Sunteți pe pagina 1din 16

PACTUL FISCAL N UE

Studeni:
Alexandru Mihaela
Antone Florina Alexandra
Badea Alina

Introducere
Acumularea unor dezechilibre macroeconomice, financiare si fiscale severe in zona euro
si criza datoriilor ce a urmat in cateva tari din zona euro a facut ca structura guvernarii
economice a Uniunii Europene sa fie consolidata, in special pentru zona euro, pentru a asigura
stabilitatea si functionarea Uniunii Economice si Monetare. Uniunea Europeana si conducatorii
statelor din zona euro au actionat in cateva etape crescatoare, printre altele, introducand
Semestrul European, luand angajamente aditionale din polita Pactului Euro Plus si implementand
6 schimbari legislative pentru a intari structura guvernarii economice a Uniunii Europene. Printre
schimbarile legislative, se afla si reforma Pactului de Stabilitate si Crestere, noile cerinte minime
pentru structura bugetului national, noua Procedura pentru Dezechilibrul Macroeconomic si un
mecanism de impunere legislativa mai puternic sustinut prin sanctiuni financiare noi care fac
parte din Procedura pentru Dezechilibrulul Macroeconomic si Pactul de Stabilitate si Crestere.
Comisia Europeana a propus in Noiembrie 2011 doua legi aditionale pentru a intari
supravegherea tarilor din zona euro, care au fost negociate de Consiliul European, de Comisia
Europeana si de Parlamentul European; aceste negocieri s-au incheiat in 2012.
Prima lege are ca obiectiv predarea de noi puteri Comisiei pentru a putea evalua si cere
revizuirea planurilor bugetare nationale si pentru a asigura corectarea deficitelor excesive. A
doua lege propune dispozitii noi pentru a putea permite Comisiei si Consiliului sa creasca
supravegherea situatiei macroeconomice, financiare si fiscale in Statele Membre ale zonei euro
care sunt amenintate cu dificultati serioase din punct de vedere al stabilitatii financiare. Nevoia
unei reforme a structurii de conducere a devenit necesara avand in vedere natura crizei.
Impreuna, aceste schimbari legislative si deciziile privind politica financiara reprezinta
cel mai complet set de reforme ale conducerii la nivel European de la introducerea monedei
unice, ajungandu-se la o intarire substantiala a structurii de supraveghere mutuala. Oricum, au
ramas preocupari despre credibilitatea politicilor fiscale, despre stabilitatea sectorului financiar si
despre conditiile de crestere economica pe termen lung si au continuat tensiunile pe piata in
cateva tari in care erau multe cerinte pentru refinantare pe termen scurt. Teama raspandirii crizei
datoriilor, care ar fi putut ataca stabilitatea intregii zone euro a creat dorinta politica de a initia
etape pentru a intari mai mult uniunea economica ca sa ajunga la acelasi nivel cu uniunea
monetara.
Pentru a putea indeplini asta, conducatorii statelor din zona euro si ai guvernul au ajuns la
un acord pe 26 Octombrie 2011, si anume sa initieze o abordare larga pentru a dresa criza
datoriilor si pentru a incheia interactiunea negativa a sectorului financiar cu stabilitatea. Mai
mult, pe 9 Decembrie 2011, ei au trasat conturul unui nou compact financiar si a unei coordonari
mai puternice a politicilor economice, invitand alte state membre ale Uniunii Europene sa
participe, in acelasi timp, intarind dispozitivele de stabilizare ale zonei euro. Pe 2 Martie 2012,
conducatorii statelor din zona euro si ai guvernului, cu exceptia Regatului Unit si Republica
Ceha, au semnat Tratatul European pentru Stabilitate, Coordonare si Guvernare in Uniunea
Economica si Monetara, care include compactul fiscal, o dezvoltare a coordonarii si convergentei
politicii economice precum si masuri legate de conducerea zona euro. Deoarece doua state
membre nu au fost de acord cu tratatul, tratatul ia forma unei intelegeri interguvernamentale intre
partile contractante, care va intra in forta dupa ce 12 tari din zona euro l-au ratificat. Totusi,
intentia este sa se incorporeze esenta tratatului in Tratatele Uniunii Europene in cinci ani dupa ce
a intrat in forta.

Ce contine Compactul fiscal european?


