INTRODUCERE Seal XX felis saxo deo” (andre Malo {In ciuda realizarilor sale extaordinare din ultimele doce, tn special tn domenille tehnologi, economle, medical, informafional, Fumes east globsliets se conrunté ch crize majore de ordin ‘economic, pol; socal, cultural gl ecologe. Probleme precum secs, inegaltates, asdetates, xeofobia,terorsamsl, corupis,intoleranf injustijia, au globalizat, afectand marea majorite a socetilor lum In plan economic, globalizarea poste produce bogie, crestre ‘economici, dar produce de asemenca inegalite, marginalizre, polarzare. Adminstarea defectoast a economic! globale cress 0 ‘safle in care milioane de oamen trlles nt- sic Ici, in vreme ce bogiia uml este concentra in manile une minor, lar avant ‘ehnologie a adus lames in pragul un atatrofe ecologic. Pe dealt parle, se vorbeste tot mai des despre risul ca societies plards ceapaciatea dea se guverna in mod democrai, pe misur8ce autores sSatulul este dept, treptat, de wtrania” capital global. Pereepsa conform creia glotlizarea distege cuturle specifics, faverizind cularaocidentals, devine fot mai scceptats fn anumite zone ale Tam, jar regi a aceact amennare sunt din ce i ce mai puterice. Ale fect deastraoase, precum despre, propagares toil incase, estbizarea eonomilor nationale, omogenzarea culture, suugerea Industlor nationale de fm, dispria limbilor locale, turismal sexwal,exul gi migajia etc, av fost de asemenea, pase, de care ui autor pe seam globalize a fst inter erate Dwight opine le} Rapa Da Unerty es Daba Loder SpCOndinea mondialt ectual este consideraté de tt mai mull a fi edreapt,explostatonre, poluant s ierarhit side acees, se susfine necesita Inlocirt acest cu ena mal just, mai blind din punctal de vedere ecologic gmat echitabl. Dall, problema ese coca ce privese ondinen globalk na este dach aceasta va exist, ci mai egal cum va arita aceasta care vor f valoie gi principle pe care ‘eva baza aceasta, Cu toate benefice gobalzarii mu pot trecute ca ‘veserea (globlizare inlesnestesecesul tater incurs de dezvotae la Capital strkn, la piefele globele, faciteaxd avansul tehnologic, Inlemeste mobilitates gf comunicares instantanee, crete slandardele colt veh, prekungestesperanta de vat, imbundtijgte stattul sexial si economic al femeélor, imbunstijeste politcile de sinatate public ele), evalufile amine anterior demonstreaz4 cu prsosnys recestatea recuperict ungente integrtit in relaile umane, tn ‘elaile dinte slate, n guverare, n Wala economics si natn ultima! rand, in adminlstarea resuselor naturale sta medui, loballzarea ae nevoie deo instanya morals care so judece, deo voce a congtine, fare si o amendere iar singura in miu st ndeplineask acest rol ete la ore actual eligi, care, dp aproape tel ste de ani de absenj, ce reinforce tn spaiul public, implicindu-se activ in decbaterile rivitare a globalzre gn formulareadiretilrvtoare ale acesieis. {In mod evident, trail relgioase ale lumii ra intepreteaza tn aclasi mod fenomensl globalrti, iar pola acestora vizavi de lobolizare na este unltard, Astfl,unele se opun globalizarit per se, Inspirind ieologit de rebelione tmpotiva.acestela, accentuind ecestaten reverie lava i loin raiionale? in wreme ce altel se adaptenzi In contextl global, foleind opertanitiie pe care acest le fer, crticind anumite aspecte ale acestsia gi propunand viziuni ltenative. Grosso modo, rispansurile religiel la provocarea lobalizart pot f cadrate in dows tendinje major, inte care pendulearh liferiele tradi. Religia poate Sncursa, pe de o parte, $a eee Regn Cl Soy Ord Ue Pres 208 pS formarea unor ident parcularste - particulrisml reprints © retragere, © respingere a contextului global, prin. accentuaren ‘eicitrlor propi, distnete, particular, poate promova rentoarerea Ja caracteristclle dint perioada premodemd, pentra a gil un cada de ofernjaSemrifcaiv, sau poate, pe de alt part, si prezinetelogi ‘mondiale care i promovere a viiune incusiviets a meni. cadrul imei orienta pot 6 tneadratefundamentalismele, care reprezints ‘astoane tn clea globlismals, prin chutarea nor cl de preervare a ‘modula de vii din treet, printr-o accentuare a teksturlor isinive, printro recupersre a tocutulul? Inah chiar pot, religiost fap de globlizare comport mai multe aus. Ui activist religis!dispus st apeleze la vileng, cam a fost cazil separator sikh din India, de pds, au urmaritcreatea unui now stat relics suonom, Sikh Khalistan, sau ,Tardmul celor pu tn vreme ee ali, precum Osama bin Laden gi reeauacondust de acest, ghau imaginat 0 entate eligoas transrafionala, un fl de globallzareeeligioas cares substitu globalisrea secular actual Abordarea sacunda, universalist, pe de alts parte, sine 8, de ‘ema ce toi suntem parte acest lum, ind sli cosbitim prin _verdical nviolail al technologie", tn cuvintlefosului pregeine ‘ranlan Khatami, cea mai bund sole este 2 vii 8 conviejuim gi ‘Sconluerim, Aceast abordare implic identifcares unl teren comun, sa unr valor comune gncurgjeaz o gandive in termeni man” sau universluli" car implichorelativizar a particulrti proprie Mentitsocioistorice gi expansiunea acest! identi inprerelizaren une! identi globe une, umane.? me Spl “Haman Rights, Rtigoos Confit nd isan — imate ‘els n't New Weed eda in Inatod! Joril oe Mad Sec, UUNESCD Valt Ne, op HEP einai 3/008 tpg. "Veneer Cao. pirlv-gage Klee Te Ate Hn, Ape Ping, Sarno 208 plPenteu a aven 0 imagine complett asupra elu eligi tn era flobalizae,considerarea religiel ca sursd a cocnror cvilizafionale frebuie completa i considerares aspectlor pozitive ale acest: religia poste acta inflegeres ol olerana,clementevitale in contextual soxieilr multicultrae, post aigura valor’ glbale sau elemente ale ‘une ec gloale tmpirtigite de to cameni, care st ofere 0 bari cultural pent legile si rglementirie wansnafionale, poate contribu Ja erares una climat armonios,ajutind oamenit de dferitecultur st ‘nich in pace unit cu afi, sam poate s& avertieze impotsiva uno spect superficial ale ne cult globle omogene.Lidei religios, pot erica inu-un mod fern exesele globalizri, Intro form’ non- violent, eum au demonstrat-o Papa loan Paul I sau Desmond Tut, care au creat cultara consumist, ts susjinut moderaia, justia 5 asumarea responsabilitijit fap5 de protecia mediului? Religia are, tsar si frja de a contribu Ia creares nul climat armonios, pase, Dropice pc, juste si prosperti pene tof oameni, aul bine ‘comun pentra casa noastl globld, ru doar eapocitatea de a genera ‘conflice i violnj. Religia poste fat partee slujc, mu doar parte a problemelor. Indiferent de ponia adoptts fa de globalizare, cee ce se poate firma cu ceriudine este ch rligia este parte a globlizari in multiple ‘movturi, Ese, de acee, pe depinintemeiat demersul nostra de sondare 1 acestei rela ext de complexe inte zligie si globlizare, in ‘contestul discipline! Relajilr Intemajonale, la inceputlsacolalui XX, convingi find de faptul cf aceste doo elemente se vor modela gi transforma repro, contbuind intan mod semnificaiv Ja noua confgaraie a mi, [Recunoscind importanja crudalé a religet ix contexul lumi noaste