Genul Crocus apartine familiei irisului si numara aproximativ 90 de specii perene,

adaptate la cele mai variate conditii din natura. Unele plante infloresc toamna, altele
indeplinesc conditia de vestitori ai primaverii, iar o a treia categorie sfideaza chiar si
cel mai rece anotimp.
Crocusul olandez (crocus vernus) sau brandusa de primavara prezinta frunze
inguste si lungi, iar florile sale albe, portocalii sau lila se aseamana cu o cupa in
momentul cand se deschid. Cu atat mai interesanta este aceasta floare cu cat
pretentiile de crestere sunt minime. Brandusa de primavara are nevoie de compost
fertil din frunze putrezite, nisip si turba. Udarea trebuie sa fie abundenta la inceput,
toamna, dupa plantarea bulbilor la 7-8 cm in pamant, iar apoi se asigura o umezeala
constanta.
Cu 2000 de ani in urma si mai bine, crocusul era asociat cu Lupercalia, festivalul latin
al fertilitatii. Din acest motiv floarea simbolizeaza bucuria. Brandusa mai semnifica
iubirea, potrivit legendei Sfantului Valentin. Acesta era un preot si doctor crestin
intemnitat pe nedrept, care i-a trimis fiicei oarbe a gardianului o brandusa,
vindecand-o. De unde numele de crocus olandez?
Aceasta planta nu este nativa in nordul Europei, ci a ajuns pe aceste meleaguri in a
doua jumatate a secolului al XVI-lea datorita lui Ogier Ghiselin de Busbecq,
ambasador la Inalta Poarta din Constantinopol. Numeroase specii hibride au fost
dezvoltate de-a lungul anilor, iar legatura acestora cu Tarile de Jos a devenit atat de
intima incat au ajuns sa fie desemnate prin numele generic de crocus olandez.