MINISTERUL EDUCAIEI AL REPUBLICII MOLDOVA

UNIVERSITATEA TEHNIC A MOLDOVEI

FACULTATEA INGINERIE I MANAGEMENT N ELECTRONIC I
TELECOMUNICAII
CATEDRA SISTEME I REELE DE COMUNICAII
OPTOELECTRONICE

Lucrare de Curs
Tema: Modulatoarele optice

A efectuat
st.gr.SOE-141

Erik vidchi

A verificat
lector universitar

Dorogan Andrei

Chiinu 2015

-1-

Cuprins
1.
2.
3.
4.
5.
6.

Introducere
Modulatoare optice.........................................................................................4
Modulatoarele acusto-optice...5
Modulatoare electro-optice.8
Modulatoare de electroabsorbtie.....9
Codurile de modulare....10
6.1 Codul NRZ.....11
6.2 Codul RZ11
6.3 Codul NRZI11
6.4 Codul Manchester...11
6.5 Codul Miller...........................................................................................12
6.6 Codul Biphase-M ...................................................................................12
7. Modularea interna a diodei LASER...13
8. Modularea externa a laserilor.17
9. Efectele fizice in procesul de modulare..21
Concluzii
Bibliografie

-2-

Introducere
[1] Modulatorul optic este dispozitivul ce permite manipularea proprietilor
luminii, de obicei a razei de lumin(de exemplu a razei LASER). Asa precum toate
tehnologiile de comunicatie trec treptat de la transmiterea de date prin cablu la
transmiterea informatiei prin fibra optica, implementarea acestor dispozitive in
sistemele de telecomunicatie este de o necesitate enorma. Nivelul de performan a
modulatoarelor optice depind n mare msur de diapazonul lungimilor de und,
rata de date, pierderile la intrare, diapazonul frecvenei modulate, timpul de aciune
.a.
De obicei diapazonul lungimilor de und este msurat n nanometri(nm), iar
rata de date n Gigabytes pe secund(Gb/s).Timpul de aciune este timpul necesar
pentru signal pentru a fi modificat de la 10% la puterea deplin.Pierderile la intrare
reprezint o mulime de atenuri cauzate de inserarea unui component optic.

1. Modulatoarele Optice
[3] Modulatorul optic este dispozitivul ce permite manipularea proprietilor
luminii, de obicei a razei de lumin(de exemplu a razei LASER).n dependen de
ce proprietate a semnalului dorim s controlm, ntlnim modulatoare ce rspund
de modificarea intensitii, fazei i a polarizrii.
Exemple de modulatoare optice:
- Modulatoare acusto-optice, utilizate pentru modularea amplitudinei razei
LASER, pentru modificarea frecventei optice si a directiei spatiale.
- Modulatoare electro-optice folosite pentru modificarea polarizarii, a fazei sau a
puterii semnalului.
- Modulatoare de electro-absorbtie, utilizate frecvent in comunicatiile prin fibraoptica.
-3-

- Modulatoare bazate pe cristale lichide.

Nivelul de performan a modulatoarelor optice depind n mare msur de
diapazonul lungimilor de und, rata de date, pierderile la intrare, diapazonul
frecvenei modulate, timpul de aciune .a.
De obicei diapazonul lungimilor de und este msurat n nanometri(nm), iar rata de
date n Gigabytes pe secund(Gb/s).Timpul de aciune este timpul necesar pentru
signal pentru a fi modificat de la 10% la puterea deplin.Pierderile la intrare
reprezint o mulime de atenuri cauzate de inserarea unui component optic.

1.1 Modulatoarele acusto-optice

Modulatoarele acusto optice sunt dispozitive ce permit controlul asupra
puterii,frecventei sau directiei spatiale a razelor LASER.Acestea lucreaza pe baza
efectului acusto-optic, modificarea indicelui de refractie in urma presiunei
mecanice a undelor sonore asupra semnalului.
Elementul de baza a modulatoarelor acusto-optice este cristalul transparent (o
bucata de sticla) prin intermediul careia se propaga lumina.In structura
modulatoarelor acusto-optice intilnim si un senzor piezoelectric atasat de cristal a
carui functie consta in excitarea unor unde sonore de frecventa inalta(cu o
frecventa de ordinul 100 MHz).In rezultat are loc schimbul indicelui de refractie,
iar lumina are o frecventa putin modificata de actiunea undelor sonore.In asa mod
frecventa razelor de lumina poate fi controlata prin intermediul frecventei undelor
sonore, in timp ce puterea acustica ne permite sa controlam puterea optica.Drept
exemplu putem mentiona ca o putere acustica suficienta are capacitatea de a
difracta aproximativ 50 % din puterea optica.