pobalizate, care a fst si este nck prea wor recut cu vederea, fn cadral mult analize, datorits ancoriristinelor socal, int din har joergemmee tPs Clontaaea i enomens eo e tocepal sco Xt ori cestor,n tera secolaintl lucrrea de fa} i propune sf aduct 19 modest contribu Ino mai bunk tnjelagere a rele inte cligie si ‘lobalizare, intewn mod relevant pentru dlsipina real Intemational, tind, nv acelag imp, la umperesunel nie existente fn erature de specilitate de limba romin, privitr In acest aspect. Drofesoral Andrei Manga este, dups cunoastreanoasr,singurl tor min care a abordat problematia globlizelt sordand, in sclas timp, un loc semnifcativ religl. Acosta gia propa sf determine ponderea pe care 0 are asta! rellgla tn socal si fn congtinfa contemporan europeand, prezentind cronelogie visiunile nor inditori de referinfa precum Hegel, Feuerbach, Comte, Mark Nietzsche, Freud Habermas sculmindnd cs Hans Keng, revizuindule ‘i depisindwle, penta a le face relevant pentrs lames contemporand 4 penira a putea formula solu la problemele inerente global. ‘Plein in favoarea formulae unar nol construct flosfice si tologice si ficind apel in mod special la gindirea lui Hans King, Marga a ‘usin cn context lumi globalzate sau alate in procesl de ase lobia, devine crucial reconstuires unor fandamente etic globale, 8 unui oto globl, a cl suri nu poate fi decit religia. .Credinja religioas cstga © nous pondere, iar religia are o now rispundere,” ‘ete una dintre coneluzle ce profesorul Marga® In gener, chiar in literatura interssionsls, majortatesIucirilor care trateaza globlizarea acordt eligi, in cel mai bun exz, un loc periferc,excepfil dela coast tending find reprezetate de hese lui Peter Beyer 5 Roland Robertson, aesta din rma find wna dine Primilsocolog! care au introdus regia fm cadral stuilor despre ‘slobalizare. In opozte cu curentel dominant, cae fi ezerva relige, fea privat a individu, Robertson a argumenat celia ramne un fbiect semnifcatv al inteaciunilor interciviizafonale gi 0 fons Important, care continu modeleze cultura global. Robertson & * Acs Mag, lg ial tr Fenda pets Stl Euopee Co Nipoos 28argumentat of rlevanfa religiel cal surst a unor imaginialteative supra orn mondiale nw a aigprt tn ciuda unc relative reduces = influene sociale a rege, n sttele occidentale, datoritt secularii ‘Acesta a analiza, apo, modal in care globalzarea relatvizeazi ident tiie indviduale sl socetale gia argumentat cn acest context, regia inspird diferte reach, respect neercii de modelare a ordinit mondiale? Peter Beyer, pe de alts porte, a anallzt teorile msjore privind schimbiile Jobale si modul fm care acestea influenjeazi practica religioas, oferind cincl studi de caz: Dreapta Creytink americans, TTeologia Elibers) din Ameria Latin§, Revoljia Islamic din tran, Sionistml in Israel i ecologimnl religios, pntra a iustrasispunsorile eligi n conten globliai. In sens, Beyer atrbuiereligil sarcina Ge a administra si de a rlepunde problemelor reziduale eauzate de sloblizare {In Hiteraturs sear interayonale, unul dine autoril care at recanoscut imporlana religet iamiltt pene introdacereaacestela tn cadrul tore 91 anal! reljilorintemaionale, 2 fost Scott M. ‘Thomas, Acesta a argumentat ca resurgenja globald a religiel pune teoria rela internajionale tn fja provecell reconsider mitlui secularzai pe cares undamentat acest discplin gia ara tenia foupra necesitiiiexinderltacestora in vederea includerii variable religions ‘Vendulka Kebilkovs 2, pe de alt pate @susfnut crares nul nou subsiomenia in disipine RelafilorInteraionae, nuit Teologie “Ree gS hymn nm Rpts i SGP ate Ps at Sei erst a ano pt an SSE gence nd tN Sea thee eset ens ESSE SMES ater cr sat ve ln Fas Sen A os joa Sohr PPollck Internationals, care inconporesai elemenile religions, calturale, ideologice, ideatice, dup modelal Eeonomict Pie Internationale isi Robert Gilpin care introdusese elemental economic ‘im analiza relailor interayionale, into vreme cd fctorul economic era negli. ‘Totus, spectrl aspecelor religioase studite tn cadral relafilor {internationale este fm genere destul de rests - acental cz, in majoras cazurlor, asupra fundamentallsmelor gi nafonaismelor, regia find prezentat in special ca i sur coafictelor sau onion lolzationale (Mark Juegenemeyer® Samuel Huntington"). Printre punt autor care au evidenateontibuile postive ale religie in sferarelafilorintemaionale eau numdrat Scott Appleby ‘care a evidenjat ambivalenja religisulu (potest scestein de a genera conic, pe deo parte, dats el de contri la recone, ecificare gi preveizea coiflctulul, pede alts pare) i Cytia Sampson ‘Douglas Johnstone, scesla dia urmi find si promotor iplomaiei bazate pe credingi", ea inercare de introdacere a reocupirilor religoase n practia relator intemaonale. 7 ‘Lncrarea prezent a. adoptat ovsiane larga in cea ce priveste oll ‘igi pe seen polite! mondiale, tn contetulglobalizsri, abordnd tat Iatura negatives contibuile positive pe care rligi le aduce In cadrl politic mondiale, prezentin, in susie fn care a impus, concepiltelogice care sta la baza acurlor atari religiog. A fost eae ees Es peennsenantonn in oe ocmeny meen eho ramen Oxford University ress, Oxford, 19, Heng Doan of Sate Se engage Seine a ere orca eve Gaui Prevention Le Fata 00 aprezentat, de avemencs, tit modu in care globalcaren afectesz "eligi lami, prin termed nora dintreprocesee sale et modu fn care religile la rispand proveckrlor global, flosind, tn scelag timp, oportunltiile pe care le fer aceasta g cercind, tots, ‘lo modelezepentra ca aceasta devind mai .bunt”, mal umani, mai ‘cceptabild din punetul de vedere ei. Pe de al parte, hucrares a ads tn atengie i comuniti eligiooseignorte, in genere, tn eadral polit lnterafionale, precurn protestanmnl conservator, Budlemul sau “Hinduism, Objectival ern a fst agadae, pe de o parte acela de = duce ocontibupe a dezhateile deja existent, dar st de a deschide no} si de tudo, Plalismal metodologl, determinat de caacteralinterdisiplinar, i confers acest hurr 0 semnuficaie deasebits. Lucrarea de fap se ploseart le intersejia dintre discipina reapilor internationale, teologe politologei si socologlet gf a utlizat metode expozitive, analtce src, pe alocuri normative ‘Tataea subictul foot realizat tn conformitate eu pencil bletvitii, care permite abordarea temei fntrun mod neutra eplirnitor, Fir aka veo amprena confesioala sa de alté natu ‘supra studio, msi trebule spus faptal ci datoritt complodtiit fextraordinare a temei sbordate, anumite aspect sau radii eligoase a ost alate trun mod mai superial dect ear caver fn vremece lise au primi o atente sporti, ators impactolai major asupra ‘tematic abordate, STRUCTURA LUCRARIT ‘Structurslcrl de fa ste determina de obiectivul cere gt ‘te alt din tel piss majoe, care cuprind eapitoele gconclsile _aforent, la care adaughnoielebibliografice inde ued rina parte a uel def fst dedicat export fenomenu lobular. Pomind de la cele mai semnieative inter i probleme ‘are se ride pe margineaglobaliziri- ce seni lobaizares, care sunt cauzele sale, est globallarea