Bioingineria reabilitarii sistemului

cardiac. Inima artificiala.

Turbatu Flavius
Stefanescu Calin

Aparatul
cardiovascular/circulatoreste
un
aparat
ce
permitecirculareasngeluiilimfein corp pentru a transporta nutrieni,
oxigen, dioxid de carbon etc. Acesta este compus dininimi vasele de
snge, arterele, venele i capilarele ce sunt rspndite ntr-o reea deas prin
tot corpul.
Pomparea sngelui se realizeaz cu
miocardul. Cnd acesta se contract,
sngele trece din ventricule n
arterele pulmonare, respectiv n
aort,
etapa
numindu-sesistol.
Dup contractare, urmeazdiastola,
unde sngele intr n atrii din venele
cav superioar i inferioar i din
venele pulmonare, iar apoi n
ventricule.

In urma unor patologii, inima se deterioreaza si nu mai functioneaza

corespunzator pentru functionarea corpului. Astfel, daca aceste patologii
au dus la degradarea ireversibila a cordului, necesitatea unui transplat de
inima este o prioritate pentru ca respectivul pacient sa mai traiasca si sasi desfasoare viata in mod normal. Datorita faptului ca timpul de asteptare
este unul de lunga durata, s-a incercat, de-a lungul timpului si pana in
ziua de astazi cercetarea unei inimi artificiale.

Inimile artificiale sunt de obicei utilizate pentru a acoperi timpul scurs

intre aflarea necesitatii unui transplat si transplantul in sine, sau pentru a
nlocui definitiv inima n cazul in care transplantul cardiac este imposibil
de realizat.
Datorita functiei inimii de a continua sa bata in afara
corpului daca este vascularizata si alimentata cu sange a
dus la implementarea a ideii unei inimi in cutie. Aceasta
inima in cutie mareste sansa de reusita a transplanturilor
cu 30%, datorita faptului ca de la prelevare pana la
introducerea
in
corpul
primitorului
aceasta
este
functionala, nu racita si fara functie cum se intampla pana
acum in cazul transplantului de inima.

Un nlocuitor sintetic pentru inima ramane printre primele prioritati ale medicinii
moderne, deoarece beneficiul evident al unei inimi artificiale este acela de a mari
sansele de supravietuire a multor pacienti care se afla pe lista de asteptare in vederea
primirii unei inimi.Aceasta cerere fiind in crestere, multi pacienti sunt privati de aceasta
sansa, deoarece numarul donatorilor este mai mic decat cel al primitorilor, atat din
cauza compatibilitatii cat si a timpului necesar de aparitiei al unui astfel de donator.

Dei inventii similare unei inimi artificiale au fost la sfritul anilor 1940 , prima inima artificiala
a fost implantata cu succes la om in 1982. Aceasta s-a numit Jarvik -7 si a fost proiectata de o
echipa , care ii include pe Willem Johan Kolff i Robert Jarvik .

Modele timpurii de inimi

artificiale

n 1949, un precursor al
Pe 12 decembrie, 1957, Willem
inimii artificale moderne a
Johan Kolff, cel mai prolific
fost construita de catre
inventator din lume de organe
medici William Sewell i
artificiale, a implantat o inima
William Glenn de la Scoala
artificiala
intr-un
caine
la
de Medicina Yale. Pompa
Cleveland Clinic. Cinele a trit
extern a inlocuit
cu
timp de 90 de minute.
succes inima unui cine
n 1958, Domingo Liotta a iniiat studii la Lyon, Frana, i n
pentru mai mult de o or.
1959-1960 la Universitatea Nationala de Cordoba, Argentina. El
a prezentat activitatea sa la reuniunea Societatii Americane de
organe interne artificiale ce a avut loc la Atlantic City in martie
1961. La acea ntlnire, Liotta a descris implantarea a trei tipuri
de inimi artificiale implantabile in sacul pericardic la cini,
fiecare dintre ele folosind o surs diferit de energie externa :
un motor electric implantabil, o pompa de rotaie implantabila
cu un motor electric extern, i o pomp pneumatic.

