Sunteți pe pagina 1din 13

Pagina nr.

1
a unei cladiri in raport cu impactul acesteia
asupra mediului inconjurator. Aceasta
preocupare, din ce in ce mai evidenta si mai

CASA SOLARA ACTIVA SI CASA


SOLARA PASIVA

frecventa, vine in primul rand din


constientizarea nevoii de protejare a resurselor
naturale (prin aceasta intelegandu-se apa,
aerul, pamantul, padurile etc.), dar si din

Consumul de energie se datoreaza urmatoarelor


functiuni: transport, industrie, cladiri cu
functiuni civile. Cele din urma realizeaza un
consum cumulat aproximativ egal cu energia
utilizata de celelalte doua, directia generala
fiind de reducere chiar in mod reglementat a
consumului de energie. De aici a aparut ideea
proiectarii compatibile ecologic. Un prim
specialist care a inteles valentele energiei
naturale, aplicandu-le in mod practic a fost
inginerul Buckminster Fuller, cel care a cercetat
pentru intaia oara principiul casei
autosuficiente. De aici a mai fost un singur
pas pentru specialisti spre intelegerea si
punerea in aplicare a calitatilor mediului
natural, pe baza legilor fizice. Efectul s-a
materializat prin directiile generale spre care se
orienteaza astazi arhitectura:

arhitectura solara (se bazeaza pe


utilizarea energiei provenite de la soare
ca energie libera, neconventionale);
arhitectura inteligenta
arhitectura bioclimatica (Proiectarea
cladirilor bioclimatice consta in
adaptarea cladirilor la conditiile
meteorologice specifice si in obtinerea
gradului cel mai ridicat de confort
utilizand cat mai putine surse auxiliare
de energie.)
arhitectura verde (green architecture
exprima spre exemplu un mod de trai al
cladirii din resurse regenerabile);
(low energy architecture)

toate aceste denumiri exprimandu-se printro abordare complexa, obiectul de


arhitectura fiind perceput ca un organism
viu.

Dincolo de a fi doar o tendinta, termenul de


arhitectura ecologica denumeste un mod de
a privi activitatea de conceptie si de constructie

prisma consecintei sale imediate: costuri de


intretinere reduse, durabilitate crescuta in timp
(fie ca vorbim de locuinte sau de alte tipuri de
constructii). In aceeasi masura, constientizarea
fiecaruia dintre noi in parte a necesitatii
construirii unei case care sa fie eficienta pe
termen lung, din punct de vedere economic
duce la reducerea costurilor de intretinere:
caldura, energie, apa si refolosirea acesteia;
folosirea unor materiale cu proprietati care sa
permita un grad sporit de confort fizic si
psihologic duce in primul rand la imbunatatirea
calitatii vietii.

CASA SOLARA
Energia regenerabila este captata
din fluxuri de energie produse de
diferitele procese naturale cum ar fi
lumina soarelui, vnt, ape
curgatoare,
procese biologice sau fluxuri de
energie geotermala. Aceste fluxuri
naturale de energie sunt
remprospatate rapid de catre
procesele naturale care le
genereaza. Soarele se numara
printre cele mai importante resurse
energetice ale viitorului, deoarece
apartine resurselor energetice cu
adevarat regenerabile. Energia
solara ne sta la dispozitie n cantitati
practic nelimitate, prin utilizarea

Pagina nr.2

acesteia nu rezulta deseuri care sa


afecteze mediul nconjurator.
Pretul purtatorilor conventionali de
energie (titei, gaze naturale, energie
electrica) creste continuu, iar
valorificarea energiei solare poate fi
o alternativa n utilizarile domestice.
Casele care valorifica n mod
constient pasiv sau activ energia
solara
se numesc case solare. In functie
de proportia n care energia solara
se utilizeaza pentru satisfacerea
necesitatilor energetice ale unei
case, exista case cu energie zero,
case cu energie pozitiva si case cu
energie redusa.
1. Casele cu ernegie zero sunt
acele cladiri la care necesitatile
energetice
sunt satisfacute aproape n totalitate
din energia solara captata. Consumul
energetic se considera la nivelul unui
an, deoarece vara se dispune de o
cantitate mai mare de energie solara
dect iarna.
2. Casele cu energie pozitiva
obtin mai multa energie solara dect
cea
necesara consumului anual. In
general aceste case valorifica
energia solara att cu ajutorul
colectoarelor solare (instalatii de
producere a apei calde menajere)
ct si utiliznd celule (baterii) solare
(instalatii de producere a curentului
electric). Energia calorica de
provenienta solara obtinuta vara
este stocata pentru perioada iernii n
rezervoare termice (calorice) cu apa
sau saruri minerale, iar energia
electrica neconsumata este debitata
n reteaua de energie electrica.
Pentru masurarea cantitatii de
energie electrica debitata n retea
este neccesera existenta unui contor
special care se roteste invers.