un fenomen de dat recent sa dmmpotiv, este un proces in desfigurare pe parcursl lkimelor ‘mien, ete globalizarea buns sau rea ee. - de a obervafia i Dale Robertson’, eare considers cf, pentru a face lamin fh labirinturile ‘le, globulzarea mu poste f aalizatsadecvat prin fcslzares asupra ‘une singure dimenstni i trebue analiza, pede parte ca proces, lar pe de alts parte ea gh concept, am considerat wil stractraren demersal de explrare globalizii pe tei nivele de analzs eémologe,Fenomenologie st hermeneutic? In cadral primal nivel de analiza a avut i vedere semicon semantic etimologcl a globalzii, in vreme ce in cadrl eeu deal dolla nivel de anaes, globalizaren a fost consderatt un fenomen sxcal observabi,avind propria logic dinamied. fn fine, a nivel, hermeneutic globalizares a fost analizatt prin prisma inctrstur teoretice si ideologie, 2 modulut tn care ese aceasta perceputs interpreta in dcursul academic, dar sn sfera public. In partea a TR Dae 5 Rateron “The varying lcs of eon apnanons a bof {bata and orn in congo Econ esa) 02 F036. +B tne nae polienatc cdop Ae Dnore Cheging inti 2 enon Said Deu a 22 MA Dette tit ip Fw gop tev vera sn 207208.doua a seciuii a fst anallzate iparele globalism sfera economic, ppolitch si socal, prin prima pringpalelor soli de gindire (hiperglobalss, sceptics s1 tansformativista) care sau alrmat cu privie la problematic glbellzari ga cum au fst acesteaidentifiate ‘de Held etal, ? Obiectivs este prime secu a luca a fost cela de 4 aduce 0 modests contribute la © mai bund inolegere a scestui fenomen deosebit de complex, care ne modeleart gine transform permanent vei. In partea a dows hari fst analiza rola reign relapile Internationale, Porind de la tendinga evident de excadere a religiet, in tora gi analiza rear intemajonae, cel pun pnd tn kil eceniu,clind au inceput s8 aparSelteva luriri mente sf tndrepte scent stare de fat secionen secunds a ocr de fa ha propus = stablleasck motivele cae a sat la baza acest fapt sis pledeze tn favostea introducer religiei in studiol discipline! Relailor Interafionale, motivind importanja nel astfel de demers prin ingen fimpactal tot mai mare pe eare eligi tare abupra actorilor in relaje interajonale, in condiile in care acensta cunoaste 0 reverre spectaculoas pe seena public global. Priml capita al acest secfiun secunde a fost consarat prezentri situafih acuale a religet i cadrul eoriel Relailor Intemafionale, fncereinduse Identifcaren cauzlor pens care inluderen acestels tn stdin Relailor Intemafonae a fost neghjat. Au fost, de asements, ‘recente in. mod aucintciteva dinte cele mal importante demersuri in ‘Yeslere incudert eligi tn teoriarelalorinternafionale, aparfinind nor ceretior din cadeul segmentului vorbior de limba englezt all comunit academic,precum si motivele care fc necesarainroduceses scestia nani elailorintetionale In capitol al dois al sejunit au fost analizte fenomencle seclarzin i ale resurgenelreligioace globule, pentru a se determina Dav el antory Metrew, Oud Gott JnaanPeaton, rn i Pac Emon cnr En Poo 20 relia dintre acest dou enomene sparentcontaditori care coexist In fumea contemporand,procum s impact pe eareil a acestenasupea relfilorinterafional, Unitoarle dovt capltole sau concentra asupra .ambivalnjs sacrului” - capitolul II a anallzatrolul pe care relgin tl faci tn dinamica conflictelor, ofrinduse gi un studi decxz- conflict dite ‘ami hindusi si sinhaleit budigt din Sri Lanka iar capitol IV a cevideriatcontbuyia pots pe care actori eign o pot aduce tn prevenirea confictulu, in eorturle de pacifiare gi de conoliare & lei In reconiireapisiloraflate fn conflict. Argument esl scfm fost acca ci fora religl viiblitaten sprit a acts pe Scena interafinala otf frulficat, iarinchuderesacestela ca parte a soluje tm cadrul unora dine cele mai grave conflict ale hui devine onecestat,dact se dest ca aceasta si ma rman parte a probleme ‘A fost evocat din acest pant de vedere, demerel Ini Douglas Johto, ‘area intodus un concept no, ce lalate bate peed care Implict tncorporarea preocupirilor religioase in practca reailor imtemayonale Capitol V se concentrat arupra moduli in care reign poate Jnflvena tne masurs semnifictvsinsisiformulares poll externe una tat exempliicande-se ca impactl pe care mice evanghlice ‘m particular au asupea formalist poi exteme a Statelor Unite ale Americ Obictvul ine py secunde a hur de fap a fost acola de demonstra sub impulsl forfelor moderizri gi global, eign ‘apatd 0 vzibiliate sport pe scena public intemajonal, contesting sump tza secularist gi ct aceasta influenza tno variate ‘de modurt domeniel de studiu al rlailor Intemajionale,asifel <8 Introdcerea sa i eadral teorilor acetl discipline, dar sa practic sale, devine o imperioass necesita, Para trea tae a fost consacratl anal eae dine regi 1 glotlizare, Prima secjiune 2 analizat modul in cae religia esttransformati sub impactol_globalissti, accentuand tn particular Impactal migra al tehnologlor comunicasionale globale asupra cesta, iar secjunea secunds a ocupet de rispansurlle religil la provociile globlicrt gi de contributa pe care religa © aduce transformarea glbalizr, prin formlarea nor imag alternative fordinea globelé curents, Aste, 2 angumentat of religia mu este doar tan subiect pus, care sufers acfinea forjelar global, ch mal egrabl este unl care se implict activ im modelarea scestor fr, fe prin respingees lor, Ge prin tnercii de transformare a acetor, ‘unmand diferite sate PARTEA I. GLOBALIZAREA11. GLOBALIZAREA - CONSIDERATII GENERALE DDevenité .punctl foal al unor pasiuntostile gi uneor chiar al protestlor violent." globalizaen a fost tnvinuitt de tonte relle recente tn lumea de ast, dar, m acelasl timp, i ea s-au pus speranele pentru rezslvarea unora dintte problemele presante ale ‘umaniifi, Indiferent dack ese consideraté un fenomen bineverit or ‘unul mai putin dort, este cert, totus, faptal ck globalizarea este problema defiitore @ seco tn cae am intra sa gla grande faire de note temps"? aflindu-se tn centrul dezbaterior police, sociale sl culturale din cad tutor sccitijlor fumii¢ Studil slobaliael nu a reprezentat preocuparea exes a uneia sau alta dine dscipinele academice - semnifcafiasconsecinjele globalztii au fost analzate, cw procidere tn cadrul lime dout deni, tn ‘adral discipline! cconomice, a relajilor ntenajonae, socologie, teologlel ete i de aceea, nui tebule si mire diverstatea diferitelor bord percep aruprafenomenul® {In functie de unghiul din care a fost plvts, de diferitele aspect accentuate de citre autor care au stdlato, de orentares ideologics & acestora, de disipina fn care sunt aces specilizai, de reperle de analizi stilt, globalizarea a pint aader, 9 moltime de defi "Ingo gw Coping with Angblai: AT of conten Fg ‘Af oe ear apa gat nie nin, Ono ety re 20 9 Za Land Ua Mendon comme pheemenlgy da ord Prt, N22, ‘Yat 20,p4- ertl apot pe Inn Iie//eewineo/ ang paseo "Abs. Al, nn of ai Pr Thy Havre 200, pSoblizaen 9 feemenal religion I nepal ee 30 ‘Atl, economia defintglobalizara ca ,Interayinslizare spots ' produciei, distil