Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Dup ce otomanii pierd rzboiul cu ruii din 1806 1812, la Bucure ti s-a discutat
condiiile pcii i una din condiii propuse de ruii a fost s cedeze ara Moldovei, ns n final sa ajuns la cedarea parial a pmntului moldovenesc i anume a teritoriului cuprins ntre rul
Nistru i Prut, de la Hotin la Marea Neagr.
Ruii au urmat o logic foarte simpl de acprare a noului teritoriu i anume, oferirea
autonomiei pentru a mulumi populaia la nceput i apoi pierderea treptat ale acestei autonomii.
Diferena ntre rui i turci a fost c turcii au fcut aceasta sute de anii, iar ru ii n mai pu in de
un secol.
Ce ine de aspectul politic de transformare a Basarabiei n gubernie putem spune c aceasta
s-a fcut treptat ns n mod agresiv. Dup ce primul i ultimul guvernator autohton Scalat
Sturdza i d demisia n 1813, la putere vine generalul rus Garting care iniiaz procesul de
trasnformare a Basarabiei n gubernie. Teritoriile cucerite recent de ctre Imperiul Rus n partea
sud-estic a Europei a fost numit Novorusie. n 1823 odat ce se schimb guvernatorul
Novorusiei se ncepe un val masiv de colonizare n sudul Basarabiei cu bulgari, gguzi,
germani, francezi, elveieni, oferindule privelegii precum scutire de taxe, oferirea pmnturilor
proporional mai mari dect localnicilor. n 1828 prin Regulamentul lui Voronov se lichideaz
total autonomia local i se trece la modelul rus de administrare, toate documentele au nceput s
se ntocmeasc n limba rus. Treptat rolul limbii romne scade, este exclus din biserici, coli,
documente oficiale i la 1839 este complet nlocuit cu limba rus. Reforma agrar din 1868 tot a
fost fcut cu interes politic, pentru a nu ntri societatea civil basarabean i face s fie loiali n
continuare, li s-a oferit foarte puine pmnturi, aceasta a fcut ca ranii tot s rmn rani
sraci.
Ce ine de aspectul economic, putem spune cu siguran c ea s-a bazat pe sectorul agricol.
Mainile agricole, tehnica necesar agriculturii i intreprinderilor industriale se importau din
Anglia, Frana, Austria, Germaia, Polonia i din alte ri, dar i in acest domeniu s-a promovat o
politic colonial fiindc arismul realiza o politic de protecie a industriailor rui i mai puin a
celor autohtoni. Pentru tehnica i uneltele confecionate din oel era fixat o tax vamal de 1
rub. 40 cop. aur, pe cnd n Germania se plteau numai 50-76 cop., n Austria 50,6 cop. Astfel,
Basarabia i Transnistria erau puse n condiii nefavorabile, nu dispuneau de posibilitatea de a