La proiectarea caselor din primele


doua categorii este foarte important
ca
bateriile solare si colectoarele solare
sa fie dimensionate n mod
corespunzator. Cladirile de acest fel
trebuie prevazute cu instalatii de
captare a energiei solare avnd
suprafete considerabile.
3. Casele cu energie redusa sunt
acele case care utilizeaza energia
solara
pentru ncalzire. Aceste case
necesita un consum energetic anual
pentru ncalzire ntre 5 si 50 kWh/m2,
considernd suprafata utila. In cazul
unei case cu o suprafata utila de 120
m2 necesarul anual de energie
termica este de 600 6000 kWh, iar
pentru producerea acesteia ar fi
nevoie de 63 630 m3 gaz metan. La
proiectarea si construirea acestor
case se impun att o orientare si o
forma constructiva corespunzatore,
ct si izolarea termica foarte
avansata.

Casa solara pasiva cu energie


redusa. Suprafata ncalzita: 165 m2.
Suprafata colectoarelor solare: 35 m2
dispuse pe acoperisul cu orientare
sud-sudest. Interiorul casei solare de
mai sus. Ferestrele au suptafetele
mari si sunt orientate spre sud-sudest. Incaperile de zi sunt dispuse n
partea sudica a cladirii, iar in cele
orientate spre nord se afla ncaperile
cu utilizari temporare.
Casa a fost construita din caramida
Porotherm de 44 cm, peste care s-a
aplicat o tencuiala termoizolatoare
de 4 cm. Ferestrele au un coeficient
de
transfer caloric de 1,1 W/m2K. In
general casele solare de acest tip

Pagina nr.3

valorifica n mod pasiv energia


solara. Colectoarele solare asigura
necesarul de apa calda menajera n
proportie de 9095%. Utiliznd rezervoare termice se
poate rezolva pe aceasta cale si
ncalzirea spatiilor interioare, chiar
daca nu n totalitate, iar cheltuielile
pentru acest scop pot fi sensibil
diminuate, mai ales toamna si
primavara.
Desigur, si aceste case pot fi
prevazute cu baterii solare pentru
producerea curentului electric, dar
trebuie tinut seama de faptul ca
acest curent este curent continuu si
necesita aparatura electrocasnica de
conceptie si constructie speciala.

DETERMINAREA PERFORMANTELOR
ENERGETICE ALE CLADIRILOR SOLARE
PASIVE

interventia unormijloace
mecanice(ventilatoare,pompe) si fac parte din
categoria constructiilor cu caracteristici energetice
conservative. Procesul de captare a radiatiei solare
si de conversie a acesteia in caldura se bazeaza pe
utilizarea efectului de sera produs de sticla
policarbonat,pexiglas sau de catre alte materiale
transparente.Conceptul de cladire solara pasiva se
bazeaza pe o serie de principii,dintre care
amintim:orientare optima,de regula spre
sud,suprafete vitrate mari(ferestre,sere),forma
proprie optima,o separare intre camerele de

noapte,amplasate pe fatada de nord si camerele de


zi,amplasate pe fatada de sud,utilizarea unui
sistem deschis la interiorul cladirii,fara elemente
interioare de constructie si alegerea unei

Vom prezinta o metoda de determinare a

configuratii in plan compatibile unei distributii

performantelor energetice ale sistemelor pasive

eficiente a energiei solare patrunse in interiorul

de incalzire definite de eficienta energetica si

cladirii,o latime cat mai mica a

indicele specific de consum de combustibil ,

stresinilor,asigurarea stocarii caldurii in peretii

marimi care-i permit proiectantului sa decida

exteriori si in plansee si elemente de constructii si

daca adoptarea solutiei de casa solara pasiva se

sistemul de distributie a aerului etanse si bine

justifica din punct de vedere economic. Criteriul

isolate termic.

de decizie il constituie durata de amortizare a

Elementele care contribuie la cresterea

investitiei suplimentare datorata sistemelor pasive

performantelor energetice a cladirilor solare

de incalzire solara pe seama economiei de

passive sunt urmatoarele:

combustibil pentru incalzire.