lvanzaril de burr i servic sau ca “proces de integrave a pfelor pentru buna servic, capitalur chiara mint de lr" care dezvoltatutror celui de-al Doilea Rzbo! Mondial ‘Benjamin Barbers aplecstasupra impactul globslaii supra culls gf identi, iniearind © .McWorld” din ce tn ce mai fomogent, tn care culture indigene dispar treptat sub asedialculturt americane, fat care genres, pe de até parte, o reacfie de apirare = tredilor najonale sau religioase indigene, prin intermediul unor varie migciri, pe care autoral le cuprinde sub geneicul jihad = ols” Saanuel Huntington ads chiar mai depart argument ul Barbe, susjnind eh lumea este acum divizai in cteva eiviizat, care a ‘concefi irconciabile. In conde n care se prefigureazi sporirea importanj! ideniiior civizafionale, ciocnirle” dintre sceste Civlizai, care se opun ineluderi in cadrl tne societi mondiale, wor Seven iminente, din mal multe considerente. In primal rina, asusinut Huntington, diferefle dine civizafi sunt fundamentale, find Inscrce tn eons limba, cultura, tradiia gi mai ales in religia acestora, iar istria a dovedt eX dferenfeledintre cvlizai au repezentat sua cclor mai indelangate si violente conflice, In al dollea vind, sub resiunes forfelorgloblizante, interaciunle dintre evillzail spores enfin, oda cu aceteasporind st cngtentizarea difeenflorditre Cvlzai. ln al teen rand, procesle de moderizare gi transformille fexiale datrateacestora au yezrSdicint” cameni, au distros sursle traiionale de dentate ale acestore,contibuind, afl, Ja avintal rmigtrilr religiouse ,fundamentalste”,cae sigur o baz identar8 3 ftagamentul religios, care depisete granijele nafionale, rind liza Pe lingd acest evolu, are lc, Ia ora actual, tn ume, un ‘Tard © Fi (989, “Gatlson, Trade, Inne” Canaan our of emo pp. 5577 +N Wl ln rs, New Hosten orm Ya UnviyPe 204 "Deyn Ber Jd Mm rane] Le fo Bo “The ition Sen Bal aig Li 05 p36 lobaeares 4 fonemen elie a tceput seclaa roots de indigenzare- ,asanizare” tn Jponia, de pd, hnduizare” In Ind, .relslamizare” in Oriental Mioct, .rasianizare” Rus cise gla nivelal liter care anterlor Hades fe occidentalizat ca reacie Ia influenja occidental, unele dintre acest cuturiavdnd ‘namai voins, dar si resursele necesare modeliit ami Intrun mod neoccidetal fn al cinclea rind, noteaza Huntington spre deosebire de lferenole de naturd polls sau economics, cele de natur cultural 1 special exe rligioase sunt imsabile mal pun predispuse I a face compromisurl..O persouns poate fp jumatefrancex gi pe jumitate arab, poate fl chiar eetijean a doud rate, Ins este mal dif 3 fe jumtatecatolic gf jumtate maslman’, ebservs Huntington. In fine mportanjablocurilor economice repionale este in eretere, conform fl Huntington, inl saccesul acestora depinde de susfnerea une vilizail ‘comune, Diferenfele de naturéculturalé religions vor determina, n apreciere hui Huntington, neinflegert legate de anumite probleme de hnaturd politics, iar acjunle Ocidentuli, mente sisi aigure predominanja militar tn lume gi interesele economice, precum si Incercirile scestua de promovare a valorilor democratice si liberale _retutinden n lume, vor genera, nevtai, eae din partes celorate ivlizai, ga numitele ciocnieicivilzpinale" care vor aven drept rerultat cele din urmadiminvaeainluenjel ecient? McGrew si Lewis au definitglobalizaren ea set de provese cate ‘uprinde cea mai mare parte a global sau care opereas pe plan global care implica intensifier intrconexianlor gi interdependenjel inte scietiile statele care constitiecomunitate global. Dezbaterea globalize) ca ql fenomen politic accentueszi, de gull faptal et locul de acfune al politic si reultatul processor police ru mai sunt determinate fm cadrul satel relatv autonome gi foolate ci sunt, Intro oarecare msura, determinate la alvel global™ "Se ang Ci ft nl ne as Ane A Mca P. Leni, "Concepts lol pin Mea, A Le P Giacinto Se Pay Ps ade, Pip 6. Gen, “leben an Plt n Ss Pi Sins Rs 48 98totaszaen 9 omen religion I nepal cfu XX Rela interajionale sl natura politic exteme sunt asl ransformate rin plobalizare, in sensu redefinirirlurilor, posbitilrg rscurilor actoion)® Tn domeniul socologe, preocupares esenlalé este legati de teansformisile sociale care ae produc in cadrlsocetailor, sub mpactal sloblisisl Una dinre cele mai des tlizate defini ale globaliari, ae evideniazA si una dine princpalele conseinge ale acesteia pe ‘lan socal aparine li Roland Robertson, care considers glbelizarea ‘Grept wcomprimarea lumi gf intensifcarea constintiziri lumit ca Ante Defi ma generale au fost ofrite de Eman Richter, care a conceput globalizarea rept rejesua global eare a adunatIalalts ‘comune pe aceast planet, care atta erau dspersateszoate, tivo dependenfs mutual io unitate a une singure lumi st Lodge, care considers globalizarea drept proce! prin care popearele lumi vin fot mal interconecate fn toate domenile vie lor = cultrale, economic police, tehnologce sl eclogice ‘Anthony Giddens inflege globalizarea drept intensifiares relalor sociale global, care leg zone indeprtate tne ele, atel ci evenimente peleecue tun anme lo sunt modelate de evenimente ‘are aparla multe mile departare vicevers"™ Zaki Laid definete globlizarea drep intrare simbolic alum tn inmitatea social i culturals a flecire society", care influenjeazi smariera de a vedea,ijelege si proba Iumea, care implic atatrajunea, ct si sentimentele umane, cae bulverseazdraportl eu Umpul care se ccelerenz4 ic spi, care se comprimi.” ‘Fitons Nam The Five Was af lb in Reet Art Rab Jervis Titel ats Endrin Cons ond Contepany ss See, Largan, Kew ‘nhl daatoon Glin: ul Thy af aC Sage Londen 2 PB ‘Emcor, ema a Cabra ArH Rarer v.G dg Moving ie he ge of ies, Pele Co San Dioge ip2 1 Rey id, The Conn of May Pty, Cami, 19 p68 Soave ‘Asadar, dup cum observa si Douglas Kellner, sermenul _plobalizare” este flo fn context frit, decir dsciplinedierite 5n scopur at de dere inst este dificil de stabllit despre ce ana ‘ste vrba in problematca globalize funcieindeplineste terme sce fect are pentru teri politic contemporane."