Compactul fiscal european este parte a Tratatului privind stabilitatea, coordonarea i
guvernana n cadrul Uniunii economice i monetare, tratat definitivat la sfarsitul lunii ianuarie
2012. Acest nou tratat pe care vor sa il semneze toate statele UE, cu exceptia Regatului Unit i a
Republicii Cehe, vizeaz consolidarea disciplinei fiscale la nivel european prin introducerea unor
sanciuni aplicate ntr-un mod mai automat i a unei supravegheri mai stricte a statelor membre.
Foarte pe scurt, noul tratat include cerina ca bugetele naionale s fie echilibrate sau n
surplus. Aceast cerin va fi ndeplinit dac deficitul structural anual nu va depi 0,5 % din
PIB. Statele membre vor avea obligaia de a introduce aceast norm privind un buget
echilibrat n sistemele lor juridice naionale, de preferin la nivel constituional. Termenul
pentru ndeplinirea acestei obligaii este de cel mult un an de la intrarea n vigoare a tratatului.
Este suficient Compactul fiscal pentru buna functionare a Uniunii Monetare?
La nivel conceptual, noul acord nu aduce foarte multe elemente de noutate, ci doar
introduce un mecanism automat de corectie si de penalizare in cazul in care se inregistreaza
derapaje. Limitele de 3% din PIB pentru deficitul bugetar si 60% din PIB in cazul datoriei
publice au existat dintotdeauna, fiind instituite prin tratatul de la Maastricht in 1992. De
asemenea, pactul de stabilitate si crestere (1997) stabilea ca pozitia structurala pe termen mediu a
bugetului sa fie pe echilibru sau pe surplus (close to balance or in surplus). Noul compact
fiscal introduce tinta de deficit bugetar structural de maxim 0.5% din PIB.
Fara indoiala ca se face un pas important inainte prin adoptarea acestui pact fiscal,
introducandu-se un mecanism automat de corectie a derapajelor fiscale, contribuind astfel la o
disciplina crescuta a politicilor fiscale si la o mai buna coordonare a acestora. Dar, poate fi
considerat noul pact fiscal ca fiind suficient pentru a asigura buna functionare a uniunii monetare
(zona euro)? Raspunsul probabil este nu. Experienta istorica arata ca uniunile monetare trebuie
insotite si de uniuni fiscale pentru a avea succes. Zona euro nu are inca o uniune fiscala, statele
membre avand suveranitate in conducerea politicii fiscale. Bugetul comun al Uniunii Europene
este de doar usor peste 1% din PIB, nivel foarte mic. In plus, nu exista transferuri fiscale intre
statele UE atunci cand apar socuri asimetrice si mobilitatea si flexibilitatea fortei de munca in
Europa sunt relativ reduse.
Impactul Compactului fiscal asupra Romaniei
Evolutia veniturilor si cheltuielilor bugetare este influentata atat de evolutia volumului
activitatii economice (de pozitia economiei pe ciclul economic), cat si de deciziile
"discretionare" ale autoritatilor guvernamentale.
Veniturile si cheltuielile bugetare au o serie de componente care sunt influenate de ciclul
economic. In ceea ce privete veniturile bugetare, majoritatea componentelor acestora
nregistreaz fluctuaii ciclice. Astfel, taxe si impozite de genul contribuiilor la asigurrile
sociale, impozitul pe profit, taxa pe valoarea adugata, impozitul pe venit sau accizele sunt
puternic influenate de poziia economiei in ciclul economic - recesiune sau "boom". In ceea ce
privete cheltuielile bugetare, acestea nu sunt foarte influentate de ciclul economic, cu exceptia
compensaiilor si platilor pentru ajutorul de omaj, care sunt influenate puternic de ciclicitatea
activitatii economice. Componentele veniturilor si cheltuielilor bugetare care sunt influenate de

ciclul economic actioneaza ca "stabilizatori automai", contribuind la netezirea ciclului economic


si scderea volatilitatii PIB, cu impact benefic asupra potentialului de crestere economica pe
termen lung. Stabilizatorii automai pot aciona att pe partea de venituri cat si partea de
cheltuieli a bugetului. Daca avem in vedere partea de venituri, in cazul in care economia se afla
pe partea descendenta a ciclului economic (in recesiune), veniturile bugetare scad, fiind colectate
mai puine taxe si impozite (acestea fiind influenate de activitatea economica). Aceasta scdere
stimuleaz cererea agregata, contribuind astfel la stimularea creterii PIB. In situaia in care
economia se afla intr-o perioada de "boom" a ciclului economic, veniturile bugetare cresc ciclic,
ceea ce face ca veniturile agenilor sa scad, contribuind astfel la limitarea expansiunii cererii
agregate. Daca avem in vedere partea de cheltuieli bugetare, stabilizatorii automai actioneaza de
regula prin intermediul sistemului de compensaii si ajutoare pentru omeri. Astfel, in cazul in
care
economia este in recesiune si creste rata omajului, creterea compensaiilor si
ajutoarelor de omaj stimuleaz cererea agregata, iar in cazul unui boom economic, scderea
acestor ajutoare limiteaz expansiunea cererii agregate.
Astfel, stabilizatorii automatii (soldul ciclic al bugetului - diferenta dintre veniturile
bugetare si cheltuielile bugetare de natura ciclica) actioneza ca o "frana" pentru activitatea
economica cand PIB-ul efectiv este peste nivelul sau potential, respectiv ca un "stimul" pentru
activitatea economica in perioadele cand PIB-ul efectiv este sub nivelul sau potential. Astfel,
PIB-ul efectiv este "fortat" automat sa se stabilizeze la nivelul sau potential.
Mecanismul descris functioneaza cu att mai puternic cu cat sistemul de impozitare este
mai progresiv.
Impactul noii reguli din Pactul fiscal european asupra politicii fiscale in viitor
Noua limita pentru deficitul structural impusa de pactul fiscal european va impune un
control foarte strict asupra finantelor publice in Romania, acest lucru avand avantaje clare, dar si
dezavantaje.
Romania a avut in trecut o politica fiscala discretionara prociclica, indisciplinata,
accentuand dezechilibrele macroeconomice in loc sa le atenueze. Astfel, deficitul structural a
crescut in mod inutil cand PIB-ul era peste nivelul potential, anuland astfel actiunea
stabilizatorilor automati. Noua regula care limiteaza deficitul structural la 0.5% din PIB va
conduce aproape la imposibilitatea practicarii unor politici fiscale prociclice si la o disciplina
fiscala pronuntata, cea ce pentru o tara ca Romania, data fiind experienta istorica negativa, poate
fi un avantaj semnificativ.
Daca regula ar fi functionat in trecut, un calcul simplu, desi nu corect in totalitate, arata
ca de exemplu, in 2008 cand PIB-ul era peste potential, Romania ar fi trebuit sa aiba un excedent
bugetar de 2.5% din PIB in locul unui deficit bugetar efectiv de 5.7% din PIB. De altfel, in toata
perioada 2004-2008, Romania ar fi trebuit sa aiba excedente bugetare, PIB-ul fiind in acea
perioada peste nivelul sau potential, iar deficitul bugetar structural de numai 0.5% din PIB ar fi
fortat soldul bugetar efectiv sa fie pe excedent.