- pozitia cladirii solare pasive:amplasamentul

Cladirile solare pasive cuprind elemente

cladirii in situ,amenajarea terenului invecinat si

specializate care capteaza radiatia

orientarea cladirii, iar colectorul sa fie egal cu

solara,realizeaza conversia radiatiei solare captate

minim jumatate din suprafata camerelor de zi ale

in caldura si asigura transferul caldurii in spatial

cladirii;

locuit prin mijloace naturale bazate pe procesele


fundamentale de transfer de caldura si masa,fara

Pagina nr.4
- amplasarea in plan a camerelor:camerele de

cantitatii de combustibil consumat pentru aceste

noapte pot fi situate la nord si la est,iar camerele

scopuri.

de zi la sud sau sud-est;

Sisteme passive de captare a radiatiei solare

- forma cladirii:cubica,cilindrica sau sferica pierde

Fata de constructiile conservative realizate in

mai putina caldura decat o cladire

sistem constructiv conventional, casele solare se

paralelipipedica;sa fie compacta, adica raportul

disting printr-o caracteristica geometrica specifica

dintre suprafata elementelor perimetrale si

reprezentata de raportul dintre suprafata de captare

volumul sau sa fie cat mai mic posibil;

a radiatiei solare Aps si volumul spatiului incalzit

- partiul: sa prevada un numar mic de elemente

exterioare care sa permita patrunderea energiei

.Pentru ca o constructie sa fie constructie solara

solare in interior pe o suprafata cat mai

este necesar sa se indeplineasca condittia:

mare(fig.1);

0,04< Aps/V
<0,13

(1)

In consecinta, performanta energetica a unei case


solare se va considera reprezentativa daca solutia
constructiva se incadreaza intre limitele mai sus
mentionate.
In functie de solutiile tehnologice,distingem trei
tipuri de sisteme pasive de captare a radiatiei
solare utilizate pentru incalzirea spatiilor
locuite(trei scenarii de baza pentru constructii
Fig.1Conceptia planului unei cladiri solare

solare pasive):sistem cu aport direct de energie

pasive[5]: 1-geam dublu;2-pereteTrombe-

solara, sistem cu aport indirect de energie solara si

Michel;3-priza de aer

sistem cu aport izolat de energie solara.


Sistem cu aport direct de energie solara

-configuratia cladirii:un sistem constructiv deschis

Radiatia solara intra in incaperi direct prin

ofera iarna o buna distributie a energiei solare

suprafete vitrate mari amplasate pe fatada se sud si

colectate in mod direct prin suprafetele vitrate in

este acumulata in pereti si pardoseli masive(fig2).

intreaga cladire.

Sistem cu aport indirect de energie solara


Radiatia solara patrunde prin fatada vitrata
orientate spre sud si este interceptata de un
element absorbant si accumulator de caldura(un
perete din caramida sau din piatra-Trombe-

Sistemele solare passive de incalzire sunt utilizate

Michel),care este interpus intre fatada vitrata si

in special pentru incalzire, conditionarea aerului si

incapere(fig3)

iluminatul natural al cladirilor in scopul reducerii

Pagina nr.5

Fig.2 Cladire solara pasiva cu aport direct de


energie solara [5]

Fig.5Cladire solara pasiva cu aport izolat de


energie solara-sistem termosifon [5] 1-roci; 2- sera

Sistemul termosifon utilizeaza o placa absorbanta


neagra din aluminiu,acoperita de un vitraliu din
doua placi de sticla sau din material plastic,la 5
cm distanta,instalat in peretele sud al cladirii sau
Fig.3 Cladire solara pasiva cu aport indirect de
energie solara [5]

la un nivel inferior in raport cu cladirea sau chiar


cu structura ferestrelor.Sistemul termosifon
cuprinde:o suprafata vitrata-olectorul,orientat la

