Sunteți pe pagina 1din 32

Circuite de curent continuu

Teoria lucrarii
1.Caracterizarea circuitelor electrice
a. Definitie:Circuitele electrice liniare de curent continuu sunt sitemele fizice ce contin
rezistoare liniare si surse de tensiune si/sau de curent avand paramentrii constanti in
timp ca urmare toate marimile electrice asociate circuitelor(curentii si tensiunile laturilor)
sunt continue,au valori constante in raport cu timpul
b.Elemente componente:
1.Generatorul sau sursa electrica:este un element de circuit care transmite o anumita
energie sarcinilor electrice.Generatorul produce si mentine tensiunea electrica necesara
trecerii curentului electric prin circuit.Tensiunea produsa se numeste tensiune
electromotoare.Energia generatorului-de origine mecanica,chimica,interna,etc.-se
transforma in energie electrica cedata circuitului
Reprezentare standardizata
(generatorul de curent continuu)
2. Conductorii:sunt firele de legatura din circuit care au proprietatea de a conduce
curentul de la sursa la consumatori(confectionate de regula din aluminiu sau cupru)

3.Consumatori:sunt aparate,instalatii,masini,dispozitive destinate sa primeasca energie electrica si


o transforma in energie utila de o anumita forma(luminoasa,acustica,calorica,etc)

Simboluri de consumatori

Bec

Rezistor
Motor

2.Marimi cararcteristice
a)Tensiunea electromotoare (t.e.m.) a generatorului, E, [E]=1V(volt)

L
E
q

Definitie:Tensiunea electromotoare a unei surse este numeric egala cu lucrul mecanic


efectuat de sursa pentru deplasarea unitatii de sarcina pozitiva de-a lungul intregului
circuit.

E=U+u U cadere de tensiune pe circuitul exterior (tensiunea la bornele generatorului).


u tensiunea interna a generatorului

b)Rezistenta electrica, R, [R]=1


(ohm)
Definitie:Rezistenta electrica a unui conductor (rezistor) masoara proprietatea acelui conductor de a
se opune la trecerea curentului electric

l
S

unde:

-rezistivitatea elecrica
l lungimea conductorului
S aria sectiunii conductorului

3.Fenomenul de curent electric: consta in miscarea ordonata fata de conductor a putatorilor de


sarcina electrica,liberi in interiorul lui,aceasta datorandu-se aplicarii unei diferente de
potential(tensiune electrica) de la o sursa electrica
Curentul electric care transporta sarcini q egale in intervale de timp t egale se numeste curent
electric stationar sau continuu
Curentul electric care se stabilete prin conductori i semiconductori se numete curent de
conducie, cel din electrolii se numeste curent de convecie, cel ce apare n corpurile care se
electrizeaz se numeste curent de polarizare, iar cel ce exist n atomi datorit micrii electronilor
pe orbite se numeste curent molecular.
Intensitatea curentului electric, I, [I]=1A(amper).

q
t

Definitie: Intensitatea curentului electric este o marime care exprima sarcina


electrica ce strabate sectiunea transversala a circuitului in unitatea de timp.

Dac intensitatea curentului este constant n timp, curentul se


numete curent staionar sau continuu.

q
I
const.
t

Puratori de sarcina
electrica
Electronii: reprezinta particulele elementare incarcate
cu cate o sarcina electrica de electricitatee
negativa.Acestia se rotesc in jurul nucleului atomului
alcatuind invelisul electronic
Ionii:sunt atomi sau grupari de atomi care pot avea
exces de electroni,in acest caz fiind ioni negativi sau
pot avea exces de protoni,in acest caz fiind ioni
pozitivi
In conductoarele metalice purtatorii de sarcina fiind
electronii liberi,curentul electric se numeste curent
electronic.In lichide purtatorii de sarcina fiind ionii
pozitivi sau negativi curentul electric se numeste
curent ionic

Nucleu

3 Legile circuitelor electrice


a)Circuitul simplu

Un circuit electric simplu este format dintr-un


generator,conductori si un rezistor

Legele lui Ohm


Pentru o portiune de circuit:Intensitatea curentului electric ce
trece pe o portiune de circuit este egala cu raportul dintre
tensiunea electrica din acea portiune si rezistenta electrica a
rezistorului.
Intensitatea curentului electric care se stabileste pe o
portiune de circuit este direct proportionala cu tensiunea
electrica aplicata acelei portiuni si invers proportionala cu
rezistenta electrica a portiunii respective.

