UNIVERSITATEA SPIRU HARET BUCURETI

FACULTATEA DE EDUCAIE FIZIC I SPORT

KINETOTERAPIE

KINETOPROFILAXIA IN
GONARTROZA

Coordonator tiinific:
Lector univ. Dr. Razvan Busneag

Masterand: FATU CIPRIAN

Conceptul de profilaxie / kinetoprofilaxie inseamna ansamblul

tuturor masurilor medico- sanitare sau de alta natura impuse
pentru prevenirea aparitiei bolilor.
Kinetoprofilaxia, prin intermediul exercitiului fizic studiaza
procesul de optimizare a starii de sanatate a organismului, de
prevenire a imbolnavirii si a imbatranirii timpurii a acestuia.
Profilaxia in mod general este clasificata in: primara
urmareste prevenirea aparitiei bolii secundara dupa
diagnosticul bolii urmareste prevenirea aparitiei sechelelor
tertiara urmareste prevenirea aparitiei unor agravari si
complicatii
GONARTROZA
Gonartroza sau artroza genunchiului este o afectiune
degenerativa ce consta in distrugerea cartilajului hialin prezent pe
extremitatile osoase articulare, dar poate afecta intreaga
articulatie, inclusiv osul subcondral.
Gonartroza se poate impartii in doua forme: primitiva si
secundara.
Forma secundara se refera la boala degenerativa a articulatiei
genunchiului ce apare secundar unor factori predispozanti, cel
mai adesea un traumatism sau o anomalie congenitala si apare la
persoane relativ tinere.
Forma primara este legata in special de procesul de
imbatranire si apare la persoane mai in varsta, la care se asociaza
si alti factori.
FACTORI DE RIC IN DEZVOLTAREA GONARTROZEI
o Varsta
o Obezitatea
o Diabetul zaharat

o Tulburari hormonale
o Tulburari sistemice
o Boli neuromusculare
o Traumatisme fizice si accidente
o Sarcina
o Afectiuni congenitale
CLASIFICARE
Clasificarea se face pe baza examenului clinic, radiologic si
examenului artroscopic.
Astfel gonartroza a fost impartita in 4 stadii:
Stadiul I in care modificarile sunt minime, redoare articulara
de repaus, durere moderata si uneori edem local, radiologic nu
exista modificari, artroscopic exista semne de degenerare
cartilaginoasa
Stadiul II simptomele sunt moderate, cu durere locala
permanenta, de intensitate medie, redoare articulara matinala,
impotenta functionala usoara, tumefactie, radiologic apare
ingustarea spatiului articular, artroscopic apare fibrilarea
cartilajului si degenerare meniscala.
Stadiul III simptome moderate, redoare matinala si dupa
repaus semnificativa, limitarea mobilitatii articulare, cracmente
osoase (zgomote articulare), radiologic ingustarea spatiului
articular, osteofite, artoscopic fragmentarea cartilajului, corpi
liberi intraarticulari, leziuni degenerative meniscale.
Stadiul IV simptome severe, durere in repaus, noaptea, la
schimbari de vreme, deformare articulara in var sau valg,
instabilitate, radiologic spatiu articular redus, scleroza osoasa in
punctele de sprijin, osteofite, dezaliniere, artroscopic dezgolirea
osului subcondral pe zone intinse.
Cauze :

infecii locale sau traumatisme ( cel mai des sportive);

sexul apare mai des la femei;
greutatea;
factori genetici;
vrsta influeneaz capacitatea cartilajului de a se
regenera;
traumatisme repetate (lovituri , stat in genunchi , etc.);
practicarea unor sporturi: tenis, fotbal, atletism.

Simptome:
Simptomul principal al gonartrozei este durerea cu localizare
la nivelul genunchiului sau cu iradiere pe muschii coapsei sau
gambei. Durerea este descris ca o senzatie de arsur local,
durerea poate fi prezent la mobilizare sau si n repaus. Pe lng
aceasta i este asociat impotenta functional si obilizarea dificil
a articulatiei si a oaselor care o alctuiesc.
De asemenea, pacientul mai poate acuza:
tumefactia genunchilor;
modificarea temperaturii cutanate locale;
aparitia crepitatiilor sau cracmentelor.