februarie
1966,
Adrian
n 1964, National Institutes of n
Health a nceput Programul inimii Kantrowitz a efectuat prima
permanenta
din
artificale , cu scopul de a pune o implantare
inimi mecanice
inima artificiala de om ntr-un lume a unei
(dispozitivul
ajuta
om, pn la sfritul acestui pariale
ventriculul
stng)
la
deceniu.
In 1973, un viel pe nume Tony a supravietuit
timp
de 30Center.
de zile pe
Maimonides
Medical
o inim artificiala dezvoltata asemenea proiectului lui Kolff.
n 1975, un taur pe nume Burk a supravietuit 90 de zile cu o inima
artificiala.
n 1976, un viel numit Abebe a trit timp de 184 de zile cu o inima
Jarvik
5 inima
artificiala.
n 1981,
un viel
pe nume Alfred Lord Tennyson a trit timp de 268
de
zile
pe Jarvik
5. mai mult de 200 de medici, ingineri, studeni i
De-a
lungul
anilor,
facultate dezvoltat, testat si imbunatatit inima artificiala Kolff lui.
Pentru a ajuta la gestionarea mai multe eforturile sale, Kolff
atribuit manageri de proiect. Fiecare proiect a fost numit dupa
administratorul su. Student absolvent Robert Jarvik a fost
manager de proiect pentru inima artificiala, care a fost ulterior
redenumit Jarvik 7.

n 1981, William DeVries a depus o cerere la FDA pentru

permisiunea de a implanta Jarvik 7 ntr-o fiin uman. La 2
decembrie 1982, Kolff a implantat inima artificiala Jarvik 7 n
Barney Clark, unui dentist din Seattle care suferea de insuficien
cardiac congestiv sever. Clark a trit timp de 112 de zile legat
la un compresor pneumatic extern, un dispozitiv cntrind 180 kg,
dar n acest timp el a suferit perioade prelungite de confuzie i o
serie de cazuri de sangerare, si a cerut de mai multe ori s i se
permit s moar.

Prototipuri de inimi artificiale totale

Phoenix-7

n iunie 1996, un brbat n vrst de 46 de ani, a primit o inima artificiala

totala fcuta de Jeng Wei la Cheng-Hsin General Hospital n Republica
Chinez (Taiwan). Aceasta inima totala artificiala Phoenix-7 a fost
fabricata de un medic dentist din Taiwan Kelvin K. Cheng, un medic
chinez TM Kao si colegii de la Centrul din Republica China (Taiwan). Cu
acest inima artificiala experimentala, bataile pe minut au fost meninute
la 90-100 / 40-55 mmHg i a debitului cardiac la 4.2-5.8 l / min. Pacientul
a primit apoi primul transplant de inima si de rinichi combinat de succes
din lume, dupa ce inima artificiala a realizat puntea necesara pentru
realizarea transplantului.

AbioCor I
Primul AbioCor a fost implantat
chirurgical la un pacient pe data
de 3 iulie 2001. AbioCor este
fabricat din titan i plastic, cu o
greutate de 907.18g, iar bateria
intern poate fi rencrcata cu un
dispozitiv de transducie care
trimite puterea prin
pielea.Bateria intern dureaz o
jumtate de or, i bateria
extern uor de purtat dureaz
timp de patru ore. FDA a anunat
pe 5 septembrie, 2006, ca
AbioCor ar putea fi implantat
pentru utilizri umanitare dup
ce dispozitivul a fost testat pe 15
pacienti. Acesta este destinat
pentru pacientii in stare critica
care nu pot primi un transplant
de inim. Unele limitri ale
actualei AbioCor sunt c

Abiocor II
Aceasta pompa, care ar trebui s fie
implantabila n majoritatea barbatilor
si 50% dintre femeil cu o durat de
via de pn la cinci ani, a avut
studii pe animale n 2005, iar
compania spera pentru a obine
aprobarea FDA pentru uz uman n
2008.

Berlin Heart

In
august
2006
a
fost
implantata o inima artificiala
in corpul unei fete de 15 ani la
Stollery Children's Hospital in
Edmonton,
Alberta.
A
functionat
ca
o
fixatie
temporara pana cand urma sa
fie gasit un donator.In ciuda
acestui lucru, inima artificiala
(numita inima Berlin) a permis
sa aibe loc procesul natural iar
inima ei s-a refacut singura.
Dupa 146 de zile, inima Berlin
a fost scoasa, iar inima fetei a
putut sa functioneze potrivit
de una singura. Pe data de 16
Decemrie 2011 , inima Berlin a

SynCardia
In august 2010, unui barbat in varsta de 50 de ani i s-a inlocuit
inima cu una artificiala temporara in urma unei interventii
chirurgicale ce a durat 5 ore. La data de 9 iunie 2011, Matthew
Green n vrst de 40 de ani i-a fost implantat temporar inima
artificiala totala SynCardia ntr-o operaiune de apte ore la
Spitalul Papworth. El a fost primul britanic care a plecat dintr-un
spital susinut de o inima artificiala la 2 august 2011.
SynCardia este o companie cu sediul in Tucson, Arizona i are n
prezent dou modele distincte disponibile. Este disponibil intr-o
dimensiune de 70cc i 50cc. 70 CC este utilizat pentru
insuficienta cardiaca biventricular la barbatii adulti, in timp ce
50 cc este pentru copii i femei.