U
I
R

Pentru intreg circuitul: Intensitatea curentului electric ce


trece prin intreg circuitul este egala cu raportul dintre tensiunea
electromotoare a sursei si rezistenta totala din circuit
Intesitatea curentului electric printr-un circuit simplu
este direct proportionala cu t.e.m. din circuit si invers
proportionala cu rezistenta totala a circuitului.

E
I
Rr

b) Circuitul ramificat(Reteaua electrica)


Un circuit ramificat este circuitul care contine mai multe generatoare si consumatoare.
O retea electrica este constituit urmatoarele elemente:
Nodul de retea este punctul unui circuit in care sunt interconectate cel putin trei elemente de
circuit.
Ochiul de retea reprezinta portiunea de circuit formata dintr-o succesiune de laturi(cel putin
doua) care formeaza o linie poligonala inchisa.La parcurgerea careia se trece prin fiecare nod o
singura data.
Legile lui Kirchhoff

Legea I pentru nodul de retea


Consideram un nod de retea in care se intalnesc cinci laturi .Curentii din fiecare latura
transporta,intr-un interval de timp oarecare, t, sarcinile electrice Q1,Q2 ,,Q5..

Deoarece sarcina electrica:

nu poate fi creata,

nu poate sa dispara

nu se poate acumula in nod,


Rezulta ca sarcina totala care iese din nod trebuie sa fie egala cu sarcina totala care intra in nod,
adica:
Q2+Q3+Q5=Q1+Q4 .Impartind aceasta relatie la t, se obtine:
I1 +I4=I2+I3+I5
Acest rezultat se poate generaliza pentru orice nod in care se intalnesc orcate laturi.
Rezultatul este cunoscut sub denumirea de legea I a lui Kirchhoff.
Legea I lui Kirchhoff:Suma intensitentilor curentilor care ies dintr-un nod este egala cu suma
intensitatilor care intra in nodul respective.
Sau
Suma algebrrica a intensitatilor curentilor care se intalnesc intr-un nod este nula.
Formula generala

Legea a-II-a(pentru ochiul de retea)


Din legea lui Ohm pentru intregul circuit rezulta:I(R+r)=E Aceasta relatie cuprinde in
membrul stang suma tensiunilor pe rezistentele din circuit iar in membrul drepttensiunea electomotoare din ochi.

Legea a-II-a a lui Kirchhoff:Suma algebrica a tensiunilor dintr-un ochi de retea este egala cu
suma algebrica a tensiunilor electromotoare din ochiul respectiv
Formula generala

E I R
k

4 Gruparea rezisorilor

a)Gruparea in serie

I=U/Re,U=U1+U2+U3
U1=R1I,U2=R2I,...,Un=RnI
U=(R1+R2++Rn)I
Re=U/I=R1+R2++Rn=Rk,k=1,n

Doua sau mai multe rezistoare sunt grupate (conectate) in serie daca sunt pe aceeasi
latura a unui circuit electric.
Observatie
Fiind pe aceeasi latura,rezistoarele grupate in serie sunt parcurse
de acelasi current.
Consideram o portiune de circuit formata din trei rezistoare grupate in serie .Pentru calcularea
rezistentei echivalente a acestei portiuni de circuit ,procedam astfef:
Presupunem ca portiunea de circuit se conecteaza la un generator ce asigura la borne o tensiune
oarecare, U .Aceasta furnizeaza energie circuitului , astfel incat puterea transmisa gruparii formate
din cele trei tranzistoare este egla cu suma puterilor transmise fiecarui resistor in parte :
P=P1+P2+P3
Deoarece intensitatea curentului este aceeasi prin cele trei rezistoare, se exprima puterile disipate
pe acestea in functie de intensitate si rezistente:
P1=R1I2
P2=R2I2
P3=R3I2
Notam cu RS rezistorul echivalent gruparii date. Se cupleaza acesta un generator care asigura la
borne aceeasi tensiune U (eventual acelasi generator). Fiind echivalent cu gruparea data, prin
acest rezistor,curentul trebuie sa aiba aceeasi intensitate, I.Puterea primita de rezistorul echivalent
este aceeasi,deci:
P=RSI2
Inlocuind se obtine:
RS=R1+R2+R3
Acest rezultat poate fi generalizat pentru un numar oarecare de rezistoare grupate in serie.

