Sunteți pe pagina 1din 7

Influenta interpersonala.

Impactul influentei situatiei sociale asupra individului

Problema de cercetare
Compararea cu o majoritate unanima are efect asupra opiniei subiectului care se afla in
dezacord cu acea majoritate?
Suportul teoretic al cercetarii
Procesul de influen social intervine chiar i atunci cnd situaia nu comport nici o
ambiguitate. Pentru aceasta este suficient ca o majoritate s se manifeste, fie c face sau nu n mod
explicit presiuni pentru a-i impune prerea, fie c este cantitativ (numeric) sau calitativ (o
persoan competent sau cu statut deosebit). Paradigma lui Solomon Asch creeaz o majoritate
numeric ce exercit o presiune implicit i indirect asupra unui individ.
Conformismul este o modalitate prin care atitudinile sau opiniile unei persoane pot fi
modificate.

Rezultatele studiului lui Solomon Asch 1951 demonstreaz faptul c influenta situatiei
sau contextului social presupune ca prezena actual a unui grup de 6 persoane poate
influenta perceptia individului (dimensiunea cognitiv sau cogniia) i rspunsul public al
acestuia (comportamentul social). S-a investigat in aceasta cercetare identificarea influenei
exercitate de situaia social (de ceilali) asupra percepiei i comportamentului individului.
Solomon Asch pleaca de la ideea din paradigma gestaltista conforma careia schimbarea prilor unui
ntreg conduce la schimbarea totalitii , astfel s-a studiat efectul produs de un mesaj majoritar ,asupra
unui subiect naiv care este in dezacord cu acea majoritate.
In experimentul lui Lorge (1936) asupra efectului prestigiului Lorge a fost interesat de factorii
care determin acceptarea unei idei n funcie de prestigiul atribuit autorului ei.Rezultatele acestui
experiment demonstreaz c evaluarea opiniei unei persoane depinde de prestigiul atribuit autorului
su. Dac cel al preedintelui Jefferson era foarte mare n rndul subiecilor americani din acea vreme,
cel al conductorului revoluiei bolevice era destul de redus.
Faptul de a cunoate opinia majoritii provoac modificarea prilor care antreneaz o
modificare a totalitii. Astfel, influena majoritar conduce la modificarea nu numai a judecii, dar
mai ales obiectul judecii (percepia sa)
Conform lui Solomon Asch s-au constatat trei tipuri de distorsiuni in cazul celor evocate de subiecti:
de percepie: unii subieci i-au schimbat efectiv obiectul percepiei i au sfrit prin a percepe linia
B drept cea mai asemntoare cu linia etalon;
de judecat: unii subieci consider c o majoritate att de unanim nu poate avea dect dreptate.
Supunndu-se judecii acesteia, ei nu i-au modificat totui obiectul percepiei. La urma urmei, pentru
ei linia B nu era cea corect, dar se ndoiau de corectitudinea propriilor aprecieri;
de aciune: unii subieci au abordat prerea majoritii ntruct se temeau c opunndu-se acesteia, ar
fi creat o imagine negativ, determinnd o eventual respingere. De fapt, ei nu i-au modificat nici
percepia, nici judecata.
Cutnd s se fac acceptat, s-i asigure prezena ntr-un grup prin aderarea la regulile i normele
sale, individul se expune influenei normative.
Cercetari ulterioare au incercat sa ofere explicatii mai complete mecanismului de formare a normelor
de grup (proces numit normalizare) Astfel , F.Allport (1924;1962 , cf. Doise ;Deschamp , Mugny ,
1996 p. 83) arata ca in prezenta celorlalti , subiectii se tem sa emita judecati in dezacord cu cele ale
membrilor grupului si ca , printr-un sistem de concesii reciproce ajung sa formuleze judecati ce
converg catre o valoare centrala .