Cu toate ca inima
este vazuta
mecanic doar ca si
o pompa,
dificultatea
realizarii unei inimi
artificiale este
marita datorita
faptului ca inima
este un organ mult
mai complex, care
reactioneaza la
stimuli externi,
interni, la emotii,
efort, postura.
Realizarea unei
simple pompe nu
ar satisface aceste
caracteristici si
deci acea inima
robotica nu ar fi
la nivelul celei
naturale.
Deasemenea si

Chiar daca o astfel de

pompa ar ajuta la
circulatia sangelui,
aceasta trebuie
sustinuta electric
pentru a pompa. Se
folosesc in
combaterea acestei
provocari baterii cu o
perioada de viata
ridicata, in vederea
desfasurarii cat mai
aproape de
normalitate a
pacientului. In
decursul istoriei,
marea majoritate a
cercetatorilor s-au
axat pe aceasta idee
de pompa artificiala a
corpului, realizand
inimi artificiale care
asigura aceasta
pompare a sangelui.

Inima-fantoma un miracol in zilele noastre

Aceasta inima poate
servi ca si o schela
pe care creste o
inima functionala
din celule stem
umane. Este creata
prin extragerea
tuturor celulelor vii
dintr-o inima de porc
cu o solutie de
sapun care distruge
celulele si lasa doar
structura proteica in
urma.

Inima-fantoma este
miracolul medical
pentru care milioane
de oameni s-au rugat
. Este oricum un pas
gigant inainte pentru
milioane care au
nevoie de noi
organe. Metoda nu
este exclusiv pentru
inima si poate fi
folosita in multe alte
organe ca si rinichi,
plamani si ficat. Ce a
fost lasat este un
miracol in zilele
noastre;o inima
fantoma sau o coaja
fantomatica a unui
organ care, cu
avansarile moderne

Unul dintre cele mai dificile aspecte ale unui transplant de

organ este potrivirea elementelor biologice intre donator si
gazda pentru a scadea riscul unei respingeri a organului. Multe
transplante au esuat datorita respingerii noului organ de catre
corp. Oricine primeste noi organe trebuie sa traiasca cu un
regim strict impotriva respingerii medicatiei pentru tot restul
vietii lor pentru a supravietui. Fara el, corpul gazda va esua.
Dar cu aceste metode vin o multime de noi riscuri pentru
pacienti. Medicamentele anti-respingere sunt aspre pentru
corp, in special pentru ficat si rinichi.Lasand pacientii ce au
efecuat transplant cu risc de la noul organ , esueaza. Inimafantoma este un organ care nu va fi respins.Corpul va
recunoaste noul organ ca si cum ar fi propriul cu sangele
pacientului , celulele si vasele de sange. Oricum, inimafantoma nu este inca cel mai modern miracol al medicinei care
a vindecat nevoia de donatori.

Decelularizarea este o tehnica a ingineriei tisulare proiectata sa

distruga toate celulele de la un organ donator , lasand doar
tesutul conjunctiv care este folosit sa tina celulele la loc.
Aceasta schela de tesut conjunctiv numita organ-fantoma
pentru aspectul pal si aproape translucid- poate fi pusa la loc cu
propriile celule ale pacientului, cu scopul de regenerare a
organului care poate fi transplantat in corpul pacientului fara
teama de respingere a tesutului. O inima de soarece
decelularizata se regenereaza cu celulele unei inimi umane si
practic va incepe sa bata autonom.

Decelularizarea este obtinuta folosind enzime si detergenti care sparg si

deschid celulele si elimina continutul celular. Solutiile trebuie sa fie
perfuzate de-a lungul muschiului inimii folosind o pompa. Nu doar prin
camerele inimii , dar de fapt prin arterele coronare care asigura alimentarea
cu sange a muschiului inimii in sine. Protocolul publicat dureaza aproximativ
10 ore.

Bibliografie
Stephenson, Larry W, et al. "The Michigan
Heart: The World's First Successful Open Heart
Operation?"Journal of Cardiac Surgery17.3
(2002): 238246.
Artificial Heart in the chest: Preliminary report.
Trans. Amer. Soc. Inter. Organs, 1961, 7:318
Spare Parts: Organ Replacement in American
Society. Renee C. Fox and Judith P. Swazey.
New York: Oxford University Press; 1992, pp.
102104