Dezavantajul noii reguli fiscale europene pentru Romania este ca spatiul de manevra
existent pentru a putea stimula economia in perioadele de recesiune va fi foarte redus. In cazul
Romaniei, limita de deficit structural de 0.5% din PIB va fi cel mai probabil atinsa inainte ca
deficitul public efectiv sa ajunga la 3% din PIB (Romania poate avea deficite bugetare de 3% din
PIB numai in perioadele extreme de criza - output gap negativ de circa 8.33%, data fiind
elasticitatea soldului ciclic de doar 0.3 la modificarea cu un punct procentual a output-gap-ului).
In plus, in recesiunea din 2009-2010, deficitele bugetare efective nu ar fi putut depasi 2% din
PIB.
Impactul noii reguli din pactul fiscal european asupra capacitatii de a stabiliza
economia
Capacitatea sectorului guvernamental de a contribui prin stabilizare automata la atenuarea
fluctuatiilor ciclului economic este relativ scazuta in Romania, in comparatie cu alte tari
europene.
Dimensiunea stabilizatorilor automati in Romania in comparatie cu celelelate tari
europene este semnificativ mai redusa. Stabilizatorii automati sunt cei mai eficace, asa cum era
de asteptat, in tari precum Danemarca, Olanda, Suedia si Finlanda, tari in care impozitarea are un
caracter progresiv pronuntat.
Impactul noii reguli din pactul fiscal european asupra datoriei publice
Prin asumarea unei tinte de deficit structural maxim de 0.5% din PIB, Romania isi asuma
obligatia ca deficitul bugetar efectiv, ca medie pe un orizont lung de timp, sa fie maxim 0.5% din
PIB, ceea ce va insemna in termeni de balanta primara (deficitul bugetar inainte de plata
dobanzilor la datoria publica) un surplus bugetar primar (dobanzile la datoria publica sunt acum
in jur de 1.8% din PIB). Acest lucru va forta reducerea datoriei publice.
Necesitatea imbunatatirii absorbtiei fondurilor UE
O prima solutie in acest sens o reprezinta absorbtia fondurilor UE. Aceasta reprezinta un
stimul enorm pe care il putem avea in economie, care devine crucial in contextul constrangerii
legate de politica fiscala discretionara impusa de noul pact fiscal si de dimensiunea redusa a
stabilizatorilor automati.
Potentialul de multiplicare al cheltuielilor bugetare proprii in cazul proiectelor finantate
din fonduri UE este mult mai mare decat in cazul proiectelor finantate integral din resurse
proprii. Data fiind cofinantarea de doar 5% in cazul proiectelor cu finantare UE, la 1 leu resurse
proprii - deficit bugetar - se pot efectua cheltuieli bugetare de 20 lei (absobtia fondurilor UE are
impact pe deficitul bugetar doar cu partea de cofinantare, banii primiti de la UE fiind reflectati si
pe venituri si pe cheltuieli), fata de o echivalenta de 1:1 in cazul proiectelor finantate integral din
resurse proprii. In acest sens, nu exista nici un argument rational pentru care am prefera sa
finantam un proiect din resurse proprii daca el poate fi finantat din fonduri UE. Noile
constrangeri bugetare impuse de compactul fiscal sunt un argument suplimentar foarte puternic
in acest sens.

De ce o structura fiscala mai puternica si mai stricta este necesara?


In Tratatul despre Functionarea Uniunii Europene, politica monetara este condusa la nivel
supranational in Uniunii Europena, in timp ce politicile fiscale, financiare si structurale au ramas
in mare parte in puterea guvernelor nationale. O politica monetara a preturilor orientata spre
stabilitate nu este de ajuns pentru o functionare corecta a Uniunii Monetare Europene si trebuie
sa fie insotita de politici solide in alte domenii.
Pentru acest motiv, Tratatul despre Functionarea Uniunii Europene si Pactul pentru
Stabilitate si Crestere stipuleaza ca statele membre au obligatia sa evite deficite guvernamentale
excesive( bazate pe un criteriu de deficit si pe un criteriu de datorie, care sunt evaluate in baza
valorilor de referinta de 3% si 60% din Produsul Intern Brut) si sa mentina finante publice solide
si durabile. In plus, partea de preventie a Pactului pentru Stabilitate si Crestere oblige statele
membre sa se mentina sau sa se adapteze la obiectivul bugetar pe termen mediu, in timp ce
partea de corectie a Pactului asigura corectarea deficitelor excesive in cazul in care inca mai au
loc; acesta ofera sanctiuni financiare pentru statele membre in cazul in care nu urmeaza
recomandarile Consiliului.
Oricum, Pactul pentru Stabilitate si Crestere nu a reusit sa asigure disciplina fiscala.
Perioada economica buna dinainte de criza nu a fost folosita pentru a produce pozitii bugetare
durabile. Banii obtinuti din impozite au fost cheltuiti in loc sa fie folositi pentru a dezvolta
consolidarea fiscala; incalcari ale criteriului de deficit au fost corectate incet si criteriul datorie a
fost ignorat in mare parte.
Lipsa de aplicare a Tratatului a fost acompaniata de schimbari minore pe piata financiara
cu privire la ratele de dobanzi la imprumuturi in zona euro, resultand in disciplina redusa a pietei
in ceea ce priveste politica fiscala a Uniunii Europene Monetare. In consecinta, finantele publice
a multor state membre au fost slab pregatite cand criza financiara a aparut in vara lui 2007.
Criza datoriilor a demostrat ca politici fiscale, macroeconomice si finaciare care nu sunt
durabile, din orice stat membru, au effect amplificator una asupra celeilalte si afecteaza alte tari
din zona euro prin efecte de abundenta negativa. Aceasta, in schimb, pune in pericol stabilitatea
financiara a intregii zone euro.
Ca reactive la criza datoriilor, EU a intarit structura guvernarii economice, care a intrat in
forta in Dec 2011; aceasta ar trebui sa imbunatateasca supravegherea economica si bugetara si
punerea acestora in aplicare.
Slabiciuni principale ale structurii fiscale ale EU
1. Numarul larg pe situatii exceptionale care pot fi considerate slabeste aplicare regulilor in
Pactul pentru stabilitate si crestere. Exista o lista lunga de factori relevanti care trebuie luati in
considerare pentru a decide daca proportional un deficit:PIB sau datorie:PIB este excesiv. De
cand s-a implementat noua reforma a Pactului in 2011, acesti factori sunt luati in considerare
chiar daca deficitul este mult mai mare de 3% din PIB in timp ce proportia datorii tari este sub
60% din valoarea de referinta a PIB.
2. Structura fiscala inca nu are automaticitate suficienta in cazul in care comformarea cu
regulile nu are loc. Consiliul, pe baza unei evaluari generale, trebuie sa decida prin majoritate ca
un deficit excesiv exista.
3. Eficienta structurii fiscale inca depinde in mare parte de aplicare stricta a regulilor de catre
Comisie. Ex: Comisia are un rol decisive in evaluarea existentei unui deficit excesiv sau daca un

