Exist multe modificri specifice ale structurii girafei, care au evoluat aparte comparativ cu a

altor mamifere, n special sistemul circulator. Inima girafei trebuie s pompeze o presiune
sangvin practic dubl ca a multor alte mamifere mari pentru a putea menine fluxul sanguin
normal. n partea superioar a gtului girafei, exist un sistem complex de reglare a presiunii
sngelui care previne excesul acestuia cnd girafa coboar capul s bea.
Vasele sangvine din partea inferioar a picioarelor sunt supuse unei presiuni foarte mari. Girafa
are o piele groas i strns pe extremitile inferioare ale picioarelor, care menine presiunea
extravascular ridicat, semnnd ca funcie cu costumul unui pilot de avion supersonic.
Majoritatea sunetelor pe care girafa le emite cu ajutorul plmnilor si enormi nu poate fi auzit
de urechea uman, ntruct girafele comunic ntre ele cu ajutorul infrasunetelor.
Limba de culoare gri, foarte lung (circa 41 de cm), i permite s-i curee urechile. Are dou
coarne i o creast osoas datorit dezvoltrii excesive a oaselor frontale i nazale. Gura este
diferit de cea a altor rumegtoare, buza superioar nu este tiat ca la cmile, are o form mai
ascuit. Are un sistem care i permite s deschid i s nchid fosele nazale n mod voluntar,
protejndu-le de praf.
Blana este de culoare galben, cu pete de culoare mai nchise sau mai deschise, petele de pe gt
sau picioare sunt mai mici.
Girafele triesc n grupuri de 20-30 exemplare, la tineree, la btrnee caut singurtatea.