Sunteți pe pagina 1din 3

DEZVOLTAREA AFECTIV-EMOTIONALA SI A

PERSONALITATII

1. PERIOADA ANTEPRESCOLARA ( copilarie mica) 1-3 ani


- manifestari emotionale instabile si fragile, treceri rapide de la o stare la
alta;
- slabe posibilitati ale copilului de a-si controla propriile trairi afective ;
- copilul traieste intens relatia cu adultul parinte ;
- cea mai importanta conduita -> atasamentul, nevoia copilului de apropiere
emotionala fata de o anumita persoana (mai mult mama) ;
- atasamentul apare si fata de obiecte(ex. jucarii).

2. PERIOADA PRESCOLARA (copilaria mijlocie) 3-6/7 ani


- se constituie trasaturile de personalitate ;
- caracterizat prin adaptarea la mediul social.
Invatamantul prescolar pune bazele scolaritatii, pregatind copilul pentru viata
scolara, introducand cerinte mai complexe, ce depasesc cadrul familial ;
- activitatea prescolarului se dezvolta in contextul situatiilor noi de viata,
ajungandu-se la formarea unui sistem de atitudini si trairi emotionale =>
formarea treptata a sentimentelor ;
- integrarea in colectivitatea gradinitei sau in grupuri de joaca duce la
aparitia relatiilor interpersonale : simpatie, antipatie, acceptare, respingere
etc ;
- daca ambii parinti sunt valorificati si admirati, copilul se identifica mai
activ cu parintele de acelasi sex ;
- apare complexul Oedip (baieti) si Electra (fete) => aparitia frustrarilor,
tensiunilor afective la copil pentru ca trebuie sa imparta afectiunea
parintelui valorizat (de sex opus) cu parintele de acelasi sex.

3. PERIOADA SCOLARA MICA (copilaria mare) 6/7-10/11 ani


- integrarea copilului in scoala;
- invatarea ocupa un loc din ce in ce mai important; este inlocuit jocul;
- asimilarea de noi cunostinte, deprinderi, priceperi => formarea unui regim
de viata si activitate intelectuala specifica ;
- in viata scolara apar diferente intre elevi( succese si esecuri) ;
- copilul are noi motivatii, interese, preocupari, dorinte, creste
sociabilitatea ;
- curiozitatea este destul de pronuntata .

4. PERIOADA SCOLARA MIJLOCIE (preadolescenta / pubertatea) 10/11- 14/15


ani
- incheierea perioadei copilariei si trecerea spre adolescenta ;
- literatura psihologica prezinta perioadele adolescentei in 2 perspective :
una pesimista, negativa (etape de criza, revolta, dezechilibru) si una
pozitiva, optimista (etapa caratcterizata de echilibru psiho-afectiv general
tulburat de stari tranzitorii, de criza emotionala) ;
- etapa caracterizata prin inceputul maturizarii biologice, psihologice si
sociale, cresterea autonomiei fata de familie si scoala, activitatea psihica
fundamentala e tot invatarea (rol important in dezvoltarea personalitatii) ;
- intrarea intr-un nou ciclu scolar =>invtatre mai organizata, mai
sistematizata ;
- preadolescentul incepe sa descopere interese si preocupari, convingeri,
valori, aspiratii, se diversifica si nuanteaza relatiile sociale, dorinta de
apartenenta la grupul de aceeasi varsta ;
- uneori apar fenomene de inadaptare sociala si scolara ;
- comporttamente : anxietate si tensiuni, detasare fata de cei de sex opus,
preferinta pentru acelasi sex, opozitie fata de adult, instabilitate
emotionala, alternanta in contraste a vietii afective, hipersensibilitate
afectiva, valorile de referinta incep sa fie furnizate de grupurile de aceeasi
varsta, se diversifica relatiile si conduitele sociale, relatoo de prietenie
caracterizate prin atasament si fidelitate ;
- intreaga sfera a relatiilor din preadolescenta si adolescenta => fenomen
numit cristalizare afectiva (c.a.) ;
- c.a. = emotia transformata in pasiune denaturalizeaza realitatea ;
- decristalizare afectiva (d.a.) = alternanta in contrast a vietii
afective( persoana privita pana ieri pozitiv apare acum intunecata); uneori
apare datorita unor deceptii, dezamagiri:
- viata unui sentiment = la inceput se formeaza treptat sentimentul prin c.a.,
apoi se maturizeaza, iar etapa finala – etapa d.a., disparitia treptata a lor
datorita oboselii, uzurii ;
- trasaturi specifice preadolescentei : admiratia, suspiciunea, invidia,
sinceritatea, sentimente de superioritate si inferioritate ;
- spre sfarsitul perioadei, trairile afective se complica, apar sentimente si
emotii noi fata de sexul opus (simpatie, admiratie, dragoste) ;
- grupurile de preadolescenti mai omogene decat cele de copii, au o mai
mare stabilitate ;
- dupa 12 ani apare maturitatea in gandire – judeca independent, discerne
autonom ; intervine alegerea drumului in viata – autodeterminare - ; se
cristalizeaza sistemul propriu de principii si valori morale.

5. ADOLESCENTA (perioada scolara mare) 14/15-18-25 ani

- se incheie proceul de formare a personalitatii, se stabilizeaza legaturile


psihice, la sfarsitul perioadei se poate anticipa profilul psihologic al
viitorului adult ;
- caracteristici : nevoia de intimitate si apararea ei, nevoia de diferentiere
individuala, dobandirea independentei fata de parinti ( => apar adesea
momente de tensiune intre parinti si proprii copii) ;
- nevoia parintelui de a prelungi tutela asupra adolescentului =>
adultocentrism ;
- strategia pedagogica este ca parintele sa-i traseze, sa-i indice
adolescentului drumul cel bun, nu sa ordone ;
- inceput in preadolescenta, fenomenul de definire a identitatii psiho-sociale
continua si in adolescenta ;
- ‘personalitatea’ preadolescentului si adolescentului se defineste si capata
contur in mediul familial, scolar, social ;
- mediul social furnizeaza repere necesare cunoasterii de sine, dezvoltarea
imaginii de sine ;
- la adolescenti, imaginea de sine nu e conturata suficient ;
- caracteristica e si tendinta de a-si modela propriul eu si aspiratiile in
functie de anumite persoane model ( pe care le cauta, le selecteaza) ;
- alegerea unui model educational => constituirea idealului de viata.