stat membru a actionat efectiv pentru a corecta un deficit excesiv; Comisia poate cere Consiliului
sa reduca sau sa anuleze sanctiuni financiare noi pe baza unor circumstante economice
exceptionale sau in urma cerintei unui stat membru.
4. Structura guvernarii fiscale este mai complexa, ceea ce ar putea reduce transparenta si
aplicarea ei, si in consecinta complica responsabilitatea structurii. In special, evaluarea
progresului statelor membre spre obtinerea obiectivului monetar pe termen mediu necesita o
analiza mai complexa a soldului bugetar structural si a cheltuielilor net.
Elemente cheie ale Compactului Fiscal
Principalul scop al compactului fiscal este sa dezvolte disciplina fiscala, in special in zona
euro. Este compus din 2 module principale: o regula a bugetului echilibrat, care include un
mecanism de corectare automata, si o intarire a procedurii de deficit excesiv. In primul modul,
partile contractante se angajeaza sa implementeze in legislatia lor nationala o lege fiscala care
necesita ca bugete guvernamentale generale sa fie in echilibru sau in surplus. Aceasta lege poate
fi respectata daca soldul structural annual corespunde cu obiectivul monetar pe termen mediu (cu
o limita scazuta a deficitului structural de 0.5% din PIB). Un deficit structural crescut, cel mult
1%, este permis numai daca proportia datorie:PIB este cu mult sub 60% si riscul la durabilitatea
fiscala pe termen lung este scazut.
Poziia fiscal structural
Stabilitatea finanelor publice ocup un loc privilegiat n asigurarea unei bune funcionri
a Uniunii Economice i Monetare (UEM). Pactul de Stabilitate i Cretere (PSC) statueaz cadrul
de reglementare pentru coordonarea politicilor fiscale naionale n cadrul UEM. Astfel,
asigurarea disciplinei financiare reprezint o condiie obligatorie pentru atingerea unui nivel
stabil al preurilor pe termen mediu i a unei creteri economice sustenabile. n contextul
renunrii la cursul de schimb ca instrument de politic monetar, politicii fiscale, prin
intermediul stabilizatorilor automai i msurilor fiscale discreionare, i revine un rol
fundamental n atenuarea fluctuaiilor economice generate de ocurile asimetrice care pot afecta
rile membre ale UEM.
Pactul de stabilitate i cretere stabilete ca obiectivul pe termen mediu al poziiilor
bugetare din statele zonei euro s fie aproape de echilibru sau n surplus, situaie care ar trebui
s le permit s gestioneze fluctuaiile ciclice normale fr depirea nivelului de referin 3%
din PIB pentru deficitul bugetar efectiv. De asemenea, atingerea obiectivului pe termen mediu ar
trebui s asigure evoluia rapid ctre o situaie sustenabil, genernd totodat spaiu fiscal
suficient pentru unele msuri discreionare de politic fiscal, de exemplu creterea investiiilor
n infrastructur.
Prin urmare, nivelul maximal de 3% pentru deficitul bugetar efectiv din PSC nu
reprezint un nivel care poate fi atins n fiecare an, ci doar un plafon care nu poate fi depit nici
n condiii economice adverse. Soldul bugetar efectiv este afectat de fluctuaiile ciclice ale
economiei, componentele bugetare fiind influenate de poziia n cadrul ciclului economic.
Astfel, n perioadele de expansiune, veniturile bugetare sunt mai mari, micornd deficitul
bugetar, fr ca acest lucru s nsemne neaprat o modificare n conduita politicii fiscale ori o
mbuntire a gradului de colectare. n contextul pactului de stabilitate i cretere, identificarea

