Fundamentare teoretica

The World Health Organization (WHO) definete calitatea vieii ca fiind percepia
subiectiva a oamenilor fata de poziia lor n via, n contextul sistemelor de cultur
i de valori n care triesc i n raport cu obiectivele lor, ateptri, standarde i
preocupri. Este un concept care variaz larg, afectat ntr-un mod complex de
sntatea persoanei, starea psihologic, nivelul de independen, relaiile sociale,
convingerile personale. (K. Singh&S. K. Srivastava, 2014). Astfel conceptul de
calitate a vietii este analizat ca avand mai multe fatete, iar testele si indexurile
menite sa il masoare surprind mai multe aspecte. Atat World Health Organization

Quality of Life Questionnaire (WHOQOL-100] propus de WHO cat si Quality of Life Index
(QLI) al lui Ferrans si Powers folosit de noi in acest studiu au subscale ce monitorizeaza atat
calitatea vietii globala (CVG) cat si calitatea vietii din punct de vedere al sanatatii si
functionalitatii(CVSF), calitatea vietii d.p.d.v psihic si spiritual, calitatea vietii d.p.d.v
social(CVS), calitatea vietii d.p.d.v economic sau calitatea vietii d.p.d.v al relatiilor familiale.

Astfel daca Calitatea vieii este strns legat de calitatea i cantitatea relaiilor
sociale ce rezultate vom avea atunci cand acestea cunosc un declin n perioada
btrneii?

Singuratate este o perceptie subiectiva a lipsei de conexiuni sociale, fiind de asemenea o stare
emotionala negativa care duce la sentimente de separatie, vid si nefericire. (Chang & Yang,
1999).
Sentimentul de singuratate este unul dintre factorii care afecteaza CVG, fiind un sentiment
subiectiv cauzat de insuficenta satisfacere a unor intimitati si nevoi sociale. Batranii sufera
metamorfozari biologice si psihice ca rezultat al stresului oxidativ. Faptul ca intampina schimbari
in aspectul lor, deteriorari ale sanatatii, insecuritate economica, deprecieri ale rolului lor in
societate, pierderea prietenilor apropiati si a rudelor, toate evenimentele de acest gen maresc
senzatia de izolare si pierdere pe care o resimt seniorii odata cu imbatranirea.
Conform K. Singh & S. K. Srivastava nu exist o corelaie semnificativ ntre
calitatea vieii i singurtatea specific btraneii, ns s-a descoperit ca femeile
resimt mult mai profund aceast singurtate dect brbaii i tind spre o calitate a
vieii mai slab la vrste naintate. Doliul reprezint o experien important a
ultimei pri a vieii, avnd efecte insemnate asupra sanatatii mentale i fizice.
Conform Weiss (1973) singurtatea poate fi mprit n experiena de izolare
emoional sau de izolare social. Izolare emoional reprezint rspunsul subiectiv
la absena unei figuri fa de care s-a stabilit un ataament, de exemplu lipsa unei
persoane dragi (doliul este forma cea mai frecvent intalnita in randul batranilor). n
studiile cu o perspectiv subiectiv a singurtii, rezultatele pot dezvlui

intensitatea (foarte singuratic - deloc singur) ei sau doar experiena participanilor

de a fi singuri (se simte singurtatea - nu se simte singurtatea).
Izolarea sociala sau incadrarea intr-un grup expus la aceasta are un impact serios
asupra sanatatii fizice, considerata o componenta esentiala a conceptului de
calitate a vietii. Corelatia negativ intre cele doua variabile a fost obinut innd
sub control alte variabile ce ar fi putut aciona asupra starii de sntate fizic, cum
ar fi vrsta, genul, statutul profesional. (A. Hawton, C. Green, A. P. Dickens, S. H.
Richards, R. S. Taylor, R. Edwards, C. J. Greaves, J.L. Campbell, 2011).
Depresia geriatrica este strans legata de calitatea vietii in general. Ca revers al
medaliei o imbunatatire a calitatii vietii are puterea de a reduce depresia in cazul
oamenilor in varsta. Ingrijirea medicala este insuficienta in a genera un scor mare al
CV, celorlalte fatete ale conceptului trebuiesc ingrijite deasemenea
Un studiu efectuat in centrele de ingrijire pe termen lung din Olanda a demonstrat
ca incidena depresiei este mai ridicat n centrele de ngrijire medical pentru
btrni, dar i n rndul celor din centre rezideniale de ngrijire (residential care
homes). Starea sntii fizice influeneaz serios riscul spre depresie pe care l
prezint persoanele vrstnice; studiul arat c incidena depresiei este crescut n
rndul persoanelor care sufer de demn sau de o alt afeciune de ordin cognitiv.
(M. Boorsma, K. Joling, M. Dussel, M. Ribbe, D. Frijters, Harm van Marvijk, G. Nijpels,
Hein van Hout, 2012) Studiile recomanda in perspectiva sa punem la dispozitia
batranilor programe de imbatranire active, ce contin activitati sociale, recreationale,
smad.

Pe langa influenta pe care o are depresia asupra scorului general al calitatii vietii,
aceasta actioneaza asupra diferitelor fatete ale acestui construct. Daca in cazul
muncitorilor tineri (care au activitati zilnice )aceasta actioneaza asupra tuturor
domeniilor, este greu sa ne dam seama ce efect are acesta asupra pensionarilor. In
aditie insa s-au obtinut informatii cum ca limitarea mobilitatii si activitatilor de zi cu
zi aduce o scadere a scorului CV mai mare chiar decat prezenta unor boli cronice.
Asfel, este important sa luam in considerare prezenta activitatilor de zi cu zi atunci
cand vrem sa prezicem scorurile CV. Deoarece acestea pot sa lipseasca in proportii
mari din viata persoanelor in varsta, trebuiesc inlocuite cu alte tipuri de efort. Spre
exemplu antrenamentul fizic imbunatateste atat starea de bine psihica cat si cea fizica a

populatiei in curs de imbatranire. Studiile arata ca un astfel de antrenament supervizat de catre un

fizioterapeut intr-un centru generaza imbunatatiri semnificative statistic ale functionalitatii fizice,
CV si sanatatii in timp ce antrenamentele ce au loc acasa nu au efecte, conform unor autoevaluari
ale starii de sanatate. Astfel este recomandata cresterea la nivel local a accesibilitatii pentru astfel
activitati in care se pot implica persoanele in varsta.

DSM-IV (American Psychiatric Association, 1994) descrie cel puin zece tipuri de
afeciuni sau tulburri depresive, inclusiv bipolar, major, distimic, de adaptare
(cu stare depresiv), tulburarea de dispoziie din cauza unei condiii medicale
generale, indus de diferite substane, demen (Alzheimer, vascular), cu stare
depresiv, i "nespecificate altfel". Doliul este listat ca o "problem relaional".
In casele de ingrijire medical un diagnostic de depresie majora tinde s nsemne c
depresia este mai sever dect n cazurile "minore", dar termenul este relativ lipsit
de sens n ceea ce privete cauzalitatea i management-ul. (J. Snowdon, 2010)