Referat ecoturism

Student: Hudac-Petrusan Andreia

Parcul National Calimani

Infiintarea parcului
Propunerea de constituire a Parcul National Calimani s-a facut in anul 1975 de catre
Centrul de Cercetari Biologice Cluj. Studiul de constituire s-a elaborat in 1976 de
Inspectoratul Silvic Judetean Suceava, in colaborare cu initiatorul si la comanda Comisiei de
Ocrotire a Monumentelor Naturii.
Parcul s-a declarat prin Ordinul nr. 7/1990 al M.A.P.P.M. (15.300 ha) si s-a oficializat
prin legea nr. 5/2000 (24.041 ha) si prin H.G. nr. 230/2003, fiind arie protejata administrata in
special pentru protejarea ecosistemelor si recreere, incadrata in categoria IIa, conform IUCN.
Scopul principal pentru care a fost infiintat Parcul National Calimani este cel de conservare a
biodiversitatii florei si faunei, mentinerea cadrului geografic natural, a habitatelor naturale. De
asemenea se urmareste dezvoltarea durabila a zonei, astfel incat utilizarea resurselor naturale
sa nu contravina obiectivului de conservare stabilit prin planul de management al parcului. Se
vor crea conditii pentru desfasurarea de activitati educationale, de cercetare stiintifica si
recreere. Pentru proprietarii terenurilor din parc, localnici, sunt permise activitati traditionale
cu acordul APNC.
Ministerul Agriculturii, Padurilor, Apelor si Mediului in calitate de autoritate
responsabila cu buna administrare a retelei nationale de arii naturale protejate, a incredintat
administrarea Parcului National Calimani, Regiei Nationale a Padurilor - Romsilva, respectiv
Directiei Silvice Suceava, incepand cu 22.05.2004 - pentru o perioada de 10 ani.
Administratia este constituita din:
Director parc;
Responsabil cu constientizarea publica si relatii cu comunitatile;
Economist;
Informatician;
Biolog;
Responsabil cu activitatea de paza a parcului: 9 agenti de teren.
Fondurile necesare functionarii Administratiei Parcului National Calimani sunt asigurate de
catre Regia Nationala a Padurilor - Romsilva, prin Directia Silvica Suceava.
Parcul National Calimani are o suprafata totala de 24.041 ha si cuprinde urmatoarele
zone:
Rezervatia Stiintifica de Jnepenis cu Pinus cembra, categoria Ia I.U.C.N. in suprafata de 384,2
ha;
Rezervatia Lacul Iezer din Calimani, categoria IV I.U.C.N. in suprafata de 322 ha;
Rezervatia geologica 12 Apostoli categoria IV I.U.C.N. in suprafata de 200 ha.

Trasee turistice
1. Sat Gura Haitii - Pietrele Rosii - Sat Dornisoara
Marcaj: cruce albastra
Durata: 7-8 ore
Grad de dificultate: mediu
Sezonalitate: inchis iarna
Nivel de echipare: nimim
2. Sat Gura Haitii - Poiana Izvoarele - Vf. Pietrosul Calimani - Vf. Retitis - Vf. Iezerul
Calimani - Pasul Paltinis
Marcaj: cruce rosie
Durata: 15-16 ore
Grad de dificultate: mediu
Sezonalitate: inchis iarna
Nivel de echipare: de campare
3. Sat Dornisoara - Izvoarele Dornei
Marcaj: punct galben
Durata: 4 ore
Grad de dificultate: mediu
Sezonalitate: inchis iarna
Nivel de echipare: minim
4. Sat Neagra Sarului - Vf. 12 Apostoli - Poiana Izvoarele - Vf. Retitis - Vf. Iezerul Calimani Sat Neagra Sarului
Marcaj: punct rosu
Durata: 18-21 ore
Grad de dificultate: mediu
Sezonalitate: inchis iarna
Nivel de echipare: de campare
5. Vatra Dornei - Poiana Spanzului - Poiana Snopului - Apa Rece - Com. Saru Dornei
Marcaj: triunghi albastru
Durata: 9-10 ore
Grad de dificultate: mediu
Sezonalitate: tot timpul anului
Nivel de echipare: minim
6. Sat Poiana Negrii - Vf. 12 Apostoli - Sat Gura Haitii - Vf. Calimanul Cerbului - Sat
Coverca
Marcaj: punct albastru
Durata: 8-9 ore
Grad de dificultate: mediu

Sezonalitate: inchis iarna

Nivel de echipare: de campare

Atractii turistice
Rezervatia naturala 12 Apostoli
Peisaj de poveste strajuit de forme ciudate precum Moaul, Mareaalul, Godzila,
Guaterul, Ramses, Dragonii, daltuite cu truda ai migala de natura.... sau poate un stravechi
sanctuar de cult menit sa adune sufletele celor vii a mosilor ai stramosilor nostri la Ospatul
nemuririi.
Cascada Tihu
Aflata la aproximativ 500 m de la confluenta cu paraul Tihu in amonte pe piraul
Umed, cascada cu o cadere de aproximativ 8 m reprezinta un punct de atractie deosebit.