unei poziii fiscale fundamentale, care s nu depind de fluctuaiile ciclice ale economiei i care
s asigure respectarea plafonului de 3% din PIB pentru deficitul bugetar i n caz de recesiune,
devine fundamental pentru respectarea prevederilor pactului i asigurarea unei poziii fiscale
sustenabile pe termen mediu i lung.
n anul 2011, a fost semnat Pactul de Stabilitate i Cretere revizuit prin care s-au adus
completri cu privire la obiectivul bugetar pe termen mediu (OTM, engl. medium term objective
- MTO) i la evaluarea conformrii fa de acesta. Astfel, OTM are n vedere un deficit structural
de maxim 1% din PIB pentru rile din zona euro, iar deviaia observat este considerat
important (pentru un stat membru care nu a realizat obiectivul su pe termen mediu) atunci cnd
se ncalc simultan criteriul deficitului structural i cel al cheltuielilor totale, acesta din urm
evalund derapajele poziiei finanelor publice ca urmare a evoluiei necontrolate a cheltuielilor
totale.
Obiectivul de deficit structural pe termen mediu la care Romnia trebuie s se alinieze
conform statutului su de ar membr a UE este determinat pornind de la nivelul deficitul care
stabilizeaz ponderea n PIB a stocului de datorie public la care se adaug o ajustare datorat
ncorporrii unei poriuni din costurile pe termen lung ale mbtrnirii populaiei. Acesta a fost
reevaluat ascendent pentru Romnia de ctre Comisia European la 1,25% din PIB (de la 0,7%
din PIB anterior), ca urmare a impactului favorabil al reformelor structurale implementate n
domeniul pensiilor n ultimii ani asupra costurilor mbtrnirii populaiei, reevaluate n contextul
elaborrii raportului Ageing Report 2012 de ctre Comisia European. Cu toate acestea, avnd n
vedere faptul c Tratatul privind Stabilitatea, Coordonarea i Guvernana n cadrul Uniunii
Economice i Monetare, ratificat de Romnia, stabilete o limit maxim de 1% din PIB pentru
deficitul structural pentru rile cu un nivel redus al datoriei publice (semnificativ sub 60% din
PIB), nivelul operaional al obiectivului pe termen mediu pentru Romnia este stabilit la acest
din urm nivel.
Respectarea pe termen lung a obiectivului pe termen mediu va impune un control foarte
strict asupra finanelor publice n Romnia, acest lucru avnd avantaje clare, dar i dezavantaje.
Un avantaj important este reprezentat de imposibilitatea practicrii unor politici fiscale prociclice
i de o disciplin fiscal pronunat, n condiiile n care Romnia are o experien istoric
negativ n acest domeniu. Dezavantajul noii reguli fiscale europene pentru Romnia const n
faptul c spaiul de manevr existent pentru a putea stimula economia n perioadele de recesiune
va fi foarte redus. n Romnia, limita de deficit structural de 1% din PIB va fi cel mai probabil
atins nainte ca deficitul public efectiv s ajung la 3% din PIB, fiind astfel semnificativ mai
constrngtor dect aplicarea criteriului de la Maastricht per se.
Cu scopul de a consolida supravegherea poziiilor bugetare i a ntri coordonarea
politicilor economice, 25 de ri ale UE au semnat n martie 2012 Tratatul privind Stabilitatea,
Coordonarea i Guvernana n cadrul Uniunii Economice i Monetare. Cea mai important
component, Compactul fiscal, vizeaz consolidarea disciplinei fiscale la nivel european prin
introducerea unor sanciuni aplicate ntr-un mod mai automat i a unei supravegheri mai stricte a
statelor membre.
n esen, noul tratat include cerina ca bugetele naionale s fie echilibrate sau n surplus,
cerin ce va fi ndeplinit dac deficitul structural anual nu va depi 0,5% din PIB. Statele
membre vor avea obligaia de a introduce aceast norm privind un buget echilibrat n
sistemele lor juridice naionale, de preferin la nivel constituional, iar termenul pentru

ndeplinirea acestei obligaii este de cel mult un an de la intrarea n vigoare a tratatului. Dac o
ar membr are datoria public semnificativ sub 60% din PIB i riscurile la adresa
sustenabilitii finanelor publice pe termen lung sunt reduse, ea poate avea un deficit structural
mai mare de 0,5% din PIB, dar nu mai mare de 1% din PIB. Nendeplinirea cerinei privind
soldul structural va declana un mecanism automat de corecie, mecanism stabilit de fiecare stat
membru pe baza principiilor propuse de Comisia European.
Autoritatea responsabil cu urmrirea implementrii pe plan naional a regulii privind un buget
echilibrat este Curtea European de Justiie; deciziile acesteia sunt obligatorii i pot fi urmate de
amenzi de pn la 0,1% din PIB pentru statele din zona euro, pltite ctre Mecanismul European
de Stabilitate.
Compactul fiscal a intrat n vigoare i a devenit obligatoriu pentru rile membre ale
UEM dup ce a fost ratificat de 12 state din zona euro. Celelalte ri ale Uniunii Europene vor
intra sub incidena Tratatului la momentul adoptrii monedei unice sau mai devreme, n msura
manifestrii acestei intenii.
Deosebirile i asemnrile dintre Pactul de Stabilitate i Cretere revizuit i Compactul
Fiscal sunt evideniate in Caseta 2.
Pe parcursul ultimilor ani, deficitul bugetar ajustat ciclic a devenit din ce n ce mai
utilizat n formularea de politici economice la nivel european. nainte de revizuirea PSC n 2005,
deficitul bugetar ajustat ciclic era folosit ca instrument de analiz n evaluarea mai eficient a
poziiei fiscale a statelor membre ale UEM, iar ulterior reformei PSC a devenit un punct de
referin al mecanismului de supraveghere fiscal al Uniunii Europene. Cerinele cheie n
materie de politic fiscal impuse statelor din zona euro sunt exprimate la valori ajustate ciclic i
nete de msuri temporare i/sau singulare (engl. one-off).
Utilizarea deficitului bugetar ajustat ciclic nu vizeaz doar problematica sustenabilitii
finanelor publice: variaia anual a acestuia (impulsul fiscal) este i o msur des folosit n
evaluarea impactului politicii fiscal-bugetare asupra cererii agregate. Astfel, un impuls fiscal
pozitiv, corespunztor unei creteri a deficitului ajustat ciclic, reflect o politic fiscal-bugetar
stimulativ, n timp ce un impuls fiscal negativ, corespunztor unei diminuri a deficitului ajustat
ciclic, semnaleaz un caracter restrictiv al politicii fiscal-bugetare. Impulsul fiscal analizat
mpreun cu poziia ciclic a economiei permite evaluarea msurii n care politica fiscal-bugetar
se achit de sarcina de stabilizator macroeconomic acionnd n sensul diminurii presiunilor
din partea cererii agregate n perioade de expansiune economic ori n sensul stimulrii acesteia
n perioade de recesiune.
Identificarea poziiei fiscale fundamentale are la baz definirea i calcularea soldului
bugetar ajustat ciclic sau structural. Cei doi indicatori sunt asemntori, diferena constnd n
eliminarea din cadrul soldului bugetar ajustat ciclic a msurilor temporare i a celor singulare
(engl. one-off). n esen, soldul bugetar ajustat ciclic reprezint acel nivel al soldului bugetar
care se obine n condiiile n care economia se afl la nivelul su potenial. Astfel, acesta poate fi
utilizat pentru a identifica ct din modificrile intervenite la nivelul poziiei fiscal-bugetare
(impozite, transferuri, cheltuieli) se datoreaz condiiilor economice i ct deciziilor discreionare
de politic fiscal-bugetar adoptate. n practic, poziia bugetar efectiv este descompus n
dou categorii de factori - temporari i permaneni. Schematic, determinarea deficitului ajustat
ciclic se bazeaz pe identitatea:
Deficit bugetar efectiv = Deficit bugetar ciclic (stabilizatori automai) + Deficit bugetar
ajustat ciclic (politici discreionare)

