SISTEMUL

CIRCULATOR

Cuprins:
1.Marea circulatie
2.Mica circulatie
3.Circulatia arteriala
4.Circulatia capilara
5.Circulatia limfatica
6. Afeciuni ale sistemului circulator.

Arborele vascular este format

din artere, vase prin care sangele,
incarcat cu O2 si substante nutritive,
circula dinspre inima spre tesuturi si
organe, capilare, vase cu calibru
foarte mic, interpuse intre artere si
vene, la nivelul carora se fac
schimburile intre sange si diferitele
tesuturi; si din vene, prin care sangele
incarcat cu CO2 este readus la inima.

Arterele si venele au in structura peretilor lor trei tunici suprapuse, care,

de la exterior spre interior sunt: adventiia

media
intima

Calibrul arterelor scade de la inima spre periferie, cele mai mici fiind

arteriolele, care se continua cu capilarele.

1. Marea circulaie
Circulaia sistemic ncepe n ventriculul stng, prin artera
aort care transport sngele cu O2 i substane nutritive spre
esuturi i organe. De la nivelul acestora, sngele ncrcat cu CO2
este preluat de cele dou vene cave care l duc n atriul drept.
include aorta cu ramurile ei, toate capilarele ( n afara celor
pulmonare ) i toate venele ( n afara celor pulmonare ).

Marea circulaie se realizeaz astfel:

2. Mica circulaie
Circulaia pulmonar ncepe n ventriculul drept, prin trunchiul
arterei pulmonare, care transport spre plmn snge cu CO2.
Trunchiul pulmonar se mparte n cele dou artere pulmonare, care duc
sngele cu CO2 spre reeaua capilar din jurul alveolelor, unde l cedeaz
alveolelor care-l elimin prin expiraie. Sngele cu O2 este colectat de
venele pulmonare, cte dou pentru fiecare plmn. Cele patru vene
pulmonare se ntorc la inim, unde descarc sngele oxigenat la nivelul atriului
stng.
Plmnii sunt singurele
organe conectate direct
cu inima.

Mica circulaie se realizeaz astfel:

3. Circulaia arterial
Toate arterele din corp sunt ramificaii ale arterei aorte care pleac din
ventriculul stng i ale arterei pulmonare care pleac din ventriculul drept.
Arterele mari se despart n ramuri arteriale cu diametrul din ce in ce mai
mic pna ajung, n final, la arteriole.
Prin sitemul aortic se asigur sngele oxigenat care ajunge la toate
organele i esuturile, precum i substanele nutritive necesare celulelor.

Diametrul aortei este de 10 mm. Ea se ramific n 40 de artere mari.

Arteriolele au un diametru de numai 0,02 mm.
Viteza sngelui n aort este 20-60 cm/s; n arteriol 0,25 cm/s.

Proprietile arterelor sunt:

o Elasticitatea este proprietatea arterelor mari de a se lsa destinse cnd
crete presiunea sngelui i de a reveni la calibrul ini ial cnd presiunea a sczut
la valori mai mici.
o Contractilitatea este proprietatea vaselor de a-i modifica marcat
diametrul lumenului prin contractarea/relaxarea muchilor netezi din peretele
lor.

Sistemul arterial

4. Circulaia capilar
Capilarele sunt vase de calibru mic 4-12 , prezente n toate esuturile i
organele; prin ele se realizeaz legtura dintre sistemul arterial i cel venos. n
aceste reele vine sngele prin arteriole i este colectat din ele prin venule.
In structura lor distingem: - la exterior un periteliu;
- o membrana bazala;
- la interior un endoteliu.
In ficat si glandele endocrine exista capilare
de tip special, numite sinusoide; ele au
calibru mai mare ( 10-30 ) , peretele
intrerupt din loc in loc, ceea ce favorizeaza
schimburile, nu au periteliu si au un lumen
neregulat, prezentand dilatari si stramtorari.

 Circulaia capilar se caracterizeaz prin:

viteza sngelui foarte redus ( 0,7 mm/s );
presiunea efectiv de filtrare este de 20-40 mm
Hg la captul arterial i -7 mm Hg la captul venos, ceea ce determin reabsorb ia;
forma, dimensiunile i numrul capilarelor
nu sunt n funcie de presiunea sngelui din
arteriole, ci raportate la nevoile metabolice;
astfel ele se pot deschide sau nchide.

Reelele capilare joac un rol esenial pentru viaa organismului, deoarece

tocmai la nivelul lor au loc schimburile dintre sngele circulant i lichidul
interstiial, deci dintre mediul intern i celulele constitutive ale esuturilor.