Rezervatia Iezerul Calimanului

Rezervatia Lacul Iezer din Climani este o arie protejat de interes national inclus n
Parcul National Climani, ce corespunde categoriei a IV-a IUCN (rezervatie natural de tip
mixt), situat n judetul Harghita, pe teritoriul administrativ al orasului Toplita.
Rezervatia natural aflat n Muntii Climani, la poalele Vrfului Rchitis are o suprafat de
322 ha, si reprezint un lac de baraj natural (Lacul Iezerul Climanilor) si zona limitrof,
cu o vegetatie de arbusti de jneapn (Pinus mugo) sau ienupr (din genul Juniperus sibirica);
cu specii floristice rare, printre care si bujorul de munte (Rhododendron) cunoscut si sub
numele de smrdar, precum si specii faunistice de mamifere, psri, insecte, reptile si
batracieni, specifice Carpatilor Orientali.
Negoiul Unguresc - Pietrosul
O creasta cu relief alpin total deosebita in comparatie cu restul lantului vulcanic,
reprezinta partea cea mai inalta si spectaculoasa a Calimanului(Vf. Pietrosul 2100 m, Negoiu
Unguresc 2081 m).

Flora

Parcul National Calimani adaposteste fauna si flora salbatica din partea superioara a
calderei Muntilor Calimani, cel mai extins masiv vulcanic din tara.
Pornind in drumetie, traseele montane trec prin ecosisteme diferite: paduri de amestec de
molid si fag - in defileul Muresului, paduri de molid in bazinul Neagra, paduri de molid in
amestec cu zambru (Rezervatia stiintifica), jnepenisuri si ienuparete, iar la peste 1900 m,
pajistile alpine. In anotimpul cald, florile viu colorate insufletesc pasunile inalte, in timp ce
iernile lungi, bogate in zapada, geroase, fac de neuitat climatul de aici. Zapada domina
peisajul incepand din luna noiembrie si pana in aprilie-mai.
Degetarut (Soldanella major)Verile, relativ caldute, dau ragazul necesar naturii sa
renasca. Fie in cooperare sau in competitie, animalele si plantele s-au adaptat acestui tip de
climat, etaland diferite cai de supravietuire si perpetuare.
In urma studiilor realizate de biologi romani si straini, din 1900 si pana in ultimii ani, au fost
mentionate 1004 specii de plante vasculare din care arborii si arbusti sunt in inferioritate ca
numar de specii, in favoarea plantelor ierboase.
Poroinic (Traunsteinera globosa)Specii rare: Bupleurum longifolium , Cephalanthera
longifolia, Epipactis atrorubens, Epipactis helleborine, Festuca porcii, Festuca carpatica,
Gentiana punctata, Gymnadenia odoratissima, Listera cordata, Listera ovata, Luzula
pallescens, Filipendula ulmaria, Geranium sylvaticum, Melampyrum saxuosum, Minuartia
verna, Orchis ustulata, Pedicularis exaltata, Phyteuma tetramerum, Phyteuma wagneri,
Platanthera bifolia, Pleurospermum austriaca, Potentilla tabernaemontani, Ranunculus
carpaticus, Salix bicolor, Scorzonera purpurea, Senecio aquaticus ssp. barbareifolius, Senecio
fluviatilis, Soldanella montana, Thymus comosus, Thymus glabrescens, Traunsteinera
globosa, Trifolium lupinaster, Trollius europaeus.
Plante vulnerabile: Angelica archangelica Viola dacica;
Plante endemice din Carpati: Centaurea phrygia, Dyanthus tenuifolius Hepatica
transsilvanica.

Fauna
Mamiferele, un grup restrans, dar bine reprezentat prin carnivorele mari - ursul (Ursus
arctos L.), lupul (Canis lupus L.), rasul (Lynx lynx L.), mustelidele - vidra (Lutra lutra L.),
jderul (Martes martes L.), bursucul (Meles meles L.), dar si pisica salbatica (Felis silvestris
Schrb.) asigura varful piramidei trofice si deci veriga pradatorilor specializati.
Peisajul este animat de capriori (Capreolus capreolus L), cerbi (Cervus elaphus L) si mistreti
(Sus scrofa L) mari amatori de iarba frageda, si mai ales de liniste. De aceea, va recomandam
ca atunci cand vizitati parcul, sa o faceti in liniste, fiind ochi si urechi la spectacolul pe care
natura ni-l ofera.