-4-

Fig 1 Structura unui modulator acusto-optic

In figura este reprezentat un modulator acusto-optic, senzorul genereaza o unda
sonora, care difracta partial raza de lumina.Practic, unghiul de refractie e relativ
mic, deoarece numarul de unde sonore este mic in comparatie cu cel al razelor de
lumina.

Fig 2. Principiul de lucru al modulatorului acusto-optic.

-5-

Modulatoarele acusto-optice constau dintr-un senzor prezoelectric care creaza unde

sonore in materialul de tip sticla sau cuart.Raza de lumina este difractata in cteva
diviziuni.
Modulatorul acusto-optic deseori numit si celule Brag utilizeaza efectul acustooptic pentru a difracta sau atenua fregventa luminii, utilizind unde sonore (de
obicei de frecventa radio).Dispozitivele date sunt folosite in telecomunicatii pentru
modularea semnalului si in spectroscopie pentru a controla fregventa.Senzorul
piezoelectric este atasat materialului din cuart.
Lumina captata este imprastiata (conform imprastierii Brillouin).Proprietatile
luminii ce iese din modulatorul acusto-optic poate fi controlata in 5 moduri :
1. Deflectia
Raza refractata iese la un unghi de grade ce depinde de lungimea de unda a razei
de lumina() relativ lungimii de unda a sunetului().
sin =m /2
unde m=...-2,-1,0,1,2,... este ordinul difractiei.
Deflectia unghiulara poate avea un diapazon de la 1 la 500 de raze.In asa
mod deflectia e tipic limitata la 10 miliradiani.
2.Intensitatea
Lumina difractata de sunet depinde foarte mult de intensitatea sunetului.Prin
urmare intensitatea sunetului poate fi utilizata pentru a modula raza de lumina.In
general intensitatea difractata de ordinul m=0 poate varia in limitele 15%-99% din
intensitatea luminii initiale, in comparatie cu lumina difractata de ordinul m=1 ce
poate varia intre 0%-80%.
3.Frecventa
4.Faza : In general faza razei difractate de asemenea va fi schimbata de faza undei
sonore.
5.Polarizarea: Undele acustice transversal coliniare sau undele perpendiculare
longitudinale pot schimba polarizarea.

-6-

1.2 Modulatoare electro-optice

Modulatoarele electro-optice sunt dispozitive analogice sau digitale care utilizeaza
cimpul electric pentru a schimba parametrii caracteristici(de exemplu groapa de
potential sau indicele de refractie) a materialului prin care trece lumina.
Majoritatea modulatoarelor electro-optice schimba indicele de refractie intr-un
cristal de niobat de litiu pentru potentialul electric.Mai apoi, indicele de refractie
schimbat este utilizat pentru a modifica modul de trecere a luminii prin
material.Exista modulatoare optice ce variaza amplitudinea sau fregventa razei de
lumina, iar o alta categorie schimba faza semnalului optic.
Trasaturile caracteristice ale dispozitivului presupun mentinerea polarizarii
semnalului receptionat.
Modulatoarele electro-optice sunt dispozaitive ce ne permit sa controlam puterea,
faza, si polarizarea razelor LASER cu ajutorul unui semnal electric.Principiul de
lucru al modulatoarelor electro-optice e bazat pe efectul electro-optic, ceea ce
reprezinta modificarea indicelui de refractie in dependenta de puterea cimpului
electric aplicat.

-7-

1.3 Modulatoare de electro-absorbtie

Modulatorul de electroabsorbtie este un dispozitiv bazat pe semiconductori ce ne
permite