* ‘Desi mu exit neo interpretare a global universal accept, dupa scurta trecere th revit unora dint tnoercielle de define a scstla In cade dlfertelor discipline, devine cet fatal ck aceasta ra poate fl redusé lao singurd dimensiune,indfeent care ar fi acasta, Globtizareareprezints un proces, sau mal degrabi un st de proces multidimensional, care ni las neatine nich un domeniu al vei socal, Globalizarea ma ese 0 condi singular il gasete expres ‘nvisja economics socials, politics militar, eclogite CGlobtizarea nu ls neatnsh nic fea rligioass. Globalizarea a eat postbiltate ca eligi insel te globalize, Dp cum observa Peter Berger, tlm ino er8 a unl globalize religoasecoplesitoare. Toate relgile mujore ale lumii - mormonismul, penicostalsmul, [slamul,Tudsismal, Hindsisml,confucianlsmul (penira 0 pevioadé a Radars, Ct He Gi Ti nd Cty al pct de pe Inne wrasse un 2 >in Aart cole “The lotsa a Was fe yt ager Sth (ed, The Glen of Wr Pete" Ax nc at! Reon Seed ety ra 97 pk112, Fenomenologia globaliziei 14.21, Peviodizarea globalize Identiicares momentului de debut al globalize este imposibils peviodizarea find totdesuna imprest gi discutabil. De regal, ‘conomigt eral concep plobalizarea ca un proces de dati recent In ‘reme ce feorticlent sistemas mondial istic tn genere, sun «S ploblizaree are dja 0. vechime de citeva secole (Immanvel ‘Wallerstein sau char de cite mileni (Prank & Gill. Uni autor datezd globalzarea ined de la tneeputurile clini ‘umane. Maid Tebvanian, de piléa, considers ci globalizarea este un proces ce ea desfigurat pe pazcursl ulimilr 5000 de ani, cunoscind, {nl aceleraresemnifcatis dup colapeal UnianiSovetie In 1991." "Bet autor are impart storia globalizrin mai multe perioade Wolf Schiefe, de exemply, imparte Istria lumii tn tei segmente: replobal, protoglobal inte 1500s 1950) gi percads actual glob © periodiare sland este suit de Hopkins, care vorbeste despre o gobalzarearhait(inninte de 160), despre o prto-globalizare (ttre 1600-180), despre ogloblizare moder (1800-1950 despre una postolonial (in 1950 tncoace). Serge Latouche ditnge, de aemenea, ptr faze ale glbaliziel, pe care le nameste quite mondilations ~ Prima dine acestea avut lc i peioada descoperior lumi ot gia Coloizin ecestein ete asociaté co exparsiunen goografics, a doua = AG Punk 8 il, Th Nd pac Fc ne orf ss? Rowde, ‘ndon 8 thc gg Cat, Key Cpl rt peat de pent Tp ea ee ronen 2 1-8 1 WR Stat "cabal Hae Miserable apd Eneonments ely Malahat Baie, Cmts la Hr Dole ‘as Pro 958, AG Hop “reducton:glebulitin = An aged fo ion” AG, ‘opie Gon sry, Pa, end, 0p. robaticaes of fnomena ree rmondilzare a avut Joc tne anil 18801960, eprezentind moment ecvolirt copitalismulul, industries modemiziniy a tla ‘mondializare a cept oda cu deeslonizarea gi cu aparjia nolo tale pe harta lum, lar a pate, le newel mondalsaton, eat globliaren ‘ontemporani, are drept caracterstci corporajile.tsenaonale ‘elbugbea replementirilr statle tn Occident, pibusites economic planifat in Est conficares economist de cite inane David Held gi Anthony McGrew considers existena religilor ‘mondiale sa reflelor de comer din perloada medieval ics faptl cl globulizarea are oistorie indelungats, de secole, dei de Iongul ‘impulul forma acesteia 6 modifiat cesta Susin 8 tpareleetorce ale globlizari au fost marcate de chinbl major, fn inp ce rtm temporal ale aestoia ders, im funeje de domeniv. Aces stort at Impirit formele Iuate de globalizare de-a longo vremii in patru peti: premodemi, moderns timpurie, modems si contemporan, Scare percads cunoscind anumite caractristicl spaio-temporle si ‘organizafionale® ln analiza perioade’ premodeme, autor au identifica dept agent i plobalizirt marie imperit police si mitre, religile mondine, igratile, cucernle si comerul In distanje mar, fire regions oli, Procesalglobalizarit nu a prezenta inst, in acenst prioad, Aovuri globe duabile, conform autorlor menfonaj, ck doar unele sporadice i aproape eclusv nee elie. Fhaxurie global regularzae ‘rau rds n acest perioads, messcle, misfurle et. crelnd doa cs vitezt pe care o pernutea taneportal nemecanaat al remit De scomenga, nu a exstat nie o forms isitifonalizats de reglementare obal arnt dintre diferiele region i cult imneau adhe, De acoa, globalizaren din aceasta perioadé pre-modem a fot crac telat, de autor: mensonai dept o globalize subj", comparativ ‘cepocile ultercare*® ‘Seg Letouce “La mendizton ii” old Esd 9 Mander, yl tpt ten on peA doa inte cole ptr percade identifiate de Held tl coneide cu “ascensiunea Occidental, la inceputal seco al XVHea. Autor fu bservat ct formarea imperilor ewropene in Ameri (Scolle a XVbes gh al XVI) sin Oceania (eclele al XVITElea al XD) ot Aancorst acste continent si regiuni, anterior separate, in sfera unot Tela glbale no i distinctive", desi admit ch fn aceasts period’ lbalizarea mit a relizat in sens plenar, deoarece In acest proces a fost angrenat, in general, doar zonele mai sus amine, In aceast perioadi, vehiculele globalize) au fost reprezentate de foxrile ‘emografice, ecologic, comercial, epidemiologic gi financare dintre Europa, Americ’ si Oceania. Cétre finalul acesteiperioade, Interconedurle Ia distanje mari au fot fcliate de progresele din domeniul conetrin drumurilor, eile ferate si navelae mecanizate, dest ‘eloiatn scestora ers Inch imitat. Schimburile culturale au fot ‘mod cert, fciate de invetaea, de ctre Guttenberg, par si ‘iopindiren aesiula tm Europa, {ned i in aceasti peroada, institjonalizaren gi reglementarea teaileglobale au contnuat te Timitate,infrconerunileglobaleinfluenjind tn cea mai mare misur Europa, cara proftat de pe rma seeeslu! la hogafa Lut Noi i care, alot rivals dintre imperi, a dezvoliat not thnologi gi institt fle potell in Europa, care, pe parcurel seca al XDCoa n cadral ‘lei de tia faze a globaieii, sau extne pretatinden! tn lume® In perioada globalizart modeme, identifiats de etre Held eal, roiletehnologl navale gi avanstl in domeniul armelor, au fctat fxtinderes imperilor earopene tn toate regiuile lumi. Flaxurle ‘comercial, investi migrafiaraneatlantcs a port corsiderabi in fceast perondi gift lunes a Inceput degradarea ecologic global ‘Trisitura de ba2s a acestel peroade a fost, conform autorlor rengionai extinderes extraordinar a iasluenjel police gi miitare a lunperir europene gi a imperivi american, prin care a creat o een flobali de interconexuni, cele mai intense find cele din domenile comer, investors migra, faclitate de nous infastructurs de transport si de comunicaile telegrafice. Pe plan cultura, tn acest parioad# a avut loco modieare a dscursl ieologc trecindu-se de Ja discusul predominant religiot al epocilor anterioare Ja dscusul secular, caracterizat de feologii precim mandsml, liberalism, ‘nationalism, scientsmal, care vor alters cukutile i practice setae le popoareor din lames fnroaghs? Le sfarstal acest peroade a global, dup sere din cele out rizboaie mondiale, imperile europene gobsle ms fot inlocite de Ihegemonia americans, odati cu aceasta Incepind cea dea pairs perioad,globalizarea contemporand Forma globalize conterporane 2 fost dati de urmalle celui deal doilea rieboi mondial - imperile leuropene sau dezntegrat, tre SUA 51 URSS a incoput Rizboial Reve, 3 Iuat nasere © noud erdine politics mondils n central creia ee afl ONU si insttile acesteia, toate aceste reals! modietnd profund structura de putere global. In urma deintegriritimperilor earopene sf ullesor a URSS,satelenajune, al clrormumir a cescut spectacles, au doventacor principal lsitemulu mondial, angrensf in. rfea complead de epstur egionale sa globale ® Pe plan economic, pribusteasistemulul de Ia Bretton: Woods, in anil 70 a dat un avin’ sport globalisari economice.Deteglementares neoliberals a determinat expansiunea fri precedent comerfuli ‘global, a investor si Suxurlor financire. Pe pan ecole, epoca ontemporant este martors poluinit transfontalere, a modi ‘istemului climatic, a amosfre a plo acide Interstate veloctatea Interacunilor caltrale g socile sunt facilitate de dezvattaresnollor ‘ehnologit satel, computerce, Inert , de aparia corprailor ‘mediatice internationale, de noua infractoctur a transport, cate permite deplsarea mult mat rapids mal leftin pretutinden’ in sme, Ja distane urge. In condiile m care aceleagi fle, aceleas si, sceleagi produse culturale circuld prettindenl, autor. mentions ascamind lumea cu un supermarket global, dott preutindent ca aceleai prods side. Interac culturale 9 sociale sunt inlet, Bi pace. cmapGe asemenss, de circols, la scar global a bil engeze. © wast tinct a acest perioade, identifica de Held etal este aceen ok Schimburle curse nu mai aa loc doar tnze elite, cum a fst eazal Anterior, ci cuprind pobliul de masa! ‘Atedar, autor’ menjionajiremared feptl cl tiparee globliari contemporaneprezints 0 form difert de ces a perioadeor anteroae find revultatl unel anume conjunetur de factor social, thnologis, politic si economic, dstingindu-se prin extensiunes, intestate st ‘elostate fowurilorinterconexiarlr la toate veel vei sociale ‘Pornind de la mulidimensionalitate globalize, exists si autor care consider cl exit mai multe momente de debut le lobalizii (Go alte cuvinte, globalizrea economéct a Inceput intrun snume ‘moment, ces polite th alt moment, cea cultural ty atl gf ass mal departe.Asto,orgineaglobalriri ealtrale este unori dataté tne ‘ni 300800, end marie religl au Inept se rSspindessc pe sear larg ir glbalizarea economick cea ecologies tn periods marilor _descoperi geografice * ‘Opina Ini Jan Aart Schole, la cae tndem s8 subscriem este aceea ci dnd lobalizarea este perceputacaascesione a supratertrialiti, ‘tinct cronologia 2a consts intro combinare a pozjilor Yui Roland Robertson (cae dateaziglobalizarea in ultima parte a anidor 1950) st Rocenaw (Care considers debutul globalizri tn aii 1970) $i asta pentru ef In pofida unor indict cave ar sugerac& globalizarea dateazS ‘Se mult inp, totus, aceasta nu a fost resimptd de majoritates ‘umaniijl in mod continu gf comprehensiv pins prin ani 1960, nd ‘McLuhan a ntodus concept atu global", pentrs a descrienoile tranaformari care se produce in lume ‘Chiardacdschimbutt de naturt economic, cultural sau eigioass au mai avut loc de lung store, uo intestate mal mare sw mal nied, pevida menfionaté a us prerntS anumite caracersii nok, Tan ey, lint ond Wd Sai Pty rs. 1p ‘SESEAP}inKan "te cheatin for Pasa Joe Boys Stew Soh Clobniaare i fenomens ear {aya de pericadele anterioae, cind schimburlle erau mai deyrabs estrnse la sear regional, fa a afeta lume Inte aga com este ‘az n epoca contemporans. Nicicnd iain ma exitt psibiitaten tunel comuniciei instantanee fntre oricare puncte de pe glob, ‘oonuniiile mu a fost legate mai mult unele de altel, destin lor fea Intepitrant fm maniera in care acest Incr oe intimplt ati, technologia ma creat oportuntsi mai mari decit fn ulkimele decent sh icin aa fost brits po scar tht de largo deologie unk ‘Azpecele indi ale perioadel actual vor rele! mal car In eviden}s ‘data cu analizarea tiparcorglobaliziril in domenial soll economies pot in cadrul cele de-a doua sejiunl Ince. Consderdz, prin lurmare, cl desi parte consideraba a infastrucuel sau a fundamentlor sale a fost realizaté inc icepind cua doua jumstate a Secolulul al XDCla, globalizarea prezint astei trisiturl ined, in special legate de comprimareatnpalui i spafil 14122. Cauzalitates globalizieit cuca ce privete cauzaisten procesult global, dating se face inveabordile monacauzale care dents un sngurimperativ or cel pujin unul principal) st cele multcauzale (care considers ch obalzaea este determina de conjugares ma mull factor inland ci factor de naturdtehnologic pa, Weologla, deze polite et). Url inte cei mai importan reprezentangi a primelabondat este Tnumansel Wallerstein. Acesta a intros conceal sistema mandi moder, institut de capitis, a cui logics interiors f silo sh fe bal. Deoarece capitalimal are nevoie de o expansiane constants pentru ag menpine limite profitull, acest ebule si dentifie perma rent nei oportunitii economic, in zone difeite Prin urmare, tn abor dares lui Wallerstein, singural element care @ dterminatgloalizarea este instituiren pie mondiale” Rosen a susfinut 8 rx rumai capital, statle, organizaile internaionale, concerele internationale, ONG-ure, als de o mule ‘tans Wallet pit‘lebatizare emens eligi ta incepta neca X de a actor, pt penta impunerea obiectveor Jor pe scena polit tmondile polcenrce, ist motorul care @ determina trecerea de ta politica cafe avea in centr statle rajionale, Ia cea poiceniric este Fepreentat de tehnalogi. in special de dezvltareasocietiiinformasict ‘eunoasteri, care a facta nterconesunie dine popula diverelor Continent, anal ennai ditaneior geografice* ‘Robert Gilpin, pe de als parte, consider ck glbalzarea este depen- dent de autritateanajonal-statals, mai precis deo putere hegemonic, ‘are tcbuie sl de perisunea tats, peru ca aceasta exite ‘Thomas L.Fredian evocd tri factor! major care at determinat spodives globalize demecratzarea tehnologel (toni evlufilor fehnologice din domenil comunicailr, comunicarea este mult mai Jefting teefoanele mobile, computerle,pagerl sunt melt mai ugor de purtt dato inoveilor eau permis reducer dimensisnlor acestora [raunt aceeibile uno nami maze de eameni), democraizarea finan {ulterior Rizboiulsi Recs, majritate imprumaturlor interafonale 22 fost realizate de ite mate Binct comercial i companile de asguréis scum companileofrtoblgafiun direct cen, drepturmare Sie si ‘ompanie az de- face acum ca cament pe are nu cunosc din dient Fir ar deck o fark orto companie mu sunt performante, defnstori ‘bligajarilor i vor vinde aur vor invest ani nl i companit pecformante) si democratizare informatie! (ope deoseire de pesida omtRésbol Rece, cind majoritaten guverelor contolau informafia ce ‘Sjnges la public, ste! informaia exte acces orice persoane ce {jin o antes ol un abonament pin cab, iar oat ce apriia Tnernetulinformafia a deveit spon la cerereoricand series) “AI autor considerd cd pringpalele motoare ale globalizrt sunt corporal internajonale organize media ansnafionale, ONG-sile ‘Songanizai guvemamentalealtrnatives* “Jama Rosco itt tis Dyed Gti, onto ives ‘fot Cpl Gl lial nog Unda tna Eamon Or, Prcon iver Pes 20, 9 2589 ‘Thomas kan Ls er le Under Glin Ace 200 ‘hf Teetian ct e ed gp Gein, Ky Cos aol pen de pe inc wna dr lca 211200, Ruud Lubbers Jolanda Koorevaar ssn cf globllzaren are do ‘auze:inovaile tehnologce si Idecogia neoliberas, Aceta contest Interpretrile care pun Ia besa globalizirit evoluile gt turbulejee ‘conomic,interafionalizaea processor economic aparfa nel piel ‘mondiale fi corporailr wansraionale rile mondiale de capt, {nterdependenja economic tot ma accentats ne free, susinnd Ideologia neoiberala 2 invita factors decisional, care formulesas police, si Uberallzeze pile, sh dereplementene economile gi sh rvatizezefirmele de stat Apo nova ehnologic,n special cele din, ke Gi Eel ne roar cine el Ba Dal Pag be Pa, amo an Bs Pon ik ‘mou paca Mar Saw mal nada ctpr pobatanter rei reper ‘Ste a pat oto ts yt ar at ‘ess iin caegrs deve al apd evesent de Wi ‘So Anais eet pe lpn de ce iis ih Fer polar ws