Sistem cu aport izolat de energie solara ,la care

sud,un absorbent de caldura-acumulatorul sau o

radiatia solara este captata de catre o

masa colectoare,care poate fi insusi spatial interior

sera(solarium,atrium) (fig.4).Colectorul in

al cladirii si sistemul de distributie si control al

termosifon este o varianta a sistemului cu aport

fluxului de energie.

izolat de energie solara(fig.5)

Cladire solara pasiva tip INCERC


Sistemul pasiv de tip INCERC este alcatuit din
urmatoarele elemente;
- perete captator format din doua straturi:un strat
adiacent spatiului,din caramida plina sau cu goluri
cu grosimea de 0,30 m si un strat adiacent serei
captatoare din BCA tip GPN-35 cu grosimea de
0,15 m,a carei suprafata este acoperita cu vopsea
absorbanta mata;

Fig.4 Cladire solara pasiva cu aport izolat de


energie solara[5]

- sera captatoare,constituita dintr-un vitraj


dublu,foarte bine etansat in raport cu exteriorul si

Pagina nr.6
amplasata la distanta de 0,15 m fata de peretele
captator;
- fante de forma dreptunghiulara pentru circulatia
aerului intre spatial locuit si sera captatoare:fanta
inferioara de admisie a aerului din incapere in
spatial serei si fanta superioara de refulare a
aerului in spatial de locuit(fig.6).
Cladire solara pasiva de tip SPATIU SOLAR
Sistemul pasiv de tip SPATIU SOLAR are
urmatoarea alcatuire:
- peretele captator alcatuit din parte opaca si parte
transparenta (ferestre,usi).Partea opaca este
caracterizata de rezistenta termica specifica
corectata R,= 1,2 m2K/W,iar suprafata peretelui
captator adiacenta spatiului serei este acoperita cu
vopsea absorbanta mata.Partea transparenta a
peretelui captator este reprezentata de ferestre si
usi mobile;
- sera captatoare, construita dintr-un vitraj simplu
realizat simplu din sticla cu grosimea de 0,005
m,se amplaseaza la o distanta minima de 1 m fata
de peretele captator si se realizeaza din ochiuri
fixe si mobile(fig.7).

Fig.7 Sistem pasiv de captare a radiatiei solare 1vitraj dublu; 2- strat adiacent
de tip SPATIU SOLAR [7] spatiului
incalzit,confectionat din caramida cu
1- vitraj simplu; grosimea de 0,30 m;3- strat
termoizolant adiacent 2- ochi mobil; serei
captatoare confectionat din BCA cu grosimea 3suprafata absorbanta de 0,30 m;4- fanta de
absorbtie a aerului interior; 5- fanta de refulare a
aerului cald;6- spatial serei captatoare;7suprafata absorbanta a radiatiei solare
Determinarea performantelor energetice ale
sistemelor passive de incalzire solara
Performanta energetica a sistemelor passive de
incalzire solara este de urmatoarele marimi;
- eficienta energetica, care reflecta reducerea
pierderilor exergetice anuale ale unei constructii
dotate cu sisteme pasive de incalzire solara in
raport cu o constructie similara, cu aceeasi
conformare si rezistenta termica a elementelor de
inchidere perimetrala dar lipsita de dotari solare;
- Indicele specific de economie de combustibil
care reprezinta economia de combustibil pentru
uncalzire raportata la suprafata de captare a
radiatiei solare.