Este de precizat ca nu ntotdeauna opiniile unei majoriti care ncearc s ne influeneze devin ale
noastre! Complezena se manifest prin conformism, dar un conformism de suprafa, care nu atinge
convingerile noastre profunde.
Daca s-ar cunoaste cu mai multa exactitate procesul de conformare la parerea unei majoritati ,s-ar
putea incuraja mai mult comportamentele prosociale , ceilalti conformandu-se mai mult la parerea
majoritatii , iar lumea in care traim ar fi un loc mai bun.

Ipotezele cercetarii , variabilele , planul de cercetare


a)ipotezele
a1.Compararea cu o majoritate unanima influenteaza parerea subiectului chiar daca aceasta este in
dezacord cu majoritatea.
a2. Daca majoritatea are aceeasi parere , chiar daca este evident perceptiv ca este gresita , subiectul
naiv ,singur , se va conforma raspunsului gresit al celorlalti.
b)variabilele(independente,dependente)

VI 1: Marimea grupului absurd si unanim (variabila manipulata)


- cinci subiecti absurzi si complici
-zece subiecti absurzi si complici
-nici un subiect absurd

VI 2 : Forma raspunsului subiectilor


-

Verbala (publica)
Scrisa ( privata)

VD : numarului de erori al subiectului naiv


c)Desenul planului de cercetare

VI 1 (prezenta majoritatii absurde si unanime )

VI 2 (forma
raspunsului
subiectilor )

1.cinci subiecti absurzi


si complici

2.zece subiecti

1.verbala (publica)

G1

G2

G3

2.scrisa(privata)

G4

G5

G6

absurzi si complici

3.conditia de
control

Tipul studiului si a designului de cercetare


a)experiment
-Cele doua variabile independente sunt manipulate
b)comparatii intergrup
-ambele variabile presupun comparatii intergrup ,iar pentru acestea s-a folosit in parte cate
doua grupuri diferite de participanti corespunzatoare celor doua niveluri ale variabilelor .
-in total exista patru grupuri diferite de participanti , care iau parte la cercetare.In fiecare
grupa sunt participanti diferiti.
Metoda
a.Participanti
-studenti ai Facultatii de Psihologie ,care se vor confrunta cu parerea unei majoritati unanime
formata din 10 studenti .
-participantii vor fi selectati pe baza de voluntariat si vor fi recompensati pentru participare
-la studiu vor participa aproximativ 60 de persoane in sedinte a cate 7 subiecti
b.Instrumente si procedeu

Participantii vor purta o pereche de ochelari(de soare) fiecare , cu cele 2 lentile


colorate diferit( una galbena , una verde) + 2 planse in care se compara anumite culori, una
etalon in care este afisata culoarea rosie , iar in cealalta plansa sunt prezentate 3 culori
(printre care una este aceeasi ca si culoarea de pe plansa etalon) .
Subiectilor li se va spune initial faptul ca se va testa o anumita marca de ochelari care
va urma a fi scoasa pe piata . In sedinte de cate 11 persoane , subiectii sunt rugati sa estimeze
o serie de relatii perceptive structurate evident: compararea celor trei culori , de pe a doua
plansa , cu acea culoare de pe afisul etalon.Pentru a se manipula influenta majoritatii asupra
subiectului naiv , acesta va fi plasat pe ultima pozitie , confruntandu-se astfel cu parerea
evident gresita a celorlalti participanti la studiu care sunt de fapt complici si vor da inadins
acelasi raspuns gresit.Se va utiliza si o conditie de control .
Variabila independenta marimea grupului absurd si unanim va fi manipulata cu ajutorul
numarului de subiecti complici care va da un raspuns absurd la urmatoarea cerinta :Va rugam sa faceti
fata unui test perceptiv .Priviti cu atentie plansele afisate in fata dumneavoastra si incercati sa
identificati fara sa va dati jos de la ochi ochelarii oferiti , care dintre cele trei culori de pe plansa a
doua corespunde cromatic cu acea culoare de pe prima plansa.