van Su, Th Ctl Tomato Gita Sc Te lal Cd Soy Yowtsk 208 Cane or Cl Sosy nd ‘Cnr ord Sindy of ltl Govern SE Landa 8, 54) latter omens igs a toeputa secu Xt Asada, globalisti, pe deo parte, susin ek globalizarea economics, smanifstatd into pla global nics, determing o .denajonalizare” & ‘conomilr iar in carl accse conomi care mu ma cunoaite granite ‘ertriale, guverele nafionale ii pierd sutoriaten politic asupea secicit 3 economii in favoaren frelon impersnale ale piel care devin mul mai puternice deat state. Ace remarc fap ch tim, scum, nt lume globalzat, in care statelenafonale si idenitie rnafionale sunt pe eale de disparities cf, contextal economic now ‘rat, forfle pel au deveni¢ malt mai puternice deci ele ale statelor nafiune, ere vor f Inlocuite, n exe din urmé, ex alke forme de ‘organizare socal. In termeni economie ple, in neile condi create de sloblizare, capital este extrem de mobil, cea ce subyninea, in ‘mod sever, ablitatca statu dea eglementa capital, apt ealutat de cite neoliberal si deplin de ctre social democr i de majorities ‘neo-smansigiloe, In termeni cukrall, 0 lume plobalizat inser ch “najunle™ au devenit tot mai aseminstoare, datoits standard, bale, acsleast prose gi firme find prezente pretutindent in kame, Obioctivalglbalizil este repreentt fn aceast abordae, de craze tunel piefe glbsle complet integrate In opin globalt,agedar, lbalzarea este considera o eval positvas progresivs, care aduce benef lumisporind oportaniie de munc standardle de vit Seeptici, pe de alté pate, considers tendinfle cantemporane [pot f definite mat degrahi prin termenul de “intemajonalizare", sh *rogionalizae” sau “tadizae”, ar nu prin trmanal de “glbalizare”, deoarece economia mondial ete departe de afi cu adevirat global. ‘Analizind glbalizarea din perspectivi economics, scepiclsfin «8 ‘economia actual este mal putin deschist si integrats dectt cea din sacolal al XDCles, reprezentté prin Elalonul-Aur sh conchid <8 lobalizarea este un .mit", a einai importants este supraestimat, Pentru scepticl, globalzares este doar o construe idelogic, are ‘Pauline Grahame Thome, Gane ab na nr ar Te Basst, pari a justicarea gl leptimaren project global neoliberal, de create a uni pie lobae libre gi de consolidare a capitalsmulat angloamercan, In cole mai imporante regiuni economice ale Hemi Giobatizares este un mit care ofer8 policienlor si guvernelor posiilistea de asi discplina cetsfeni fn vedereatntruniri ecngelor Piet-mondiale® Unit sceptcl susin ci globalizare repreznts ‘elumful nai captaliem global opresiv"® 9 evidenyazdinegalitiile De care aceasta le genereszi, prin divizarea lumii in prvilegai gi ‘Gesavantj ait tn ceea ce piveste satel, cit gn ceea ce privet indivai din ioterioral asta. Spre deosebire de hiperglobalis, scepicit acords un rol primordial sttulul najonal, jn contestul lobalizisi, nd convingt ck puterea gi semfiaiaacesuia ma se va fiminoa, ci dimpotiva, acest va juca un rol foarte important tn reglementates relapilr economicedinze state ‘Spre deosebire de orienisle anterior menfionate, teza trans- formativists ma foce previciuni refertoare la waectorile global sh nici mi Snceared 0 evaluare @ acestora. Pentru reprezentanitacestei col, globalizaren este un proces cu final deschis, dreptpentra care fs, focalizeazk alena asupra tiparelor contemporane ale aceseia. Acetia rgumentenzé cA lobalzarea crea ecumstanye economice, police 4 sodale nol, care contibule la trnsformares puteilstatlor i ‘ontestuli fn care acestea operezi. Globalizarea ma duce, Ins 1a eonomi, susfine Dicken, ete caracterizalé de o fragmentire a muitor procese de product st de releclzaren gga a acestora, Ia sear global fk a se yine cont de gronifelenajonal.* “recnd acum la categoria sceptllor, ce poate nota fap spre deoscire de global aceta consider ct nimie now nu se produce fn ‘domenil economic, odat8 cx globalizarea, Immanuel Wallerstein, de pilda, susfine c& seclele XVI gi XIX cunoscuters deja o integrare economic masa, care a preg erenal pentru evoufiewlteoare, ‘sfel cl soolul XX ni este unc din acest punct de vedere. Dei pele financiare operezi der, datorits technologie de pretucare a datsor, iar cedral geopolite este, de asemenea,difert, dup colapsul Uniunit Sovietice, ra exis schimblr de nate calittiva, intruct capitalism fst dinotdeauna global" Hirst si Thompson" pe de al parte, afrmal cd nivelulintegis slobsle de astisi marchears, de fapt, 0 intoarcere 1a nivel atin fanterior Primalui rSabol mondial. Acosta obser ck economia international a fest, din multe punete de vedere, mult mal desis 2 pevioada anteroari Peimulai ricboi mondial, decit » fost vreodats ‘Gop aceea, Conform scester autor ,comerjulinterafionl sf huxurile {Fone Dien, craig gl exerine a civipr cna a Snr yi nufeae Bnd or pee cpaente nb finp (Bika ate lea Ge setaplanes ingle tu. car eet Segal « sci memory tr aeen geo marae x Han Ff usr aia perenernsfna es Pee ian *A New Geox Shy tne ll Aa Mc, ic! Torin es 6.25) Femdom dt yes on Wallet The Re set ue Dee ibe a ap Se nF he oh Ba ph pa. fan) ce le a pcs pa. ‘peal Hit sine pp. pS ‘iranciare tntre economille in curs de industraizare rapid gf tte fcestea gi diversele lor teritorilcoloniale, au fost mai important, fa comparajic cu nivelulle PB-uli nsintes Prmlui abot mondial, ecit sunt, probabl, asta" Evocind cifre de export sh date referitoare la investile drete ire 1870 si 1973, Hirt si Thompson sfin ct procesul globaliziil nu aduce timc nou, doarece statistile privindinvesiilscomerulinterafonal na sunt mult diferite a de ‘oe din prioada imperialist. CChiar dac inegrarea comerflui ns ange cote cu mult mal mar decit anterior momentulul 1916, aga cum afirnd, pe dept, scepic, ‘vsti mai mule atbute ale selailor comerciale contemporane, cre sugereazdfoptl ci integeareaeconomich actual est ult mal inter cat ca anterioard Primula riboi mondial reprezentind, dec, fazk x tofu noua In aes sens, Greco gi Ikenbery? apeciazt ef sectoral economic cal mal inostor i ple avanste, este cel al servic, are pnd recent nu fuses integra n mod semifcalvincomerl mondial comerul cu servic cance astzio cresterespectaculoas ~ in SUA, de exemplu, comer eu servic reprezenta 29% tn 1998, fa de 17% in 1960 gi doar 2% tn 1900. als caracteristick senna comer ‘ontomporan este dati de avintul comerjulul iniindesral, care ‘somali schimburie de bunori simular in fara granielor - comer ‘const, n prezent, in mare parte din tranaferul de buns ince diferie reprezentange ale corporailor multinajionale, ox in transfer de Dbunuri intermediare inte frme, care servese diept input pentru rodusu final Un alt clement de noutate este dat de aparfia unui grup de state nou industrialzate (Coreea de Sud, Taiwan, China, Malaysia), care sunt exportstoare importante de bun intermediane sau manufacturate pont rile avant. Fe canner 2—————————— (© alts forma important de activate economic, care evident outatea ere contemporane, din perspectivi economic, este accex 2 {neg peor de capital, Capital se poate misca acum liber, nafara ‘ranilor, pinto varietate de modu, Indiv sau firmele pot