5. Circulaia limfatic
Prin sistemul limfatic circula limfa, care face parte din mediul intern al
organismului, si care, n final, ajunge n circulaia venoas.
Limfa, ca si lichidul
interstitial, are o compozitie
asemanatoare cu a plasmei
sangvine, cu mentiunea
existentei unui procent mai mic
de proteine fata de plasma
sangvina.
Circulatia limfatica se
face cu o viteza foarte mica, iar
presiune la periferie este zero.

Sistemul limfatic se deosebeste de sistemul circulator sangvin prin doua caractere:

1.Este adaptat la functia de drenare a tesuturilor, din care cauza capilarele sale
formeaza retele terminale, spre deosebire de capilarele sangvine care ocupa o pozitie
intermediara intre sistemul arterial si cel venos. Pe langa aceasta, capilarele limfatice
sunt mai sinuoase si foarte neregulate;
2.Peretii vaselor limfatice sunt mai subtiri decat cei ai vaselor sangvine.

Pe traseul vaselor limfatice se gasesc o serie de formaiuni caracteristice, numite

ganglioni limfatici, prin care limfa trece n mod obligatoriu. Acestia realizeaza
mai multe functii:
1.Produc limfocite si monocite; 4. Opresc patrunderea unor substante straine;
2.Formeaza anticorpi;
3.Au rol in circulatia limfei;

5. Au rol de bariera in intinderea infectiilor.

Limfa colectat din diferitele esuturi i organe, dup ce a strbtut ganglionii

regionali, circul spre trunchiurile limfatice mari, ajungnd, n final, n dou
colectoare limfatice mari: canalul toracic i vena limfatic dreapt.

6. Afeciuni ale sitemului circulator

Cardiopatia apare ca urmare a arterosclerozei arterelor coronare, care
duce la ngustarea ( stenoza ) acestora si la ischemia ( diminuarea irigarii
miocardului ) inimii. Exista urmatoarele tipuri de cardiopatii:
anghina pectorala se manifesta prin aparitia durerilor pectorale ori de
cate ori miocardul, supus la efort, nu este oxigenat cum trebuie;
sindromul intermediar aici, durerea apare si in repaus si nu cedeaza la
nitroglicerina;
infarctul miocardic apare din cauza intreruperii circulatiei sangelui
intr-o artera coronara si duce la necroza ( distrugerea ) teritoriului irigat de
artera respectiva. Apare ca o durere brusca, atroce, retrosternala, persistenta,
insotita de anxietate, transpiratii reci si palpitatii.

Aritmiile apar ca urmare a unor dereglari in formarea sau transmiterea

stimulilor nervosi. Se manifesta prin schimbari in ritmul cardiac normal ( ritm
rarit, accelerat, normal insa neregulat). Unele aritmii nu sunt percepute, in timp
ce altele deranjeaza persoana afectata.
Anemiile caracterizate prin scaderea numarului de eritrocite, urmata de
modificari in forma, structura si compozitia chimica a hematiilor. Exista mai
multe tipuri de anemii:
anemii posthemoragice;
anemia feripriva caracterizata printr-o cantitate redusa de hemoglobina
in sange;
anemia pernicioasa apare din cauza imposibilitatii maturarii hematiilor;
anemiile hemolitice au urmatoarele cauze: scaderea exagerata a
numarului hematiilor, actiunea unor factori chimici;
anemii prin defecte de generare a eritrocitelor, care pot fi hipoplastice
sau aplastice; apar din cauza incapacitatii maduvei hematogene de a produce
hematii. Apar, de obicei, in cazul leucemiilor.

Leucemiile au ca simptome numar mare, incontrolabil, de globule albe.

leucemia mieloida cronica se caracterizeaza prin cresterea
numarului de globule albe ( 50 000 200 000 pe mm3 ) ;
leucemia limfatica cronica se localizeaza la nivelul organelor limfoide;
leucemia acuta este forma cea mai grava.
Hemoragiile
Pierderea unei cantitati de sange din sitemul circulator, fie la exteriorul
organismului ( hemoragii externe ), fie in tesuturi sau cavitati ale
organismului ( hemoragii interne ), are consecinte grave sau dramatice, in
functie de cantitatea pierduta sau de tesutul lezat.

Bibliografie
1.Anatomia si fiziologia omului Compendiu, Editura Corint
2.Manual de Biologie, Editura Sigma
3.Manual de Biologie, Editura Aramis
4.Manual de Biologie, Editura Corint

Proiect realizat de:

Axinia Claudia
Dolcan Nicoleta
Pasat Iulia
Rusu Ana-Roxana
Ungurian Corina

AMG I, Seria A Grupa 6