumea virtuala creata de computer (jocuri, internet) departeaza copii de cea rea
la.
Prin intermediul jocurilor copilul interactioneaza cu personaje simulate si crea
turi diferite si prin intermediul internetului adolescentii si asuma diverse iden
titati n interactiunea cu strainii. Acestea fac ca limita real - virtual sa nu ma
i fie clara la copii si adolescenti. Sherry Turkle, arata ca unii copii au dific
ultati n ntelegerea limitei dintre viata reala si virtuala. Un copil de 10 ani gnde
ste ca creaturile din jocul de calculator SimLife erau vii n joc si ca atunci cnd op
resti calculatorul ei vor sa iasa .
Dincolo de acestea a crescut utilizarea jucariilor interactive ca animale de cas
a virtuale, reprezentnd un nou nivel de integrare a computerului n lumea sociala a
copiilor. Jocurile pe internet ntaresc aceasta integrare a vietii virtuale. n MUD
, de exemplu, calculatorul genereaza personaje ce interactioneaza cu personajele
coordonate de oameni, iar unii copii chiar cred ca sunt si celelalte personaje
tot oameni. Acestea mixeaza ntre viata reala si virtuala.
n timp ce se joaca pe Internet cu personajele favorite de desene animate, copiii n
vata sa recunoasca literele si, ntre timp, computerele devin o parte din viata lo
r. Ei vad site-uri cu povesti interactive si lectii animate, prin intermediul ca
rora se mprietenesc cu literele, cu numerele sau cu sunetele. Nu fac diferenta ntre
lumea reala si lumea Internetului , asta pentru ca s-au nascut n epoca Internetului
si l privesc ca pe o parte a vietii de zi cu zi. afirma cercetatorii americani.