Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
universala
UNIVERSITATEA TEHNICA DIN CLUJ NAPOCA
FACULTATEA DE CONSTRUCTII DE MASINI
CATEDRA MASINI-UNELTE SI ROBOTI INDUSTRIALI
DISCIPLINA MASINI-UNELTE
PROIECT DE SEMESTRU
= 1400 rot/min ;
1. Memoriu tehnic
1.1. Consideratii generale privind proiectarea Masinilor-Unelte.
Proiectare unei masini-unelte noi impune o buna cunoastere a caracteristicilor si
performantelor utilajelor similare in exploatare, a solutilor cinematice si constructive, a
realizarilor celor mai bune si a tendintelor pe plan mondial.
Masina-unealta proiectata trebuie sa raspunda intregal prescriptiilor cerute prin tema de
proiectare. Prin constructia masinii se va asigura posibilitatea de alegere a unui regim de gaurire
cit mai apropiat de cel optim. Masina-unealta trebuie sa fie astfel pro-iectata, incit sa permita
utilizarea unor regimuri de gaurire intensive.
O atentie desebita se va acorda automatizarii, astfel incit sa se reduca timpi auxiliari, sa
se elimine subiectivitatea muncitorului si solicitarea fizica si psihica a acestuia.
Proiectantul trebuie, de asemenea, sa urmareasca ca masina-unealta sa se realizeze cu un
pret de cost cit mai redus. In cosecinta, pisele componente si intreaga masina se vor proiecta cu o
greutate cit mai redusa, economisindu-se in special materialele scumpe si cele dificitare.
In proiectarea piselor trebuie sa se tina seama si de tehnologia prelucrariilor , evi-tindu-se
constructiile netehnologice, dificil de realizat sau cele care necesita consum mare de material si
energie in procesul de prelucare. Montajul subansamblelor si asamblarea intregii masini trebuie,
de asemenea, sa se realizeze usor, cu cheltuieli minime de manopera, timp si energie.
Utilajul trebuie sa-si pastreze timp indelungat caracteristicile tehnice si economice
initiale. Proiectul va contine elemente care sa asigure o protectie eficienta a masinii la eventuale
suprasolicitari, comenzi gresite etc.
Prin prevederea unei accesibilitati usoare in cazul unor interventii, se va urmari ca
reparatiile sa se efectueze rapid si cu cheltuieli minime.
O atentie deosebita se va acorda esteticii masinii-unelte, pentru realizarea unui climat de
munca placut si asigurarea competivitatii si din acest punct de vedere.
Proiectantul trebuie sa tina seama si de seria in care urmeaza sa se produca masina-unealta
proiectata. Astfel, daca masina reprezinta unicat sau urmeaza sa se produca sau urmeaza sa se
produca intr-un numar mic de bucati, pisele componente vor fi astfel concepute incit sa poata fi
fabricate cu o dotare tehnica minima.
1.2. Descrierea constructiei si rolul functional al masini de frezat.
Pe masinile de frezat se pot prelucra suprafete plane (orizontale, verticale, inclinate) si suprafete
de forma complexa. In figura 1 sunt prezentate o parte din multiplele posibilitati tehnologice ale
masini de frezat.
Masinile de frezat se pot clasifica dupa mai multe criterii; dintre acestea se prezinta
cateva in cele ce urmeaza:
- dupa destinatie pot fi : - masini de frezat universale.
- masini de frezat specializate:
- masini de frezat prin copiere;
- masini de frezat canale de pana;
- masini de frezat caneluri;
- dupa pozitia arborelui pot fi : - masini de frezat cu arbore orizontal;
- masini de frezat cu arbore vertical.
La masini de frezat universale, cu destinatie generala sau pentru scularii, reglarea
parametrilor regimului de aschiere (viteza principala de aschiere si viteaz de avans) se face in
majoritatea cazurilor prin variatoare mecanice de turatii in trepte.Daca se doreste echiparea
masinii cu echipamente de comanda numerica, atunci se vor utiliza motoare electrice cu turatie
reglabila, simplificandu-se structura mecanica a lanturilor si marind rigiditatea masinii.
Partile componente ale unei freze universale sunt prezentate in figura 2:
- lanturile cinematice de avans, actionate din lantul cinematic principal (comutatoarele C2,C3) si
care au un singur element de reglare (cutia de avansuri CA) si un singur mecanism de inversare
la care, prin diferite ramificatii, se efectueaza urmatoarele miscari de avans : - avansul brosei prin inchiderea comutatorului C1;
- avansul saniei platoului C prin inchiderea comutatorului Cs
- avansul unitatii de lucru D si al suportului I prin bara avansurilor BA si cutia de
distributie CD1;
- avansul masei: longitudinal E, transversal F si circular G prin comutatii
corespunzatoare din cutiile de distributie CD1 Si CD2.
Din analiza schemei cinematice structurale rezulta ca aceasta masina prezinta, din punct
de vedere cinematic, o combinatie intre strunguri, masini de gaurit si masini de frezat. Astfel,
apare necesara reglarea lanturilor cinematice de avans atat pentru realizarea unor avansuri in
mm/rot (necesare la strunjire, gaurire, filetare) cat si a vitezelor de avans necesare la frezare.
1.3. Masina de frezat universala cu consola.
Acest tip poate fi realizat avand doua strcturi de baza :
- o varianta cu structura cinamatica la care lantul cinematic principal si lanturile cinematice de
avans sunt actionate de catre o singura sursa motoare ;
- a doua varianta, la care lantul cinematic principal si lanturile cinematice de avans sunt antrenate
de surse motoare diferite.
Prima varianta este preferata atunci cand masinile sunt de putere mica, obisnuit sub 5 kW.
Pentru lanturile cinematice principale, in ambele cazuri se poate scrie urmatoare ecuatie
de transfer:
Pentru lanturile cinematice care asigura avansuri de lucru sunt valabile urmatoarele
ecuatii de transfer :
unde :
S - reprezinta viteza de avans pe directiile mentionate de indici [mm/min] ;
Ps1,s2,s3 - pasul suruburilor conducatoare Sc1 , Sc2 , Sc3 , [mm] .
Miscarile de avans longitudinal sau transversal obisnuit se realizeaza cu un domeniu de
reglare a vitezei de de avans cuprins in intervalul 75 100, cu valori minime de 10 15 mm/min ;
numarul treptelor de viteze de avans este 12 .. 24. Vitezele de avans verticale se cere sa fie reduse
la 1 /2 1 /4 din valoarea vitezelor de avans longitudinal sau transversal, din motive de rigiditate.
k = 12 ;
;
q=6
;
;
;
;
k=6;
;
q = 10
;
;
;
;
;
k = 228 ;
;
q = 0.5
;
;
;
;
;
2.7. Calculul puterii pe cei patru arbori
;
;
;
;
2.8. Calculul momentelor de torsiune pe cei patru arbori
;
2.9. Calculul modulului rotilor dintate
;
;
;
;
;
;
;
functional adoptam
functional adoptam
functional adoptam
functional adoptam
=24 [mm];
=24 [mm];
=24 [mm] ;
=24 [mm] ;
2.11. Calculul diametrelor medii, de picior si de cap pentru cele douasprezece roti dintate
;
;
;
;
;
;
;
;
;
;
;
;
;
;
;
;
;
;
;
;
;
;
;
;
;
;
;
;
;
;
;
;
;
;
;
;
;
BIBILIOGRAFIE