sa

modificam

intensitatea

laser-lui

prin

intermediul

curentului

electric.Aceasta operatie e bazata pe principiul Franz-Keldysh, care reprezinta

schimbarea spectrului de absorbtie cauzat de aplicarea unui cimp electric, care de
obicei nu implica excitarea purtatorilor de sarcina.
Majoritatea modulatoarelor de electroabsorbtie sunt proiectate in forma de ghid de
unde cu electrozi care aplica un cimp electric in directie perpendiculara razei de
lumina.
Comparativ cu modulatoarele electro-optice , cele de electroabsorbtie pot opera cu
tensiuni mult mai mici (citiva volti in locul a sute sau mii de volti).Un avantaj
consistent al acestor dispozitive este viteza lor inalta de operare si modularea
benzii la o rata de aproximativ 10 GHz.Acesti factori fac ca aparatele respective sa
fie folosite in sistemele de comunicatie prin fibra optica.O trasatura importanta este
ca modulatorul de electroabsorbtie poate fi integrat cu o dioda laser pe chipul de
signal care are capacitatea da a forma un transmitator de date sub forma de circuit
fotonic integrat.
2.Codurile de modulare
n liniile de transmisiune a informaiei, s-a constatat c prezena unui semnal
dreptunghiular reprezint unitatea binar 1 , iar lipsa acestuia 0 binar. n
sistemele TTL, unitatea binar e reprezentat de tensiunea de 5 V, iar unitatea
binar yero logic de tensiunea de 0,5 V. Astfel corelaia dintre tensiune i unitile
logice este direct.
n codurile de modulare prezentate aceast dependen nu este ntotdeauna
respectat. n figura urmtoare sunt prezentate cteva coduri populare de modulare.
Fiecrui bit de informaie i se determin o anumit perioad a semnalului care este
cronometrat de taimer.
n calitate de taimer, putem considera un lan de impulsuri care presupun un
interval de timp pentru sistema de baz. Aa cum se observ n figura 10.3, unele
-8-

coduri conin semnale interne de sincronizare iar altele nu au. Codurile cu semnale
interne de sincronizare prezint coduri cu informaia despre timp deja inclus. Alte
tipuri de cod nu conin acest tip de informaie.
Informaia referitoare la timp e foarte important pentru receptor, pentru care
unul din scopuri este restabilirea semnalului la starea sa iniial.

2.1 Codul NRZ

Codul NRZ (non-return-to-zero, fr rentoarcere la zero) e un cod predestinat
informaiei digitale. Din punct de vedere caracteristic semnalul este maximal n
punctul 1 i minimal n punctul 0 . n cazul cnd semnalul nostrum este
caracterizat de o consecutivitate de uniti logice, graficul semnalului rmne la
nivelul maximal. Consecutivitatea de yerouri e reprezentat la nivelul minim i
numai n cazul schimbului de uniti logice are loc i schimbul graficului
semnalului.

2.2 Codul RZ
Codul RZ (return-to-zero, cu rentoarcere la zero) prezint nivelul mic de tensiune
al semnalului ca unitatea 0 - logic. Unitatea 1 logic e reprezentat la nivel
maxim pentru prima perioad de bit a semnalului, iar pe a doua perioad semnalul
este reprezentat sub form minim. Pentru urmtoarele uniti logice consecutive
de tipul 1 logic, semnalul de asemenea crete n prima perioad i descrete n
a doua.

-9-

2.3 Codul NRZI

Codul NRZI (non-return-to-zero-inverted, semnal invertat fr rentoarcere la zero)
reprezint 0 logic n cazul cnd are loc schimbul de nivel al semnalului, iar
1 logic cnd nu are loc acest schimb de nivel. ntr-aa caz semnalul se
schimb de la nivelul maxim la minim, i de la minim la maxim pentru fiecare
0 logic, iar pentru fiecare 1 logic semnalul i menine nivelul grafic. Un
moment important pentru acest tip de cod este c ntre 0 logic i 1 logic
nu exist o relaie direct i nici ntre nivele maxime i minime, deoarece unitatea
logic poate fi reprezentat att la nivel maxim ct i la nivel minim.

2.4 Codul Manchester

Aceast metod de codare presupune schimbul de nivel pentru fiecare perioad de
bit. n aa caz pentru fiecare 1 logic, primei jumatati a perioadei i corespunde
nivelul nalt al semnalului, iar pentru a doua jumtate nivel minim, pe cnd pentru
0 logic totul este invers.

2.5 Codul Miller

Pentru codul Miller fiecare 1 logic observm o schimbare de nivel al
semnalului la jumtatea de perioad a bitului. Pentru reprezentarea unitii 0
logic se utilizeaz lipsa schimbrii de nivel al semnalului dac acesta urmeaz
dup unitatea 1 logic sau schimbul semnalului la nceputul perioadei, dac
acesta urmeaz dup 0 logic.

- 10 -

2.6 Codul Biphase-M

n codul bi-phase-M (semnalul modulat bifazat) fiecare perioad de bit se
ncepe cu un schimb de nivel de semnal. Pentru reprezentarea 1 logic se
utilizeaez o schimbare auxiliar de nivel a semnalului. Pentru reprezentarea 0
logic n cazul modulrii bifazate nu se utilizeaz nici o schimbare de nivel
adugtoare. n aa caz pe parcursul perioadei semnalului, 1 logic se prezint
att prin nivel maxim ct i prin nivel minim. n cazul reprezentrii 0 logic se
utilizeaz ori nivel maxim ori nivel minim pe parcursul ntregei perioade de bit ( i
n nici un caz ambele cazuri simultan ).