Dintre rozatoarele, pot fi enumerate: parsul comun (Glis glis L.), parsul de alun
(Muscardinus avellanarius L.), soarecele de padure (Apedemus silvaticus), chitcanul de munte
(Sorex alpinus Schinz).
In padurile din parc au fost identificate si specii de lilieci printre care liliacul urecheat brun
(Plecotus auritus L.) si liliacul bicolor (Vespertilio murinus L.). Speciile de mai sus sunt citate
in anexa IV a Directivei Habitate a Consiliului European. Patru specii de carnivore apar in
anexa II a Directivei, dintre care Ursus arctos, specie prioritara, iar cinci sunt prinse in anexa
IV a aceleiasi directive.
Acvila de munte (Aquila chrisaetos)Pasarile, cele mai numeroase ca numar de specii
dintre toate vertebratele citate pana acum, acopera toate tipurile de habitate din parc. Astfel,
datorita particularitatilor fizico-geografice, floristice si peisagistice, ornitofauna este diversa.
In golul alpin, datorita fructificatiei abundente la afin si merisor, sunt atrase specii din
padurea de molid sau din tufisurile de jneapan. Aici isi face cuibul fAsa de munte (Anthus
spinoletta L.), brumarita alpina (Prunella collaris Scop.). In crapaturile din stinci, cuibareste
codrosul (Phoenicurus ochruros Gmel.), corbul (Corvus corax L.), vinderelul (Falco
tinnunculus L.). In sezonul cald urca pAna in golul alpin pietrarul (Oenanthe oenanthe L.),
codobatura alba si cenusie (Motacilla alba L. si Motacilla cinerea L.).
In jnepenisul de pe platoul muntilor Calimani, au fost observate potarnichi (Perdix
perdix L.). Din zona forestiera inainteaza in jnepenisuri specii de pasari ca: pitulicea
(Phylloscopus collybita Vieillot), mierla gulerata (Turdus torquatos L.), pantarusul
( Troglodytes troglodytes L.), macaleandru (Erithacus rubecula L.), fasa de padure (Anthus
trivialis L.), brumarita de padure (Prunella modularis L.). n zbor, la inaltime, au fost
observate unele rapitoare de zi: eretele vAnat (Circus cyaneus L.), soimul calator (Falco
peregrinus Tuns.), uliu porumbar (Accipiter gentilis L.), acvila tipatoare mica (Aquila
pomarina Bhrem) , sorecarul comun (Buteo buteo L.).
Trebuie mentionat cocosul de munte (Tetrao urogallus L.) si cel de mesteacan (Tetrao
tetrix L.) -sigla parcului, ultimul fiind o prezenta incerta.
Vipera comuna (Vipera berus)Dintre reptile, specia care intr-adevar poate fi un pericol
este vipera (Vipera berus L.), a carei muscatura este otravitoare, chiar mortala. Totusi,
atitudinea oamenilor nu trebuie sa fie una dusmanoasa, intrucAt este o specie foarte benefica
pentru ecosistemul in care traieste. Recomandam celor care viziteaza parcul sa fie echipati
adecvat, iar in cazul in care s-a produs vreun accident in urma muscaturii de vipera, sa fie
anuntata imediat administratia parcului sau serviciul Salvamont (vezi adrese utile).
O alta specie de sarpe, Coronella austriaca Laur. (sarpele de alun), a fost citata de
literatura de specialitate pentru Parcul National Calimani.
Dintre sopArle, pot fi observate Lacerta agilis L. (sopArla cenusie), Lacerta vivipara
Jacq. (sopArla de munte) si Anguis fragilis L.(napArca).
Coronella austriaca si Lacerta agilis sunt listate in anexa IV a Directivei Habitate, fiind
specii care necesita o protectie stricta.
Broasca rosie de padure (Rana temporaria)Primavara, in ochiurile de apa provenite din
topirea zapezii, urca pentru depunerea pontei, specii de triton (Triturus alpestris Laur., T.
vulgaris L., T. montandoni Bouleng.), dar si broscutele fara coada (Bombina bombina L.,
Bombina variegata L., Rana temporaria L.), in zona Voievodesei, Izvorul Calimani, Piciorul
Iancului, Haita, Retitis.

O pata de culoare printre ierburile din padure o reprezinta salamandra (Salamandra

salamandra L.), a carei piele punctata atentioneaza dusmanul de toxicitatea ei.
Dintre anure, doua sunt citate in anexa II din Directiva Habitate (Bombina bombina,
Bombina variegata), specii de interes comunitar, a caror conservare necesita desemnarea de
zone speciale de protectie. De asemenea, aceste specii figureaza si in anexa IV, specii de
interes comunitar care necesita o protectie stricta.
Croitorul alpin (Rosalia alpina)Nevertebratele, dintre care cel mai bine reprezentat
grup, artropodele, ocupa un loc important in lantul trofic. Specia de interes european prezenta
in parc este croitorul alpin (Rosalia alpina), intAlnit in habitate de paduri de amestec de fag si
brad din zona sudica a parcului.