Rezistenta unei grupari in serie:


Rezistenta echivalenta a unui grupari serie de rezistori este egala cu suma
rezistentelor fiecarui rezistor.
Rezistenta echivalenta este egala cu suma rezistentelor fiecarui rezistor.
Gruparea serie poate fi utilizata la obtinerea unei valori mai mari a rezistentei
electrice.
Rezistoarele fac parte din aceeasi latura.
Rezistoarele sunt parcurse de acelasi curent electric.
Rezistenta echivalenta este mai mare decat cea mai mare dintre rezistentelee
cuplate in serie.
Gruparea in paralel a rezistoarelor

Doua sau mai multe rezistoare sunt grupate in paralel daca sunt conectate intre
aceleasi doua noduri ale unui circuit.
La conectarea in paralel tensiunea la bornele rezistoarelor fiind aceeasi(U) se pot
scrie relatile

Aplicand prima lege a lui Kirchhoff unui nod de retea rezulta:

Rezistenta echivalenta este deci:

sau

5.Gruparea in serie a generatoarelor de curent continuu

Aplicand legea lui Ohm pentru fiecare sursa in parte se obtin relatiile

Tinand cont de egalitatea:


se obtine:

prin insumarea relatilor de mai sus

(1)

Identificand relatia (1) pentru schema echivalenta


se obtin relatile de echivalenta

6 Gruparea in serie a rezistoarelor

Prin aplicarea legii lui Ohm pentru fiecare latura a circuitului,se obtin intensitatile curentilor
din fiecare latura:

(1,n)

Din prima lege a lui Kirchhoff avem


relatilor (1,n) obtinem

Identificand ultima relatie cu relatia:

si

prin insumarea

U=Ee Ire, rezulta

7.Reostatul cu cursor

Un reostat se compune dintr-un tub din portelan pe care este infasurat un fir din manganina
sau constantan,un capat al firului este conectat la o borna iar celalalt la cealalta borna a
generatorului.Infasurarea este stransa spirele se lipesc unele de altele,iar la trecerea curentului ele
se oxideaza,prin tratament termic si stratul de oxid obtinut devine un izolant suficient pentru a
impiedica trecerea curentului dintr-o spira in spira vecina,evitandu-se astfel scurtcircuitul.
Pe acest tub se deplaseaza un cursor realizat din lamele suprapuse din material
arcuitor(bronz fosforos).Zona de contatct dintre cursor si rezistor este curatat de oxid
Ca limitator a intensitatii curentului,reostatul se leaga in serie in circuit.Miscand cursorul
putem introduce mai multe sau mai putine spire in circuit si variem astfel variem intensitatea
curentului prin circuit

8.Reostat ca divizoru de tensiune(Potentiometrul)

Tensiunea aplicata reostatului nu trebuie sa fie prea mare,a.i. intensitatea curentului


sa nu depaseasca valoarea marcata pe placuta metalica(unde este marcata si rezist.
reostat).
Aparatul pe care-l uitilizam in acest caz se numeste potentiometru(reostat divizor de
tensiune)
Acesta nu va fi pus in serie,ca in cazul precedent,circuitul de utilizare fiind conectat la
o borna la care este legat un fir de la generator si la borna c a cursorului.Se obtine
astfel o tensiune Ucb care poate fi reglata intre 0 si valoarea maxima U a tensiunii
aplicate la bornele potentiometrului

9.Energia si puterea electrica


a.Energia elecrica (W) a aparatului electric este egala cu lucrul mecanic (L) efectuat
pentru transportul sarcinii electrice (q)
Lucrul mecanic efectuat de fortele elecrice pentru transportul sarcinii q in c.c. este:
L=Uq=UIt
Acest lucru mecanic masoara energia care se transforma in circuit in intervalul de
timp t,din energie electrica in alte forme de energie:
W=UIt
Asadar,energia electrica dezvoltata intr-un circuit de c.c. este proportionala cu
tensiunea,cu intensitatea si cu durata de timp cosiderata(energia electrica nu este
energia curentului electric,ci a campului electromagnetic din conductor.
Pe intregul circuit inchis al unui curent continuu,alimentat de la un generator cu t.e.m
E si rezistenta interna r,energia electrica dezvoltata de sursa va fi:
W=EIt
Aceasta energie provine din energiile neelectrice care in generator se transforma in
energie electrica
Energia electrica se masoara in J(Joule) in SI. 1J=1ws(watt-secunda)
In practica se foloseste o unitate mai mare-kilowatt-ora
6
1kWh=1000 w*3600 s=3.6*10 j
Folosind legea lui Ohm I=U/R obtinem:
2