3. MODULAREA SURSELOR DE LUMINA COERENTE

- modularea sursei de lumina este absolut necesara in transmiterea optica a
informatiei pentru ca un semnal constant nu poate fi purtator de informatie
- implicit, o rata mare de transmitere a informatiei implica modularea la frecvente
mari a surselor de lumina
- modularea poate fi realizata
direct (intern), la diode laser
indirect (extern), la toate sursele de lumina
3.1 MODULAREA INTERNA A DIODEI LASER
- puterea radiatiei laser este in acest caz modulata, moduland curentul de
excitatie
- pentru a gasi o relatie intre modularea puterii la iesire si curent este necesar sa se
studieze in
detaliu evolutia in timp a densitatii N a purtatorilor de sarcina pe unitatea de volum
si a densitatii

- 11 -

de fotoni F pe unitatea de volum in interiorul regiunii active. Aceste evolutii sunt

date de:

unde j este densitatea de curent, t este timpul de viata al recombinarilor spontane si

a celor
neradiative, iar tf este timpul de viata al fotonilor, determinat de absorbtia in
mediul inconjurator,
imprastiere si cuplaj la oglinzile de iesire. g este factorul de castig (definit pe
unitate de lungime),
iar G este factorul de umplere (ia in considerare ca doar in interiorul regiunii active
se creeaza
fotoni datorita lui g), definit ca

(x)
unde d este grosimea regiunii active
- se presupune ca

unde N p este densitatea de prag (de

transparenta, pentru
care g = 0)
- in conditii stationare de functionare N N = 0, F F = 0, j j = 0, si sistemul de
ecuatii de mai sus devine

- 12 -

de unde rezulta ca
- in conditii de modulare, curentul are o componenta continua si una alternativa:

- raspunsul la un semnal de modulatie mic al purtatorilor injectati si al fotonilor,

N1 si F1 se
definesc ca

, cu N0, F0 solutii ale

sistemului de
ecuatii de mai sus
- introducand expresiile pentru N, F in ecuatiile (1), obtinem

de unde, tinand cont de ecuatiile (2), rezulta ca

Din ecuatiile de mai sus obtinem:

- o dependenta tipica de frecventa a

este reprezentata in figura de mai jos

- 13 -

Fig. 3 Dependenta tipica de frecventa a

-

este oscilanta la frecvente mici, are un maxim la o frecventa de

rezonanta wr , dupa care descreste rapid. wr se obtine minimizand modulul

numitorului expresiei lui F1( ) w , adica se obtine din minimul lui

Rezultatul este:

- intr-un laser cu semiconductor tipic cu L = 300 mm,

- rezulta ca pentru a creste wr (a creste regiunea liniara a raspunsului pentru a nu

distorsiona
semnalul astfel incat F j 1 1 ( ) ( ) w w ) trebuie sa cresc coeficientul de castig A,
sa descresc timpul
de viata al fotonului tf si sa operez laserul la o densitate de fotoni F0 cat mai mare.
- pozitia lui wr depinde de punctul de operare (vezi figura de mai jos):
- 14 -

Fig 4. Punctul de operare.

- aceasta modulare interna a diodei laser se poate face:
a) luand punctul de functionare stationar j0 0 = . Dezavantaj: exista o intarziere
intrinseca asociata
cu timpul necesar cresterii concentratiei de purtatori peste valoarea de prag
b) j j p 0 @ . Elimin in acest fel intarzierea, dar se introduce un fond de zgomot de
prag constant la
iesire
c) j jp 0 > . Se elimina si intarzierea si fondul de zgomot de prag dar se introduce
un zgomot
continuu la fotodetector si in acelasi timp scade timpul de viata al laserului
3.2 MODULAREA EXTERNA A LASERILOR
- exista situatii cand am nevoie sa modulez fasciculul de lumina coerenta
emis de dioda laser dupa
producere, de exemplu cand vreau sa modulez doar o parte a radiatiei coerente
- mai mult, modularea externa este absolut necesara cand sursa de lumina nu este o
dioda laser (de
exemplu, pentru laserii cu YAG:Nd+)
- modularea externa se poate face
electro-optic
acusto-optic
magneto-optic
- 15 -

Modularea magneto-optica nu este prea folosita pentru ca materialele trebuie racite

sub
temperatura camerei pentru a avea o eficienta mare. In plus, este nevoie de camp
magnetic, iar electromagnetul implica folosirea unei surse de curent suplimentara
de valoare, in general, mare.
Totusi, mentionam si modularea magneto-optica pentru completitudine.

