Sunteți pe pagina 1din 2

.Limbi vechi,modele noi.

Sfarsitul era de eliberare nationala in America a coincis cu inceputul nationalismului in Europa.


Daca in Europa limbile de tiparire erau de o importanta ideologica si politica centrala in America limba
spaniola si engleza nu au reprezentat interes.
Formele noi de nationalisme se putea inspira din modele mai vechi si dupa Revolutia franceza chiar
din modele mai recente.
Se dezvolta istoria comparativa. Se alatura in comparatie valorile moderne cu cele antice.Apoi se
fac descoperiri, se afla de civilizatiile azteca, incasa care pana atunci erau complet necunoscute.Alte
civilizatii (in China, India) se dezvoltasera separat de cea a Europei.
Impactul acestor decoperiri a fost considerabile, au determinat aparitia unor lucrari ca: Utopia lui
Morus (1516), Noua Atlantida a lui Francis Bacon(1626).Aceste utopii sunt considerata la vreamea
repectiva nu lumi pierdute, ci contemporane.Astfel si mai tarziu dupascrierile lui Rousseau, Voltaire,
Montesquieu Europa nu mai era vazuta ca singura civilizatie, ci una din cele multe.
Treptat s-au asimilat si influentele lingvistice din afara Europei.
Pepiniere ale ntionalismului au inceput sa devina centrle universitare si scolile(asta in secXVIII).
In sec.XIX gramaticienii, filolzofii, literatii luptau pentru supremtia luptau limbilor autohtone.Din
activitatile acestora s-au creat cadre pentru nationalismele europene. Asfel au aparut dictionare ,
gramatici, istorii ale limbii.Miscarile nationaliste aveau ca lideri oameni care aveau profesii
familiarizate cu manuirea limbajului:profesori,pastori,avocati.
Apoi i-a avant studiul folclorului, a poeziei epice populare, dar acesti lexicografi, gramaticieni,
literati, folcloristi si compozitori erau producatori pentri piata de tiparire si erau in relatii cu publicul
consumator,desi jumatate din populatie era analfabeta(in Rusia 98% era analfabeti).Clasele instruite
erau oamenii cu putere, dar si paturile de mijloc functionarii, prelatii, burghezia industriala si
comerciala.
Apoi la mijlocul sec XIX are loc o cunoastere a dimensiunilor birocratiilor de stat. Exapansiunea
birocratica a insemnat specializare birocratica. Apoi a existat si ascensiunea burgheziei industriale si
comerciale.In fapt burghezia nefiind analfabeta a fost prima care a realizat o solidaritate pe baza
imaginata(citind aflau unii de existenta celorlalti).
Dezvoltarea generala in domeniul literaturii, comertului, industriei, comunicatiilor, al aparatelor de
stat au creat puternice imbolduri de unificare lingvistica in fiecare taram dinastic. Latina a ramas limba
de stat in Austro-Ungaria pana in 1840 dar apoi a disparut. Apoi limbile de stat au devenit puternice:
engleza a indepartat galeza, franceza a respins si castiliana a marginalizat catalana.
Dar inlocuirea limbii latine cu o anume limba locala reprezenta in plin sec.XIX avantaje enorme
pentru supusii care foloseau acea limba si amenintare pentru aceeaa care n-o foloseau.
Odata ce alfabetizarea s-a raspandit oamenii au devenit mai usor de convins si gaseau omandrie in
limba oficiala care nu demult o vorbisera cu umilinta.
La inceputul sec. XIX exista un model al statului national independent.Primele grupuri care au facut
acest lucru au fost coalitiile organizate in favoarea unei limbi autohtone, coalitii marginalizate ale
oamenilor educati.