W=RI t=U t/R

b.Puterea electrica (P) reprezinta energia dezvoltata in unitatea de timp


P=W/t
Puterea electrica dezvoltata pe o portiune de circuit este:
P=UI
Puterea electrica dezvoltata de o sursa este:
P=EI
Unitatea de masura a puterii electrice in SI este W (Watt) 1W=1J/1s

II Dispozitive experimentale
1.Tipuri de rezistoare si condensatoare
a) Rezistoare fixe:
b) Rezistaore variabile:
reostate cu variatia rezistentei continua sau in trepte

Rezistorii se confecioneaz din diferite materiale astfel ca s satisfac un anumit


grup de condiii. Cel mai frecvent sunt ntlnii rezistorii de srm, de carbon i cei din
pelicule metalice.
Rezistorii de srm sunt confecionai prin nfurarea unei srme pe un suport
izolant. Metalul folosit este, de regul, un aliaj cu rezistivitate relativ ridicat. Acest
tip de rezistori se utilizeaz atunci cnd sunt necesare valori sczute de rezisten
electric ( ohmi sau mai puin), putere disipat mare sau exactitate ridicat.
Rezistorii de carbon constituie un tip rspndit, fiind realizai din crbune
presat la cald. Se realizeaz cu tolerane mari (520%). La exactiti mai mari
se depune un strat fin de carbon pe un suport ceramic.
Rezistorii cu pelicul metalic se obin prin depunerea unui strat foarte subire
de metal pe un suport izolant.

c) Condensatoare:
Condensatoare ceramice folosesc ca material izolant intre
placi o ceramica formata din oxizi,silicati ai diferitelor metale
caolin,talc etc.

Condensatoare cu mica-folosesc ca
dielectric un material dielectric foarte
performant.
Constructiv acestea se intalnesc sub
forma plana sau multistrat.Armaturile sunt
din argint,staniu,aluminiu.
Variatia capacitatii cu temperatura este
foarte redusa din cauza coeficientului de
dilatare termica foarte redus la materialul
mica si din cauza aderentei foarte bune a
armaturilor(cea mai buna aderenta o are
argintul) la acest material dielectric

Condensatoare variabile cu ax,


dielectric aer sau dielectric poliester,
nepolarizate .
Capaciti 10pF 500 pF. Gabarit mai
mare la condensatorul cu aer. Utilizare
tipic: acord pe post n tehnica radio
(n circuite rezonante).

Condensatoare polarizate double


layer (supercondensatoare) .
Capacitate foarte mare(pn la 1F), n
volum mic. La ncrcarea din surse de
tensiune, cu rezisten intern mic,
trebuie prevzut limitarea curentului,
deoarece regimul tranzitoriu dureaz
mult, cu tensiune aproape zero pe
condensator. Inductan proprie mare.
Utilizare tipic: rezerv de energie
pentru salvare de date sau alimentarea
circuitelor de protecie, cnd s-a ntrerupt
accidental sursa de alimentare

Condensatoare electrolitice n aluminiu,


polarizate (figura 5.14). Dielectricul este un
strat de oxid, creat pe suprafaa aluminiului.
Capacitate mare (0,47F - 4700 F).
Toleran mare, realizare nfurat (nu au
efect la frecvene mari). Prezint fenomenul
de erodare a dielectricului, dac snt folosite
timp ndelungat la tensiuni prea mici (sau nu
snt folosite de loc). Depirea tensiunii
maxime sau inversarea polaritii pot duce la
explozia condensatorului. Semnul n
dreptul electrodului negativ. Utilizare tipic:
filtrarea tensiunii redresate, cuplare ntre
etaje (la frecvene audio).

Condensatoare electrolitice cu
electrozi din tantal, polarizate (figura
5.15). Volum mai mic dect cele n
aluminiu, la aceeai capacitate. Inductan
proprie mult mai mic, stabilitate mai bun
a capacitii, zgomot mai mic, mai scumpe.
Marcat electrodul pozitiv. Utilizare tipic:
decuplare la frecvene mai mari,
intrare n circuite audio, decuplare circuite
digitale.