4. MODULAREA ELECTRO-OPTICA
- este o aplicatie a fenomenului de birefringenta electrica, adica variatia
indicelui de refractie de-a
lungul unei axe a mediului electro-optic in prezenta unui camp electric
- fenomenul electro-optic este neliniar deoarece este determinat de componenta
(neliniara) a
polarizarii electrice care depinde de campul electric aplicat
unde

- dependenta de campul electric aplicat a constantei dielectrice duce la o

dependenta a indicelui de refractie de campul aplicat. Fenomenul de birefringenta
electrica este variatia indicelui de refractie de-a lungul unei directii a mediului
electro-optic in prezenta campului electric. Indicele de refractie variaza ca

unde _n0 este tensorul indicilor de refractie in absenta campului aplicat, _r este
coeficientul electrooptic
liniar, iar _R
- cel patratic. Variatia indicelui de refractie cu campul aplicat este liniara sau
patratica dupa cum unul sau altul din coeficienti are valori mai mari.
- 16 -

In cristalele cu simetrie de inversie _r = 0, astfel incat aceasta categorie de cristale

nu poseda efect
electro-optic liniar. Cand ambele efecte, liniar si patratic, coexista, primul este
dominant
- ca urmare a aplicarii unui camp electric asupra unui cristal, se obtine atat rotirea
axelor
elipsoidului indicilor de refractie cat si schimbarea excentricitatii acestuia
- elipsoidul indicilor de refractie in sistemul de axe proprii se scrie:

unde

Fig 5. Elipsoidul indicilor de refractive.

- semnificatia elipsoidului este: daca se intersecteaza elipsoidul cu un plan care
trece prin origine si este normal pe directia de propagare k a radiatiei
electromagnetice, elipsa de intersectie are axele n1 si n2 care corespund celor doua
unde polarizate liniar (vezi figura de mai sus). Intr-un mediu liniar anizotrop,
ecuatia

introdusa in ecuatiile Maxwell

pentru un n dat duce la existenta a doua unde ce se propaga simultan prin cristal
(unda ordinara si unda extraordinara) cu viteze de faza diferite si care sunt liniar
polarizate. Acesta este fenomenul de birefringenta

- 17 -

- daca

elipsoidul indicilor de refractie poseda doua directii k pentru

care sectiunile planului normal pe k prin origine sunt cercuri. Aceste directii se
numesc axe optice iar cristalul se numeste in acest caz biax.
- daca

cristalul este uniax, iar elipsoidul indicilor este un elipsoid de

rotatie cu axa de rotatie axa optica

5. EFECTUL ELECTRO-OPTIC LINIAR (EFECT POCKELS)

[5] - este intalnit la cristale: KDP, ADP, 3 LiNbO , ZnO sau semiconductori:
GaAs
- cristalele la care se intalneste efectul electro-optic liniar sunt in general uniaxe, cu
axa de simetrie notata Z. In acest caz

Daca indicele de

refractie extraordinar ne este mai mic decat cel ordinar no cristalul uniax este
negativ, iar daca

cristalul uniax este pozitiv

- in prezenta campului, in general

- presupun acum ca in cazul unui camp electric aplicat dupa Z doar unul dintre rijk
este diferit de zero (cazul KDP, de exemplu). Atunci

- se observa ca noul elipsoid al indicilor de refractie are aceeasi directie a axei Z ca

cel vechi, iar axele proprii X ', Y' sunt rotite cu p / 4 in raport cu axele
cristalografice X, Y. Noile valori ale indicilor de refractie in sistemul axelor proprii
sunt

- 18 -

de unde se obtine sistemul de ecuatii:

Noile valori ale indicilor de refractie sunt:

- daca campul electric ramane aplicat dupa Z, in functie de directia de propagare a

undei luminoase
prin cristal, apar doua situatii distincte:
unda luminoasa se propaga dupa axa Z (efect electro-optic longitudinal)

unda luminoasa se propaga perpendicular pe axa Z (efect electro-optic

transversal)

Fig 6 Reprezentarea grafica a efectului electro-optic transversal

- in cazul efectului electro-optic longitudinal, daca cristalul este supus unei tensiuni
U,
componentele undei paralele cu X' si Y' vor fi defazate una fata de cealalta cu
- 19 -

unde Lz este lungimea cristalului pe directia z

- tensiunea U l/2 necesara pentru a se obtine un defazaj de p intre cele doua unde
este

astfel incat
- in cazul efectului electro-optic transversal

unde L L t y = sau Lx este lungimea cristalului pe directie transversala celei de

propagare a luminii.
Din relatia de mai sus rezulta ca in cazul efectului electro-optic transversal D f
poate fi controlat prin alegerea corespunzatoare a raportului L L t z / . Daca L L t z
>> se poate obtine un defazaj mult mai mare pentru efectul transversal decat pentru
cel longitudinal, pentru aceeasi tensiune aplicata.