Fig.6 Sistem pasiv de captare a radiatiei solare


de tip INCERC

[7]

Pagina nr.7
Apd - suprafaa pardoselii parterului [m2];
AFi - suprafaa ferestrelor amplasate pe oricare alt
Pe baza solutiei tehnice data de proiectant

faad dect cea cu orientare sud [m2];

determinam fluxul termic specific volumic disipat

Apn - suprafaa peretelui amplasat pe oricare alt

catre exterior al constructiei nesolare similara cu

faad dect cea cu orientare sud (inclusiv

constructia solara cu relatia:

fereastra) [m2];

AT 1
R P na C p ;
V

GVNS

en - factor de corecie a temperaturii exterioare; en

[W/m3K]

= 1 pentru elemente de construcie exterioare; en =

(2)

0,4 pentru elemente de construcie care separ


3

in care: V- volumul spaiului locuit (m ); AT -

spaiul de locuit de spaii cu temperaturi interioare

suprafaa anvelopei construciei inclusiv

inferioare;

pardoseala peste subsol sau sol (m );


Rp

R'ps - rezistena termic specific corectat

- rezistena termic specific medie a


2

(conform Normativului privind calculul

elementelor de construcie perimetrale (m K/W);

termotehnic al elementelor de construcie ale

na - numrul mediu de schimburi de aer cu

cldirilor) a pereilor opaci care constituie faade

exteriorul care asigur condiiile de confort

sud ale construciei (m2K/W);

fiziologic (s-1);
- densitatea aerului la temperatura interioar i
(kg/m3);

RFs - rezistena termic specific,a ferestrelor

cp - cldura specific a aerului la presiune

amplasate pe faade sud (m2K/W);

constant (J/kgK);

R'pd-rezistena termic specific corectat a


-4

-1

Valoarea na recomandat este 2* 10 s .

pardoselii peste sol (subsol) (m2K/W)

Valoarea R p se determin cu relaia:

RFi - rezistena termic specific a ferestrelor

R p 1,2

AT
Aj

R
j

amplasate pe oricare alt faad dect cea cu


orientare sud (m2K/W);

Zj

R'pn - rezistena termic specific corectat a

(3)

pereilor amplasai pe oricare alt faad dect cea

In care:
Aj

R
j

Z j b

cu orientarea sud (m2K/W);


N
ps

A
Apd
Apn
AFS
A
c
d
Fi
enb,c,d - coeficieni numerici care se aleg din tabelul
RFS
R ' ps
R ' pd
i R Fi
n R ' pn

4 din GP 017-96, funcie de localitatea n care este

(4)

amplasat construcia i de tipul de fereastr

i, j, n - indici de nsumare;

prevzut pe faada sud a cldirii.

AFS - suprafaa ferestrelor amplasate pe faada


sud a construciei [m2];
A

N
pS

Funcie de soluia de proiect se propun cteva


valori tehnic posibile pentru suprafaa de captare a

- suprafaa pereilor opaci care constituie


2

faada sud a construciei [m ];

radiaiei solare ApS (care verific dubla inegalitate


din relaia (1) i se determin valorile

Pagina nr.8
corespunztoare ale coeficientului adimensional
x" cu relaia:
x a

Aps
VGVNS

(5)
in care: a - coeficient numeric care ine seama de
localitatea n care este amplasat construcia,
prezentat n tabelul 4 din GP 017-96[m2 K/W].

Fig. 9 Eficienta energetica a sistemului SPAIU

In cazul n care valoarea maxim posibil a

SOLAR [7]

suprafeei de captare a radiaiei solare nu conduce


la o valoare a coeficientului adimensional x"

Unde:c - suprafaa absorbanta negru mata; 1 -

apropiat de 1,1 se recomand reducerea fluxului

suprafaa absorbanta albastra, verde; 2 -

termic specific volumic G

V
NS

prin izolarea termic

suprafaa absorbanta narai; 3 - suprafaa

suplimentar a elementelor de construcie

absorbanta gri, rou; 4 - suprafaa absorbanta bej-

exterioar, altele dect cele solare, respectndu-se

mat.

condiia:

In fig. 8 curba C" este caracteristica unei

V
GNS
W / m3 K

suprafee absorbante neumbrite, acoperit cu

(6)

vopsea negra mata i a unei suprafee vitrate

Din diagramele din fig. 8 sau 9 corespunztor

formate din dou foi transparente a cror

sistemului pasiv ales se determin funcie de

transmisivitate este afectat de depunerile normale

valorile x" rezultate, valorile eficienei energetice

de praf sau alte impuriti.

teoretice Es utilizndu-se curba de calcul C".