Obiectivele de politic fiscal se pot defini mult mai bine n termeni de sold bugetar
ajustat ciclic, asigurnd sustenabilitatea pe termen lung a finanelor publice i permind n
acelai timp stabilizatorilor automai s diminueze fluctuaiile economice. n esen, stabilizatorii
automai reflect faptul c veniturile bugetare i, ntr-o mai mic msur, cheltuielile sunt
afectate de poziia n cadrul ciclului economic i contribuie la atenuarea fluctuaiilor ciclice. De
exemplu, n caz de expansiune, veniturile bugetare provenite din taxa pe valoare adugat,
accize, contribuiile la asigurri sociale, impozitul pe venit, impozitul pe profit i altele se
majoreaz, diminund veniturile disponibile ale agenilor economici i populaiei, contribuind
astfel la temperarea creterii economice i la revenirea PIB la nivelul su potenial. n caz de
recesiune, veniturile colectate scad, iar cheltuielile cu indemnizaiile de omaj cresc, cu impact
pozitiv asupra veniturilor firmelor i populaiei, favoriznd astfel revenirea economiei i
ntoarcerea PIB la nivelul su potenial. Eficacitatea stabilizatorilor automai depinde de
dimensiunea sectorului guvernamental, precum i de elasticitatea veniturilor i cheltuielilor
bugetare la variaiile ciclice ale economiei. Cu ct este mai ampl dimensiunea sectorului
guvernamental i cu ct este mai mare modificarea veniturilor i cheltuielilor bugetare la
fluctuaiile ciclice ale economiei, cu att efectul de estompare a acestor fluctuaii ca urmare a
aciunii stabilizatorilor automai va fi mai puternic.
Criza economic global a artat faptul c, n condiiile unor ocuri de cerere importante,
politica monetar nu este n msur s ofere un rspuns suficient de puternic dac mecanismul de
transmisie este obturat de condiiile de pe pieele financiare. Politica fiscal discreionar
expansionist poate fi utilizat n acest caz, n condiiile existenei unui spaiu fiscal adecvat, dar
prezint cteva dezavantaje: necesit un timp relativ ndelungat de implementare, influenat
inclusiv de considerente politice, i nu este n mod automat inversat atunci cnd poziia n
cadrul ciclului economic se schimb. Stabilizatorii automai nu au aceste dezavantaje, dar
eficiena acestora este dependent de alegerile n materie de politici fiscal-bugetare i
instituionale. Spre exemplu, literatura de specialitate arat c eficiena stabilizatorilor automai
poate fi crescut n special prin majorarea ponderii sectorului guvernamental sau prin creterea
progresivitii impozitrii.
n Romnia, n perioada de cretere economic rapid dinaintea declanrii crizei
financiare, impulsul fiscal a fost pozitiv, contribuind la supranclzirea economiei i accentund
astfel dezechilibrele acumulate n economie. n plus, prociclicitatea politicii fiscal-bugetare din
perioada de ascensiune economic pre-criz, a epuizat spaiul fiscal necesar pentru stimularea
economiei n perioada de recesiune care a urmat, necesitatea reducerii deficitului bugetar n
perioada crizei (n primul rnd din cauza constrngerilor de finanare) conducnd astfel, n mod
inevitabil, la meninerea caracterului prociclic al politicii fiscal-bugetare. Astfel, aciunea
automat, benefic i stabilizatoare a deficitului ciclic (stabilizatorii automai) a fost anulat de
politica discreionar prociclic.
n perioada 2009-2012, deficitul bugetar structural a sczut de la 9,5% din PIB la 2,7%,
ritmul de ajustare de 1,7 puncte procentuale pe an fiind unul foarte rapid; n acelai timp, trebuie
avut n vedere i faptul c nivelul de pornire a fost unul ridicat, care a impus adoptarea rapid a
unor msuri decisive pentru asigurarea sustenabilitii politicii fiscale. Ajustarea s-a realizat
preponderent pe partea de cheltuieli, reforme structurale fiind promovate n special n domeniul
salarizrii personalului bugetar, sistemului public de pensii i programrii bugetare. n cazul
veniturilor, cea mai important msur a fost reprezentat de creterea cotei standard a TVA de la
19 la 24% ncepnd cu iulie 2010. Efortul de ajustare structural propus pentru anii 2013 i 2014