- 20 -

6. MATERIALE CU PROPRIETATI ELECTRO-OPTICE

Tabelul 1. Materiale cu proprietati electro-optice

Cu ajutorul efectului electro-optic se poate realiza modularea in intensitate, faza,

frecventa, si polarizare.

7. MATRICI DE TRANSFER ALE LUMINII POLARIZATE

[6]

- pentru a studia comportarea luminii la trecerea printr-un sistem optic

folosim formalismul
matricilor de polarizare in care starea de polarizare a luminii se specifica prin
matricea coloana

unde Ex si Ey sunt campurile electrice ale undei luminoase.

Exemple:

- polarizare liniara pe directia axei orizontale (axa x):

- polarizare liniara pe directia axei y:

- polarizare liniara la p / 4 fata de axa x:

- polarizare liniara la p / 4 fata de axa y:
- 21 -

- polarizare circular dreapta:

- polarizare circular stanga:
Sistemele optice pot fi de asemenea caracterizate prin matrici.
De exemplu:
- element care realizeaza un defazaj D f intre componentele Ex si Ey (un CEO):

- element atenuator (absorbant) in care lumina parcurge o lungime L, cu

coeficientii de absorbtie gx si gy pe directiile x, y:

- rotitor de plan de polarizare cu un unghi q:

- polarizor la unghi q fata de axa x (aceeasi matrice caracterizeaza si un analizor):

Matricea polarizorului se poate deduce, folosind figura de mai jos, unde E E E t y x

= + sin cos q q
este campul transmis de polarizor, Ex si Ey fiind componentele camplului electric
incident.
Tinand cont ca

se obtine:

- 22 -

Fig 7. Reprezentarea cimpurilor electrice in planul de coordinate.

8. MODULATOR ELECTRO-OPTIC DE INTENSITATE

Fig. 8 Schema unui modulator electro-optic de intensitate.

P - polarizor, A - analizor, cu axele incrucisate cu cele ale polarizorului (P, A lasa sa
treaca lumina doar dupa o singura directie/axa). Axele polarizorului sunt rotite la
45 fata de axele cristalografice ale cristalului electro-optic (CEO), astfel incat sa
fie paralele cu axele proprii ale acestuia in prezenta campului electric
- pentru tratarea propagarii luminii in acest sistem folosim matricile de transfer
deduse mai sus.
- polarizorul selecteaza din fasciculul laser un fascicul de intensitate Ii (incident)
polarizat la p / 4 in raport cu axele cristalografice ale CEO, iar analizorul are axa
principala perpendiculara pe directia de polarizare a fasciculului. Deci, in absenta
campului electric aplicat, fasciculul laser este complet atenuat. In prezenta
tensiunii modulatoare, CEO defazeaza componentele undei dupa X' si Y' (paralele
cu axele polarizorului). Unda incidenta (dupa polarizor) este deci caracterizata de o
matrice

iar starea de polarizare a fasciculului la iesire este data de

- 23 -

- intensitatea la iesirea modulatorului

depinde prin f D de tensiunea aplicata

- se observa ca, daca
- daca semnalul modulator variaza armonic in timp:

rezulta o

variatie armonica in timp si pentru f D . In general este de dorit ca semnalul de

iesire sa fie proportional cu cel de la intrare. In acest scop punctul de functionare al
modulatorului trebuie stabilit in punctul B, pe portiunea liniara a curbei (vezi
figura de mai jos).

Fig. 9 Stabilirea punctului de functionare al modulatorului.

Aceasta se poate realiza prin introducerea unei retardari constante 0 f D peste cea
introdusa de semnalul modulator, prin aplicarea unei tensiuni constante de
sau cu o lama sfert de unda. Ultima solutie este cea mai simpla.
Matricea de polarizare a lamei 4 / l este
Starea de polarizare a fsciculului la iesire este acum

- 24 -

- deci prin introducerea lamei 4 / l se reduce la jumatate intensitatea de iesire fata

de cea de intrare in lipsa semnalului modulator (pentru

- daca

sau, descompunand

intr-o serie de functii Bessel,

Se observa ca, pe langa termenul de frecventa fundamentala, dorit, am si armonici

impare care distorsioneaza semnalul modulat transmis
- se poate defini un grad de modulare

daca neglijez armonicile

9. MODULATOR ELECTRO-OPTIC DE POLARIZARE

- 25 -

Fig 10. Schema unui modulator electro-optic de polarizare.