In fig.9 curba C este caracterisitca unei suprafee


absorbante neumbrite acoperit cu vopsea negra
mata i unei suprafee vitrate format dintr-o foaie
de geam a crei transmisivitate este afectat de
depunerile normale de praf sau alte impuriti.
Pentru alte culori dect cea neagr din aceleai
diagrame se pot determina eficientele energetice
teoretice corespunztoare.

Fig.8 Eficienta energetica a sistemului


INCERC[7]

Se determin eficiena energetic a sistemului Eu,


cu relaia:
Eu = u Es
(7)
n care:
u = 1 pentru sistemul NCERC

Pagina nr.9
Pentru sistemul SPAIU SOLAR valoarea u" se

N12i numrul anual de grade-zile de calcul

determin dup cum urmeaz:

corespunztor temperaturii interioare medii a casei

a. Se determin raportul dintre suprafaa umbrit

solare i, determinat conform SR 4839-1997

Au i suprafaa total de captare Aps conform

Instalatii de incalzire. Numarul anual de grade-

metodei prezentate n anexa 2 din GP 017-96 sau

zile

cu oricare alt metod grafic cunoscut care

Se determin indicele specific de economie de

permite determinarea acestui raport.

combustibil i" cu relaiile:

b. Funcie de raportul celor dou suprafee (Au /

ApS) din diagrama din fig. 10 se citete n

solizi sau gazoi:

ordonan valoarea u".

pentru cazul utilizrii combustibililor lichizi,


Eu QS
(1 Eu ) Aps Pci

(10)
-

pentru cazul combustibilului convenional:

i 4,78 10 5

Eu QS
(1 Eu ) Aps

(11)
Se determin economia anual de combustibil
realizat de casa solar fa de casa similar lipsit
de dotri solare cu relaia:
C = i.Aps

[kg/an]; [Nm3/an]; [kgcc/an]

(12)

Fig.10 Influenta unbriril asupra eficientei


energetice a sistemului pasiv de incalzire solara
tip SPATIU SOLAR [7]

Constructiile dotate cu sisteme passive de


incalzire solara au in componenta lor elemente
specializate de captare si conversie a radiatiei

Se determin fluxul termic specific volumic

solare in caldura, acestea contribuind la reducerea

disipat ctre exterior de casa solar Gs cu relaia:

consumului de caldura pentru incalzirea

V
V
G NS
G NS
(1 Eu )

[W/m3K]

Concluzii

(8)
Se determin pierderea exergetic a casei solare
cu relaia:

QS 86,4 GSV VN12i


(9)
n care:

constructiilor.

[KJ/an]

Determinarea eficintei energetice si a indicelui


specific de economie de combustibil, care
reprezinta economia de combustibil pentru
incalzire raportata la suprafata de captare a
radiatiei solare, ne permite sa determinam
performantele energetice ale sistemelor pasive de

Pagina nr.10
incalzire solara si ne ajuta sa decidem in calitate
de proiectant daca adoptarea solutiei de casa
solara se justifica din punct de vedere conomic.
Criteriul de decizie il constituie durata de
amortizare a investitiei suplimentare datorata
sistemelor pasive de incalzire solara pe seama
economiei de combustibil pentru incalzire.Rezulta

n figura 1.12, este prezentat un detaliu de izolaie


termic utilizat la o cas pasiv energetic.
Se observ c izolaia este amplasat pe tot perimetrul
exterior al cldirii, inclusiv pe acoperi. De
asemenea, trebuie remarcat c izolaia se amplaseaz
pe faa exterioar a peretelui de rezisten, la
exteriorul cldirii. Dac s-ar aplica izolaia la interior
(greeal grav care se produce frecvent la
izolarea apartamentelor de bloc, n Romnia), ar apare
pericolul condensrii umiditii din aer, n
stratul de izolaie.