1.In conditia cinci subiecti absurzi complici doar primii cinci complici vor alege toti acelasi
raspuns evident absurd ( raspunsul A ) iar ceilalti cinci complici vor alege alt raspuns decat
primii cinci complici ( raspunsul C) , raspuns de asemenea evident absurd.
2.In conditia zece subiecti absurzi si complici toti cei zece complici vor alege raspunsul
evident absurd A.
3. In conditia de control toti complicii vor da raspunsul corect B.
In acest mod se va vedea daca numarul complicilor va avea vreun efect asupra numarului de
greseli a subiectului naiv.
Cea de-a doua variabila independenta Forma raspunsului subiectilor se va manipula in felul
urmator: in primul lot de subiecti acestia vor primi instructiunea de a verbaliza public raspunsul , iar

in cel de-al doilea lor de subiecti acestia vor fi rugati sa scrie pe foaia din fata lor raspunsul la
intrebarea cercetatorului .

Estimarea surselor de eroare i a modalitilor de control ale acestora.


1. ateptrile cercettorului: faptul c cercettorul are anumite ateptri cu privire la
rezultatele cercetrii e posibil s influeneze comportamentul i atitudinea participanilor cu
privire la sarcinile pe care studiul le implic;
Control : vom aduce o persoana din afara experimentului care va prezenta instructiunile
subiectilor.In acest mod persoana in cauza daca este neutra nu a putea sa influenteze parerea
celor care va raspunde.
2. ateptrile participanilor: dac participanii cunosc scopul testrii, este posibil s i
modifice rspunsurile , si sa nu se mai conformeze la majoritatea respectiva , stiind ca totul a
fost o inscenare , astfel razultatele vor fi eronate.
- control: nu va fi precizat scopul studiului i, prin urmare, nici condiia experimental
n care se afl participanii; dac nu cunosc scopul testrii, nu e posibil ca ei s i modifice
comportamentul n sensul confirmrii ipotezelor. Participanii vor fi rugai s men ioneze la
final dac au avut anumite dubii in legatura cu scopul cercetarii.
3.Caracteristicile participantilor.Este posibil ca subiectii complici sa nu interpreteze foarte
bine rolurile lor de buziecti absurzi , si sa nu para credibili de catre subiectul naiv ,acesta
dandu-si seama ca totul este o inscenare , astfel ratitudinea sa s ramana ferma si sa nu se mai
conformeze cu majoritatea.
-control : in cazul complicilor se vor aduce studenti din afara facultatii de psihologie ,
respectiv de la facultatea de teatru , pentru a interpreta rolul de subiecti absurzi foarte bine .
3.Caracteristicile participantilor : daca unii din participanti ar avea probleme cu vederea
acestia e posibil sa nu recunoasca foarte bine culorile respective deci rezultatele vor fi eronate.
-control: se va face un anunt unde vor fi instiintati studentii ca una din conditii eliminatorii
pentru participarea la experiment este aceea de a avea vederea intr-o stare foarte buna , fara a
prezenta anumite disfunctii.
Autoevaluarea proiectului : 9

Bibliografia proiectului (aici trebuie sa modifici tu, ca nu am scris-o corect,conform APA)


Conformismul Ewa Drozda-Senkowska (2000) Psihologie social experimental. Iai: Polirom.

Introducere in psihologia sociala conf. dr. Dorin Nastas


Psihologia procesului educational , Editura Didactica si Pedagigica , Bucuresti , 1978 ,
Doise ,W.Deschamp , Mugny , G. , Psihologie sociala experimentala , Editura Polirom , Iasi
1996.
G.,Nicolau , A.,Violenta. Aspecte psihologice , Editura Polirom Iasi 2003 .
Editura Polirom , Iasi , 2001 , Golu , P, Perspective noi asupra psihologiei grupurilor
scolare , Zlate , M.

S-ar putea să vă placă și