- pentru defazari f D cuprinse intre 2 / p - (lumina polarizata circular dreapta) si 2 /

p (circular stanga) se obtine lumina polarizata eliptic, gradul de elipticitate fiind
proportional cu defazajul produs de tensiunea modulatoare.

10 MODULATOR ELECTRO-OPTIC DE FAZA

Fig 11. Schema unui modulator electro-optic de faza.

Atentie! De data asta polarizorul este parallel cu y !

Unda este modulata in faza, cu indicele de modulatie

11. MODULATOR ELECTRO-OPTIC DE FRECVENTA
- 26 -

- ca si in cazul modulatorului de intensitate si polarizare, axele

polarizorului P sunt rotite la 45 fata de axele cristalografice ale cristalului electrooptic (CEO), astfel incat sa fie paralele cu axele proprii ale acestuia in prezenta
campului electric. Diferenta in acest caz este ca, desi propagarea luminii prin
modulator se face si in acest caz dupa directia Z, modularea se face prin doua
tensiuni defazate cu 2 / p aplicate pe X si Y

Fig 12. Schema unui modulator electro-optic de frecventa.

- fasciculul laser polarizat la 4 / p fata de axele X, Y ale cristalului modulator este
trecut prin lama

astfel incat la iesire este polarizat dreapta conform matricii

(de data aceasta luam in considerare explicit si dependenta de frecventa a luminii

incidente)
- spre deosebire de cazurile studiate pana acum, campul electric nu mai este dupa
Z, astfel incat nu se produce doar un defazaj cu f D ci si o rotatie a axelor
elipsoidului cu un unghi q, astfel incat matricea CEO este

q depinde doar de simetria cristalului, fiind independent de

- la iesire

- 27 -

Apare deci o modulare in frecventa cu un termen

12. CONECTAREA CRISTALELOR ELECTRO-OPTICE

- pentru a se putea compara intre ele dispozitivele modulatoare, ne
intereseaza puterea electrica de excitatie si largimea de banda a modulatiei [3]. In
cristalele electro-optice dielectrice (majoritatea cazurilor) puterea electrica disipata
este nula, deoarece cristalul dielectric este echivalent cu o capacitate care, daca
este introdusa intr-un circuit RC se obtine largimea de banda din conditia
R este rezistenta circuitului,

este capacitatea electrica a cristalului

cu efect electro-optic longitudinal, iar W este frecventa de modulatie

- puterea de modulatie este

- pentru a micsora tensiunea de modulatie necesara crearii aceluiasi

cu un

modulator cu effect electro-optic longitudinal se folosesc mai multe cristale in

serie, doua cristale successive, rotite cu

unul fata de celalalt, fiind supuse la

campuri cu directii opuse (vezi figura de mai jos). In acest fel efectele se
insumeaza

Fig 13 Conectarea a doua cristale cu o diferenta de rotire

- 28 -

- parametrii modulatorului cu N cristale sunt

- pentru

tensiunea

si puterea

necesare modularii sunt de N ori

mai mici decat daca se lucreaza cu un singur crystal

13. EFECTUL ELECTRO-OPTIC PATRATIC (KERR)

- in acest caz, daca propagarea luminii se face dupa axa Z iar campul
electric se aplica dupa Y, defazajul obtinut este:

unde R este constanta de material

- pentru a se obtine proportionalitate intre semnalul electric modulator si defazaj,
campul electric aplicat are o componenta continua si una alternativa:

In aceste conditii:

cu si am proportionalitate intre

- materialele in care se intalneste efectul electro-optic patratic includ sulfura de

carbon, pentru care

, si nitrobenzenul, pentru care

14. MODULATIA ACUSTO-OPTICA

- 29 -

- este o modulatie spatiala a luminii, consecinta a variatiei tensorului dielectric

local in prezenta campului acustic
- variatia indicelui de refractie la aplicarea campului acustic este

unde

este puterea acustica, A este aria, iar

- este factorul

de merit acustooptic, cu s elementul tensorului de stress optic, r densitatea

materialului, iar a v viteza sunetului.

15. MATERIALE CU EFECT ACUSTO-OPTIC

Tabel 2. Materiale cu efect acusto-optic.
- 30 -

Fig 14. Reflexia undei de lumina in modulatoarele acusto-optice.