ina Investig de portofoliu, achisonind sau vinzind active fnancare lichide, sou po inijia investi stSine drete. Dnique Pon susine cf tncepatul de secol XXI va rimane marest de rapcitates cu care #3 realizat gJobaizarea fnancari* Investiile de portofolin pe termen ‘cur lang sl investi irine dnete au spe consderab, din 1950, Ancoace. Asie, un autor’ observ Ine 1960198, investi srine dliecte au ereseut de aproximati 10 ori (eu toate cre Svestitare unt tot acelea din cc Tridel, care tn 1999 defeat peste SO% din ‘tocul mondial al actveor pasate steinitate) "Exists sept carerecunose fptul cl fxr interasioale de Dbunuri, servic $i capital fnaneiar au sporitconsideabil in ultimele deceni ns angumenteak, cu toate acesea, cn se poate vor nel espre exsterja tune! pleje une globele. Un dintre acess, Timothy "Taylor duce in discue fatale, f-o economie complet globalizat, Dbunurile i investiile ar trece dincolo de ganiele najonae, £28 3 tnudmpina ifculti, ts acest hac este depart dea fadevarat, dup um 0 demonsireazi studile care au testat importanja granjelor rafionale in deteminarea Guxcrilor de burst i srviciL™ Intractt ‘ranicenafionale continu ct joace un rl extrem de important se ‘poate conchide cf suntern depart de realzaeapiee nice global Pentru a dovedi acest fapt, Taylor © ofert, spre exemplfcare reloile comercnle dintte provina canadianA Ontario cu stato ‘Washington si dine acsta din rm cu Columbia Briand care se afi cam la sceeasi distanys de Washington ca gi Ontario. Int-o lame (3 trai, argumentenz& Taylot, ar fi de aleptat ca nivelul comer {S Doninige Pit“ Minds il rane Srp Care, pt 1 ord Calls 10. 12 ftp Tylor Te hou git ub ns 3/22/20 Fr facestei provineti cu Washingtonal si fe similar celui cu Columbia ‘Brita, nt realitaten este alta, Comparind nivel comerfuli inte costo regiun, studile au atat cf niveal schimburllor comerile, Inire regirile din iterioral Canadel itr replunile din intrioral, SUA, ese de 12 ori mai mane dacit cel dine acsiea si regiunile ochivalente, din afre graijelor acetor dout state. Sti simian, fectuate in Europa, au demonstat cf inireregiunile anamitor state, Schimburil comercial sunt de tel pn la 10 or mai ridicate dest cele din afara granijlor majonale, char sl dupi sjstarea snor factor precum marimea economillornaionale diana grografica.™ CComparaea projurlor produssor similar, inte ere fr, reprezinll 0 ele dovads a faptui of ru exist, Inc, o pla global tunic. Dupt cum nota Tayler, atund cind banal sunt vindte fn ‘adrul une ple une, prev sestor tind se ajurteze- aun cn ref petrol reste in SUA, de pil acsta unde si creases tn Intyega jar, chiar dock procental exact al crgtert si moment produce set lars depinde de anumite ciscumstanje locale. Ca toate acastea, numeroase studi au evident faptl cA prefrle nor Dbunuet tansacfonate intemafonal, com ese camil motrin, computerelor, autoturiamelor gi tlevizoureor, de pid, me i modi Dre, im acalagh timp, si in afora.graijelor mafionale. Taylor ‘mengioneazi in acest sans, unl dite studilecare a examinat mods in care fluctuate ratelor de schiml afectazA prefal relat al bumusilor. PPomind dei premisa cane cn ala de sch ini dou ate se ‘modific pre exemplu, cu 10%, preurilebunerlr din aceste dou tate leebuie ab se sjusteze tot cu 10%, penta a rimine in acseas rei, studiul menfonat a demonetat cin seat, afunecind ratele de schlmb se modifi, daseor ext neve de tei pn Ia cin ant pentru ca doar jumitate din aca media st se relece tn propre relative ale bounuloe. Asadar, preurile relative ale bunurilor care wanscend trail najonale mu se comport ca scum ar eds 0 pa uniMai mult, Taylor notesza ci pele financare sunt ingrdite, nel, de granijelenapionale, deg tranzacfilfinanciare intemafionale a sport considerabil, de- lungultimpull.Ins-o pag global observa facets, investitorl ar webu sé dein capt n compari lcalizate tn ‘ntreaga lumen schimb, investor din ttreaga lume tind si ran 1m proximitates pj lor najonal la afzsitl anor 1950, de exempla, Investors americani defineau 90% din dividendele lor in rezeve americane, 88% dine investtorl canadien in stocuri canadiene, 94% on aJuri esenyiate ale lami post Rzbot Reco jumitte alum pare jest din Rézbolal Reve cu intenfa de a construi un Lexus mai bun, ediaté moderiziri, proflri g privatisill economiior, pentru a prosper in cadrul sstemulsi globaliziri, tn vreme ce cealalts jumdtate a fun, s fr uneor chiar celal jamitate a persoanel {nck print tn lupta pent inpyiea mésiilor, mln reprezentind ‘urea identtars,ridcnile Gechuin, flee este vorba despre familie, ‘comnital, trib, najune, rege sau despre loculconserat cas" “Ace! Lenus din tal cift lui Feledman reprezntl benefice cevtraordinare ale une! economidglobale, tm timp ce Mistind simboizearssocietiietraitonae, care e opun globalize, de teama ‘lerderlt identi lor. ,Pupine Iucrui sunt mal supritoare penta ‘ameni det acela de a fi psi de identitate gi de sentimental un amin. Onmenis mor pentru ast, vid pentru asta, cnt despre ast, seria poeme si povestiri despre asta. Pentru ci firs un simp al cin Slapertenene,vaja devine searbidt i Sr tee afirm’ Friedman Toms, pe de alti parte, reprezints doringa ummand de dezvoltare, de prosperitate gl de moderizare, reprezentati, in cadrul sstemului (loballzii, prin piefele globale,insttuile financare si tehnologile ‘computerzale, prin intermedi oicora se realizes, asta, standarde de vijdcuperioare!# Frisdman evidenfazi benefice globalizri, fargumentind cf piejle glbsle silese guverele si adopte politic fconomice resporsabile, care i incrsjeze investiile strtne sf si fccelereze, ase, ceperes economicl. Mai mult, glbalizarea reduce {ensiunileintemaionale prin fatal cA statele are investese mast In ‘med recipe, in economile lor, prosper gn ma sunt predispuse 8 te angajece in richoaie unele Impotriva celoralte * De asemenea, Friedman noterzA pi faptal cl wspindies plejlor bere st Gemocrfii, in lume, penmite multor oameri sisi transforme ‘ssplaile In realizar, iar tehnologia are fora de a indeparta mu doar eat 5 ve, 4 Soblizaes¢lfenomens egos a tceputa sea 20 raijle geografce, cls cele umane, tn racunoae cu tate aceste, {aptul ef benefice pabalcari nn sunt echt distribute Jari coea ce privete.misinul”,provocarea mor, i aceasta er 1 globalize, conform fl Fledman, cosa de gist un eeiibre inte prezervaressentimentullidenita, al cilnulu si comanti si tnueprinderea acjunilor necesare supravieulel, in cade sistem flobalizir Pentru a prospera pe plan economic, toate sovietsie ttebuie yt Incerce a construlascl un Lexus mal bun conduc in jurul lumi, avdnd grin acl! inp, prezerve nisin", surscle fundamentale ale Identiti, pentru cb allel, acest se vor rizvriti suspne Friedman John Miviletwalt gt Advian Wooldridge eutin of globalizaren determing efiientizarea economic, genereszA prosperiate, extinde dea deliberate si deschide oct educt,trania locus prin {intermedia Interetul, care permite oamenlor accesul I informati, friunde tm tume, Ia orice ori. $1 chiar dacd recunose faptul cd lobalizarea gencreazi incgaltti profunde, cei dot autor jusificd