ca dotarea unor constructii cu sisteme pasive de


captare a radiatiei solare condude la reducerea
consumului de caldura pentru incalzire in raport
cu o constructie conservativa similara.
Case pasive energetic
n continuare sunt prezentate cteva elemente
caracteristice ale caselor pasive energetic.
- Orientarea faadei spre sud i evitarea zonelor
umbrite;
- Form compact i izolaie termic performant;
- Ferestre eficiente din punct de vedere energetic;
- Prezena unui sistem pentru evitarea infiltrrii
aerului;
- Evitarea punilor termice;
- mprosptarea aerului prin ventilaie i un sistem
eficient de recuperarea cldurii;
- Utilizarea unor surse regenerabile de energie pentru
prepararea apei calde;
- Utilizarea de aparate electrocasnice cu consum
energetic redus;
- Utilizarea facultativ a nclzirii sau rcirii pasive a
aerului proaspt.
Noiunea de cas pasiv energetic, reprezint un
concept care permite asigurarea unui
confort termic ridicat, cu costuri reduse. Acest concept
nu trebuie confundat cu un standard de
performan energetic ridicat. Casele pasive
energetic au fost definite ca i cldiri n care condiiile
de confort termic ridicat pot fi atinse prin simpla postnclzire sau post-rcire a aerului proaspt
introdus n aceste cldiri. n aceste case, aerul nu este
recirculat.

Fig. 1.12. Detaliu de izolaie termic a unei case pasive


energetic.
www.passivhaustagung.de
Izolaia caselor pasive energetic, trebuie s asigure un
coeficient global de transfer termic, mai
mic dect 0,1W/m2K.
Ferestre eficiente din punct de vedere termic
Pentru construirea caselor pasive energetic, trebuie
utilizate ferestrele cele mai eficiente din
punct de vedere energetic. Tipul ferestrelor depinde de
zona climatic n care este amplasat cldirea.
n zona Europei Centrale i de Est, n zona Asiei, sau
n zonele nordice, este obligatorie utilizarea
ferestrelor caracterizate prin:
- trei geamuri cu dou acoperiri Low-E;
- distaniere calde, realizate din materiale izolatoare;
- spum izolatoare de cea mai bun calitate.
Aceste elemente constructive ale ferestrelor utilizate la
casele pasive energetic, sunt prezentate
n figura 1.13, iar n figura 1.14 este prezentat o
fereastr de acest tip.

Izolaia termic a caselor pasive energetic

Pagina nr.11
microfisurile existente n pereii i izolaiile cldirilor
obinuite. Acest fenomen este ilustrat n figura
1.15.

Fig. 1.13. Elementele constructive ale ferestrelor


caselor pasive energetic. www.passivhaustagung.de

Fig. 1.14. Ferestreastr pentru cas pasiv energetic


www.passivhaustagung.de

Cu ajutorul acestor ferestre se pot atinge valori ale


coeficientului global de transfer termic de
0,8W/m2K, impuse ferestrelor pentru casele pasive
energetic prin standardul european EN 10077.
Aceste geamuri, datorit pierderilor de cldur extrem
de reduse, chiar i n cele mai reci zile de iarn,
vor avea temperatura interioar peste valoarea de
17C, impus caselor pasive energetic, indiferent de
zona climatic n care este amplasat cldirea. n
aceste condiii se mbunete substanial confortul
termic prin eliminarea fenomenului de radiaie rece a
ferestrelor, fenomen ntlnit frecvent la ferestre cu
performane termice reduse.
Evitarea infiltrrii aerului
Fenomenul de infiltrare a aerului se produce, n lipsa
unor msuri speciale, prin fisurile i

Fig. 1.15. Efectul infiltrrii aerului prin fisurile din


perei i izolaii
Aerul din interiorul cldirii se infiltreaz chiar i prin
fisurile sau porii de dimensiuni extrem
de reduse din perei. Deoarece n perete temperatura
scade de la valoarea din interiorul cldirii, la
valoarea din exteriorul acesteia, la un momentdat,
undeva n perete, aerul va atinge temperatura
punctului de rou, ceea ce nseamn c aerul devine
saturat n umiditate, iar umiditatea n exces, din
aer, va condensa. Aa cum se observ pe figura 1.15,
cantitile de ap care condenseaz n acest fel
nu sunt deloc neglijabile i n timp vor duce nti la
deteriorarea izolaiei i apoi a structurii de
rezisten a peretelui.
Pentru a se evita problemele datorate infiltrrii aerului
prin perei, n Germania au fost
adoptate reglementri specifice, n Standardul pentru
economisirea energiei (Energy Saving Standard),
care impune reducerea acestor infiltraii, la
construciile realizate dup anul 2000, aa cum se
observ
n figura 1.16.