- campul acustic se aplica sub forma unei unde de suprafata de frecventa a w ,
produsa de un
traductor piezoelectric (echivalent cu o retea de difractie temporara, in miscare)
- daca campul acustic se aplica pe directia y, defazajul introdus variaza cu y:

unde

este periodicitatea retelei

- o unda incidenta de frecventa i w se difracta pe o astfel de retea de difractie

acustica, ca si in

- 31 -

optica, in una sau mai multe ordine. In cazul in care difractia se produce intr-un
singur ordin (ca in figura de mai sus) reteaua se numeste retea Bragg si are loc
urmatoarea relatie
unde b este constanta de propagare a undei electromagnetice in material
- ddeoarece unda acustica are frecventa

, unda difractata are frecventa

Cele doua unde la iesire au intensitatile

Observatie: eficienta modulatiei acusto-optice depinde de adancimea de patrundere

a undei acustooptice de suprafata in cristal. Aceasta adancime este proportionala cu
Observatie: modulatia spatiala a fasciculului se poate face si cu o retea electrooptica creata intr-un material electro-optic cu un electrod cu degete traductor
interdigital
- modulatorul acusto-optic se poate realiza si integrat.

- 32 -

a)

b)
Fig.15 a) Constructia unui modulator acusto-optic; b) Constructia unui modulator
acusto-optic.
Daca substratul piezo-electric este absorbant sau daca ghidul are o constanta piezoelectrica mica,ghidul si sursa de camp acustic sunt separate, ca in figura (campul
acustic patrunde exponential in ghid). Altfel s-ar putea pune traductorul direct pe
ghid
- analog, ghid de unda pe substrat electro-optic

- 33 -

16. MODULATOR MAGNETO-OPTIC

[4]

- modulatia magneto-optica (de intensitate) se poate realiza prin mai

multe efecte, cel mai utilizat fiind efectul Faraday:

- o unda polarizata liniar poate fi considerata ca obtinuta din suprapunerea a doua
unde polarizate circular, in sensuri opuse:

Daca aplic un camp magnetic paralel cu directia de propagare a undei, unda

polarizata circular
dreapta se propaga cu viteza diferita fata de cea circular stanga, astfel incat dupa un
parcurs L prin mediu unda liniar polarizata rezultanta are planul de polarizare rotit
cu

fata de cel al undei incidente, unde

- indicele de refractie al unei polarizata circular dreapta, s n - al celei polarizata

circular stanga
- materiale cu effect Faraday pronuntat sunt:
- in materiale paramagnetice si diamagnetice

, unde H este campul

magnetic perturbator, iar V este constanta Verdet. Aceasta constanta are o valoare
mica, efectul Faraday in aceste materiale fiind neutilizabil
- in materialele fero- si ferimagnetice efectul depinde de componenta magnetizarii
paralele cu
directia de propagare, a carei marime depinde de campul magnetic exterior,
rezultatul fiind din nou rotirea planului de polarizare. Dezavantaj:
de istoria anterioara a probei

- 34 -

depinde si

Fig. 16 Schema unui modulator magneto-optic

- pentru a evita acest dezavantaj (vezi figura de mai sus), se foloseste un camp
magnetic continuu

pentru a aduce materialul in apropierea saturatiei.

moduleaza aceasta magnetizare de saturatie (de fapt schimba orientarea, pentru ca

e deja saturat). In acest conditii

unde

este magnetizarea de saturatie, iar

este unghiul intre directia de

propagare a luminii si cea a magnetizatiei

- la fel ca la modulatorul electro-optic de intensitate, in montajul din figura de mai
sus
- realizare integrata

Fig. 17. Realizare integrata a modulatorului magneto-optic.

- alte efecte care pot fi folosite
efect Voigt, sau birefringenta magnetica liniara apare cand lumina se propaga in
mediul
- 35 -

magneto-optic perpendicular pe directia magnetizarii. Este un fenomen patratic in

campul
magnetic:

, unde C este constanta Cotton-Mouton

efectul Kerr magneto-optic, care consta in modificarea starii de polarizare a

luminii reflectate de un mediu magnetic

- 36 -

Concluzii
n lucrare dat am studiat modulatoarele optice. Modulatorul optic
este dispozitivul ce permite manipularea proprietilor luminii, de obicei a razei de
lumin. Nivelul de performan a modulatoarelor optice depind n mare msur de
diapazonul lungimilor de und, rata de date, pierderile la intrare, diapazonul
frecvenei modulate, timpul de aciune. Modulatoarele optice se clasific in
electro-optic modulator, acousto-optic modulator i modulatoare
de electroabsorbie.

Bibliografie
1. www.unibuc.ro [1]
2. fibre-optic hand book[2]
3 https://en.wikipedia.org/wiki/Optical_modulator [3]
4.
[4]

5. [5]
6. [6]

- 37 -