apare ca fiind semnificativ mai redus dect cuantumul acestuia n perioada 2010 2012, nivelul
su cumulat pe doi ani (circa 1,3 pp de PIB) fiind similar cu cel realizat pe parcursul anului 2012.
Avnd n vedere ipotezele formulate pentru evoluia PIB potenial n Programul de
Convergen 2013-2016 de altfel extrem de apropiate de cele ale Comisiei Europene (cretere
de 2,1% n 2013, urmat de o accelerare la 2,6% n anul urmtor), traiectoria proiectat a
dinamicii PIB real efectiv implic o lrgire continu a deficitului de cerere (engl. output gap)
pn n anul 2015 (pn la un nivel de 3,1% din PIB potenial), urmat de o relativ stabilizare n
2016. n aceste condiii, dimensiunea componentei ciclice negative a soldului bugetar este
preconizat a crete comparativ cu punctul de pornire, ceea ce implic faptul c ajustarea
deficitului structural va fi superioar celei a deficitului bugetar propriu-zis. Propunerea Comisiei
Europene pentru atingerea obiectivului pe termen mediu este mai puin ambiioas fa de cea a
autoritilor romne care vizeaz ndeplinirea acestei inte la orizontul anului 2014. Astfel, CE
apreciaz drept adecvat un pas de ajustare structural ceva mai redus, nivelul de 1% din PIB
pentru deficitul structural urmnd s fie atins n 2015.
La nivelul ajustrii cumulate estimate pentru perioada 2009-2012, cea ntreprins de
Romnia este a doua cea mai ambiioas din Uniunea European graficul de mai jos relev ns
c dimensiunea acesteia este direct proporional cu dimensiunea dezechilibrului fiscal structural
iniial (din 2008).
Romania si Pactul fiscal: riscuri si avantaje
Potrivit Tratatului, statele vor trebui s se ncadreze ntr-un deficit structural de maximum
0,5% (aa numita Regul de aur), iar deficitul ciclic maxim nu va trebui s depeasc 3% din
PIB. n cazul statelor care au un grad de ndatorare mai mic de 60% din PIB, deficitul structural
va putea fi negociat pn la 1%.
n cazul depirii cifrelor, Tratatul prevede declanarea unui mecanism automat de
sanciune, care poate merge pn la amenzi de 0,1% din PIB.
Doar statele care semneaz Tratatul vor beneficia de ajutor prin Mecanismul European de
Stabilitate aa numita Facilitate Financiar.
Statele semnatare ale Tratatului urmeaz s-l ratifice pe plan intern i s gseasc
modaliti legislative de-a impune Regula de aur. n unele cazuri ar putea fi vorba de
modificarea Constituiilor statelor, n altele s-ar putea apela la modaliti parlamentare.
Riscurile care pot aparea sunt:
1. Limitarea la 0,5% a deficitului structural, cifr fixat unitar pentru toate rile din pact, dei
datoria lor public difer considerabil, de la 6% ( Letonia) la 160% (Grecia) Romnia fiind n
preajma pragului de 40% nu poate realiza reglajul fin cerut de optimizarea economic.
ara noastr ar putea solicita o derogare pentru extinderea la 0,7% sau chiar 1% a deficitului
structural. Fr aceast concesie, creterea economic ar fi afectat artificial iar potenialul de
dezvoltare va rmne subutilizat. 0,5% mai degrab ar conserva decalajele dect s permit
recuperarea lor.
2. n cazul unei evoluii economice favorabile, va fi foarte dificil de explicat populaiei de ce nu
pot fi acordate recompense imediate i de ce trebuie acceptat consolidarea rezultatelor nainte
de a distribui avantaje pe termen lung. Problema suveranitii naionale limitate prin acest acord

suprastatal se pune deja. Pasul doi, de intervenie, fie i la nivel de experi, asupra bugetelor
prezentate Bruxelles-ului nainte a de a trece prin Parlamentele naionale este inevitabil i va
nate controverse.
3. Modul de calcul destul de dificil i aplicarea neuniform ar putea duce la controverse
importante privind respectarea regulii de 0,5% deficit structural.
Pot fi ateptate efecte negative asupra coeziunii europene i reacii destabilizatoare la nivel
instituional.
Concret, Ungaria deja se arat nedumerit de sanciunile impuse de Comisia European pentru
depirea deficitului bugetar. Grecia accept cu greu i pentru moment condiiile impuse.
Simultan contest calculele privind calenadrul de restructurare bugetar i fezabilitatea
efecturii rambursrii de datorie public, programat pe termen mediu i lung.
Avantaje:
1.Prevenirea derapajelor politicianiste, de acordare a unor beneficii electorale cu efect
destabilizator pe termen lung, prin intermediul deficitului structural. Cel mai bun exemplu n
acest sens este decizia de majorare a pensiilor n baza unei prezumate creteri economice, care,
n realitate, nu a mai avut loc.Valoarea punctului de pensie a fost majorat anticipat (!!) la 697,50
lei n octombrie 2008, urmare a prognozei ultraoptimiste de cretere a PIB cu 6,5% n anul 2009.
n realitate, PIB a sczut n acel an cu peste apte procente, dar, culmea, valoarea punctului de
pensie a fost majorat la 718,40 lei n aprilie i 732,80 lei n octombrie.
2.Obligarea implicit a oricrui iniiator legislativ de acordare de beneficii la
demonstrarea sustenabilitii n timp a beneficiilor acordate. Practica a demonstrat c, odat
acordate, beneficiile nu mai pot fi retrase, chiar dac factorii de decizie i asum rspunderea n
acest sens. Din nou, n acest sens, se poate face trimitere la diminuarea valorii punctului de
pensie. Acesata ar fi fost logic, fie i n 2010, dup scderea economic nregistrat pentru al
doilea anu consecutiv i dup diminuarea salariilor din sectorul bugetar. Dei logic, nu a fost i
legic, potrivit Curii Constituionale.
3.Stabilitatea macroeconomic permite o dezvoltare mai rapid, utilizarea mai bun a
resurselor disponibile, pentru investiii cu efect favorabil ulterior i nu pentru consum. Totul este
ca regula de 0,5% sau ct se va obine s fie acceptat ca o valoare n sine, prin cadrul solid
asigurat activitii economice. Majorarea TVA de la 19% la 24%, msur luat de nevoie pentru a
echilibra bugetul, a afectat mediul de afaceri i a stimulat asumarea de riscuri pentru nfptuirea
evaziunii fiscale. Concurena s-a deplasat dinspre tehnologie i productivitate ctre abilitate i
contabilitate.