Reguli de igien (igiena ortopedica a genunchiului) :

greutatea corporala normala;

evitarea ortostatismului si mersului prelungit;
evitatea mersului pe teren accidentat;
mersul cu sprijin in baston;
evitarea pozitiilor de lfexie maxima;

 corectarea cu sustinatoare plantare (talonete) a piciorului

plat;
evitarea tocurilor inalte;
evitarea traumatismelor directe (lovituri, stat in genunchi,
etc.);
miscari libere de flexie-extensie dupa un repaus mai
prelungit si inainte de trecerea in ortostatism.
Obiective:
scaderea durerilor;
cresterea stabilitatii;
cresterea mobilitatii;
cresterea gradului de coordonare si echilibru la mers

Combaterea durerii si a inflamatiei se realizeaz prin terapia

medicamentoasa: analgezice, antiinflamatoare nesteroidiene.
Evitarea deformrilor si a posturrilor vicioase se realizeaz prin
posturri care au rolul de a reduce flexumul. Se porneste de la
pozitia de amplitudine maxim permis de redoare si cu ajutorul
unor forte exterioare cu actiune prelungit n timp se ncearc
cresterea unghiurilor de miscare.
Pentru mentinerea sau refacerea fortei musculare se
efectueaza exercitii izometrice pe diferite grupe musculare cum ar
fi ischiogambierii( situati pe fata posterioara a coapsei) si
cvadricepsul(situat pe fata anterioara a coapsei).
Refacerea stabilittii se obtine prin exercitii de tonifiere a
muschiului cvadriceps care face extensia gambei pe coaps, prin
ngreunarea miscrilor si contractii izometrice ( ncordri ale
muschiului fr deplasare de segmente).
Cele mai indicate pozitii de lucru sunt: seznd, culcat si putin

stnd cu sprijin, sunt indicate miscrile n apa cald, care

usureaz executia.
Exercitiu pentru tonifierea muschiului cvadriceps:
Pacientul n decubit dorsal, cu coapsa ntins si gamba n
afara mesei, membrul inferior flectat, se sprijin cu piciorul pe
mas, kinetoterapeutul face priz pe fata dorsal a piciorului si pe
fata anterioar distal pe gamb: pacientul execut extensia
gambei fiind contrat de kinetoterapeut.
Reluarea mersului. De obicei, mersul ncepe ntre crje fr
ncrcare, apoi se ncarc cu 8-10% din greutatea corporal.
ncrcarea crescnd progresiv, cnd aceasta depseste 50% se
trece la sprijin n baston.
Gestionarea pe termen lung (inclusiv adaptarea mediului la
domiciliu, initierea unui program de recuperare ambulatorie sau la
domiciliu, tratamentul in statiune etc)
Este important ca pacientul sa respecte regulile de profilaxie
secundara care alcatuiesc igiena ortopedica a genunchiului:

mentinerea greutatii corporale normale;

evitarea ortostatismului si a mersului prelungit;
mersul cu sprijin in baston;
evitarea pozitiilor de flexie maxima;
evitarea mentinerii prelungite a unei anumite pozitii a
genunchiului;
miscari libere de flexie-extensie dupa un repaus mai
prelungit si inainte de trecerea in ortostatism;
corectarea cu sustinatoare plantare a piciorului plat;
evitarea tocurilor inalte;
evitarea traumatismelor directe;
plasarea obiectelor cu utilizare mai frecventa pe rafturi cu
inaltimea situata intre talie si piept;

 inlocuirea cazii cu cabina de dus, daca este necesar plasarea

unui scaun in interiorul acesteia;
plasarea obiectelor in frigider pe rafturile din compartimentul
superior;
accesul in locuinta (daca aceasta este situata la un nivel
superior) se va face cu ajutorul liftului pentru a evita
urcatul/coboratul scarilor;
inaltarea scaunului de toaleta pentru a evita flexia maxima a
genunchilor;
plasarea unor bare de sprijin pe peretii camerelor;
scaune inalte.
Exercitii de recuperare:
1. P.I.: Culcat dorsal cu bratlele intinse pe langa corp.
T1: indoirea piciorului stang alunecand cu talpa pe podea;
T2: revenire;
T3: indoirea piciorului drept din genunchi alunecand cu talpa pe
podea;
T4: revenire (x3 cu mentinere 20-30 de secunde si pauza de 1015 secunde intre repetari);

2. P.I.: Sezand pe scaun cu spatele rezemat de spatar ,

bratele pe sold avand fixati saculeti de 1kg la glezne.
T1: intinderea picioarelor la orizontala si mentinerea lor timp de
10-15 secunde;
T2: revenire ( x 10 in ritm lent cu pauza de 10-15 secunde intre
repetari);

3. P.I.: Stand cu mainile sprijinite de spatarul scaunului.

T1: indoirea genunchilor (genuflexie ) pastrand spatele drept;

T2: revenire (miscarea se executa in 2 reprize cu 20 de repetari
fiecare avand pauza de 10-15 secunde);

4. P.I.: Culcat facial bratele ininse inainte.

T1: indoirea genunchilor apucand cu mainile gleznele si mentinere
3-5 secunde;
T2: revenire( x 10-20 cu pauza de 10 15 secunde intre repetari );

5. P.I.: Culcat dorsal, braele pe langa corp, picioarele intinse

si departate.
T1: flexia dorsal a labei piciorului alternativ;
T2: revenire;

Bibliografie:

1 Kinetoprofilaxie, Ilona Ilinca, Editura: Universitaria, Noiembrie

2012;
2 http://www.doctorortoped.ro/
3 http://www.sfatulmedicului.ro/