Condensatoare variabile semireglabile


(trimer), dielectric ceramic, nepolarizate
Capaciti 3pF 40 pF. Utilizare tipic: reglarea
fin a benzii n tehnica radio, ajustarea frecvenei
n oscilatoare.
- Capacitate imprimat pe circuit (capaciti mici,
n circuite de frecven mare, aparate de gabarit
mic).

Condensatoare multistrat, nepolarizate


Special concepute pentru inductan proprie
neglijabil i raportul capacitate/volum mai mare
dect precedentele. Dielectric ceramic sau
plastic. Foarte bun stabilitate cu temperatura,
lucreaz la frecvene mari, snt mai scumpe.
Utilizare tipic: decuplarea frecvenelor mari n
circuite digitale.

Condensatoare cu polipropilen
metalizat, nepolarizate Ieftini, stabilitate
foarte bun a capacitii (la frecvene sub 100
kHz), tolerana ncepe de la 1%, dependen
slab de temperatur.
Inductan proprie mare (electrozi nfurai).

Condensatoare cu polistiren (stiroflex),


nepolarizate Dielectric din polistiren, calitate
foarte bun la frecvene joase. Nu este folosit la
frecvene nalte, din cauz c este nfurat, deci
are inductan proprie mare. Electrozi din
aluminiu, terminale fixate mecanic, la nfurare.
Utilizare tipic: filtre pe frecvene joase, circuite de
temporizare.

Condensatoare cu poliester metalizat, nepolarizate


Ieftini, toleran 5-10%, inductan proprie mare (electrozi
nfurai).

2 Montajele in aval si in amonte a instrumentelor de masura


a) Montajul in aval
Cuvantul aval indica pozitia voltmetrului
care se afla dupa ampermetru
In acest caz voltmetrul masoara exact
tensiunile de la bornele fiecarei rezistente iar
ampermetrul masoara un curent de o
intensitate I egala cu suma intensitatilor IR si
Iv ce trec prin rzistorii R1,R2,R3 si respectiv
prin voltmetru.

Din prima lege a lui kirchoff rezulta: I=IR+Iv


Daca Rv rezistenta interna a voltmetrului atunci:
iar valoarea exacta a rezistentei va fi:

Valoarea aproximativa a rezistentei este:

Eroarea acestei metode este:


Montajul aval este preferabil pentru masurarea rezistentelor mici in comparatie
cu rezistenta voltmetrului,in coditiile curentilor intensi prin ampermetru

b) Montajul amonte
Cuvantul amonte indica pozitia voltmetrului care
se afla inaintea ampermetrului
In acest caz ampermetrul masoara intensitatea
curentului ce trece prin rezistor,iar voltmetrul masoara
o tensiune U mai mare decat tensiunea UR de la
bornele acestuia.
Daca RA este rezistenta ampermetrului atunci:
Valoare exacta a rezistentei este

Eroarea acestui tip de masurare este

Montajul amonte este preferabil pentru masurarea rezistentelor mari,

3. Reostatul cu cursor

Daca comutam pe pozitia inchis intrerupatorul


k,becul va lumina iar in functie de reostatul Rc,va
lumina mai putenic daca rezistenta Rc este minima
si va lumina slab cand rezistenta Rc are valoarea
cea mai mare

4.Potentiometrul

Daca cursorul este astfrl incat C este aproape


de punctul B becul din stanga montajului va
lumina tare iar cel din dreapta slab iar cand C
tinde la A,invers

III Determinari experimentale


1.Legea lui Ohm
U

1.1v

2.1v

1.1 A 2.3 A

0.91

Rmed=0.96 A

3.9 v
4A
0.99

1.9 v

4.2 v

7.9 v

1A

2.2 A

3.9A

1.9

2.91

2.02

Rmed=2.27

2.1v

6v

9.2 v

0.9 A

2.3 A

4A

2.33

2.6

2.3

Rmed=2.41

Caracteristica curent-temsiune

2.Protejarea instrumentelor de masura


a. Protejarea Ampermetrului(Rezistorul de sunt)

Obserbatie:Prin suntarea ampermetrului se extinde domeniul de masurare al


acestuia(rezistorul de sunt se conecteaza in paralel cu ampermetrul)
IA=0.31A
I=2.8A
n=9.03
n=I/IA
b.Protejarea voltmetrului(rezistorul aditional)

Observatie: prin conectarea rezistorului aditional in serie cu voltmetru,se extinde


domeniul de masurare al acestuia
Ra=(n-1)Rv
n=U/Uv
U=9 v
Uv=4.5 v

n=2