Fig. 1.16. Valori ale infiltraiilor aerului n diverse


tipuride cldiri
G99 cldiri din Germania construite pn n anul
1999 inclusiv;
G00 cldiri din Germania construite dup anul 2000;
CPE case pasive energetic

Pagina nr.12

Msurarea etaneitii cldirii se realizeaz prin


crearea unei depresiuni de 50Pa n cldire,
i determinarea timpului pn la pierderea depresiunii.
Prin aceast metod se poate determina
valoarea infiltraiilor prin neetaneitile pereilor
cldirii, iar aceast mrime este exprimat n volume
de aer ale spaiului interior ptrunse n cldire din
exterior ntr-o or. Fiind vorba de un numr de
volume de aer, i de o diferen de presiune de 50Pa,
acest parametru este notat n literatura de
specialitate cu n50, fiind exprimat n 1/h sau h-1.
Valorile msurate prin aceast metod la cldirile
construite nainte de anul 2000, n
Germania, sunt n50=4h-1, n lipsa unui sistem de
ventilaie, respectiv n50=10h-1, n cldirile prevzute
cu sistem de ventilaie. Reglementrile introduse n
anul 2000, pentru toate cldirile noi din Germania,
prevd valori n50=1,5h-1 fr ventilaie, respectiv
n50=3h-1 cu ventilaie. Msurtorile efectuate n
casele pasive energetic, construite n Germania, au
artat c aceste valori se situeaz mult sub limitele
impuse, cu att mai mult cu ct toate casele pasive
energetic, sunt prevzute cu sistem de ventilaie i
recuperarea cldurii. Astfel la casele pasive s-au
msurat valori n50=0,20,6h-1.
Din punct de vedere tehnologic, etaneitatea
construciilor se realizeaz prin aplicarea unor
folii care s nu permit trecerea aerului, realizate uzual
din aluminiu, PVC sau alte materiale. Aceste
folii se aplic n mod continuu pe toat suprafaa
pereilor, aa cum se observ n figurile 1.17 i 1.18.

Fig. 1.18. Detaliu de montaj a foliei de etanare n


zona unei ui
www.passivhaustagung.
Evitarea punilor termice
Izolaia caselor pasive energetic, trebuie realizat astfel
nct pierderile de cldur datorate
punilor termice, s fie neglijabile. n figura 1.19, este
prezentat o soluie de evitare a formrii unei
puni termice ntre un perete i podea, prin utilizarea la
baza peretelui a unui strat din crmizi
poroase, bune izolatoare termice. Aceste crmizi au
conductivitatea termic =0,14W/m2K, valoare
comparabil cu a lemnului placat, i mult mai redus
dect a BCA-ului pt. care =0,4W/m2K.

BIBLIOGRAFIE

1, [1] Danescu A., Sorin B., Stoian P. - Utilizarea


energiei solare , Ed. Tehnica, Bucuresti, 1980,
pg.166-183;
Fig. 1.17. Folie pentru minimizarea infiltraiilor
aerului prin perei
www.passivhaustagung.de

2, [2] Ilina M., Bandabur C., Oancea N. -Energii


neconventionale utilizate in instalatiile din
constructii- Ed. Tehnica , Bucuresti, 1987,
pg.130-147;
3, [3] Nitu V., Pantelimon L., Ionescu C.
-Energetica generala si conversia energiei, EDP.
Bucuresti, 1980, pg.154-175;

Pagina nr.13
4, [4] Marita M., Gheorghe Adrian-Prezentul si
viitorul energiei solare
Ed. Academiei , Bucuresti, 1982, pg.149-162;
5, [5] Duval E. -Cladiri de locuit fara poluare cu
consum redus de energie,
Ed. Tehnica, Bucuresti, 1997,pg.35-39;
6, [6] Paulescu M. -Algoritmi de estimare a
energiei solare, Ed. Matrix Rom Bucuresti,
2005,pg.49-52;
7, [7] xxx GP 017-96 -Ghid pentru calculul
consumului de caldura al cladirilor dotate cu
sisteme pasive de incalzire solara,pg.31-45;
8, [8] xxx Revista -Constructii-numar special
Instalatii in constructii nr 5 si 12 /1982,pg.1424 si pg.51-55.