Anul 2013 Perspective i riscuri

Cadrul macroeconomic
n prognoza de primvar publicat n mai 2013, Comisia European prevede o scdere
economic marginal pentru economia Uniunii Europene de 0,1% fa de avansul economic de
0,1% proiectat anterior, n principal ca urmare a revizuirii descendente a dinamicii cererii interne.
Aceasta este afectat negativ de continuarea procesului de dezintermediere financiar, dar i de
adoptarea unor msuri suplimentare de consolidare fiscal, n timp ce efectul pozitiv asupra
creterii antrenat de detensionarea pieelor financiare ca urmare a msurilor de combatere a crizei
datoriilor suverane se manifest mai lent dect ateptrile. La nivelul statelor membre ns, se
anticipeaz o evoluie neuniform a activitii economice. Pe de o parte, n Germania este
ateptat numai o ncetinire a avansului economic (0,4% cretere economic prognozat n
2013), iar pe de alt parte n Frana, Italia, Spania, Olanda produsul intern brut se va contracta
uor. n zona euro pe ansamblu, economia va scdea cu 0,4%. Grecia i Cipru se vor confrunta
cu o contracie economic sever, de 4,2%, respectiv 8,7%, n timp ce economiile Portugaliei i
Sloveniei se vor contracta cu circa 2%, estimrile fiind de asemenea revizuite n sens negativ fa
de prognoza din iarn. Proiecia pentru creterea economiei mondiale n 2013 este de 3,1%,
cererea din afara Uniunii Europene fiind ateptat s compenseze parial dinamica negativ a
cererii interne.
Pentru anul 2013, inflaia a fost revizuit n scdere, att pentru Uniunea European, ct
i pentru zona euro, urmnd s ating 1,6%, respectiv 1,8%. Revizuirea descendent s-a datorat
disiprii efectului creterii preurilor administrate, preurilor la energie i a taxelor indirecte n
multe dintre statele membre.
n Europa Central i de Est, activitatea economic va avansa probabil ntr-un ritm
apropiat celui din 2012. Conform prognozelor Comisiei Europene, recuperarea economic n
aceast regiune va fi susinut n principal de cererea extern, care este ateptat s aib o
contribuie mai semnificativ ca urmare a revenirii treptate a economiei Uniunii Europene.
Cererea intern rmne nc slab n cea mai mare parte a rilor din ECE ca urmare a unor
condiii nc dificile pe piaa forei de munc, a unor preuri n cretere la materiile prime, a
efectelor consolidrii fiscale i a procesului de reducere a ndatorrii la nivelul companiilor,
populaiei i sectorului bancar. n prognoza de primvar, proieciile de cretere economic ale
Comisiei Europene au fost revizuite n sens descendent comparativ cu prognoza de iarn 2013
pentru Bulgaria (0,9% fa de 1,4%), Republica Ceh (-0,4% fa de stagnare economic) i
Polonia (1,1% fa de 1,2%), n timp ce pentru Ungaria se estimeaz un avans economic
marginal (0,2% fa de -0,1% ).
n Romnia, este meninut proiecia de cretere economic de 1,6%, n condiiile n care
mediul economic extern nefavorabil este ateptat s influeneze negativ att exporturile, prin
canalul comercial, ct i cererea intern, prin canalul investiiilor. Canalul fluxurilor de capital va
fi probabil afectat negativ de creterea cerinelor de capital pentru instituiile financiare la nivelul
UE (a se vedea cerinele de capital impuse de Autoritatea Bancar European - EBA), care
implic, cel puin parial, o accelerare a procesului de reducere a gradului de ndatorare (engl.
deleveraging) la nivelul bncilor i a sucursalelor lor din ECE. Analiznd n dinamic,
prognozele de cretere economic au fost revizuite constant n sens negativ n ultimele trimestre,
situaie similar cu cea din majoritatea statelor UE.
Cadrul fiscal bugetar i riscuri

n cadrul acordurilor cu FMI i Comisia European, Guvernul s-a angajat, n formularea


bugetului pentru 2013, s reduc deficitul bugetului general consolidat la 2,15% din PIB potrivit
metodologiei cash (int revizuit ulterior la un nivel de 2,3% din PIB)i la 2,4% din PIB potrivit
ESA95, dimensiunea efortului de consolidare fiscal fiind semnificativ mai mic dect n anii
anteriori. Totui, intele fiscale sunt destul de ambiioase n contextul n care bugetul pe 2013
acomodeaz pe partea de cheltuieli recuperarea integral a tierilor salariale implementate n
2010, majorarea pensiilor potrivit schemei de indexare legale, reducerea gradual a perioadei de
plat a facturilor la maxim 60 de zile iar msurile anunate pe partea de venituri nu au nc un
impact clar, incluznd i unele elemente cu caracter excepional. Totui, angajamentul
Guvernului de meninere a deficitului bugetar sub nivelul de 3% din PIB pare unul ferm, o
eventual nerealizare a veniturilor urmnd s genereze probabil ajustri pe partea de cheltuieli
bugetare, existnd o anumit marj de manevr n acest sens. De altfel, consolidarea fiscal
iniiat n anul 2010 a fost una reuit, reducerea deficitului bugetar cu 6 puncte procentuale de
PIB n doar 3 ani reprezentnd o performan foarte bun. Ritmul ajustrii fiscale a fost unul
foarte rapid, fiind motivat parial i de amploarea dezechilibrelor acumulate, meninerea
deficitului bugetar sub pragul stabilit de criteriile de la Maastricht fiind esenial pentru
asigurarea sustenabilitii finanelor publice i a prezervrii ncrederii investitorilor.
Dac performana n domeniul politicii fiscale a fost n general una pozitiv, n ceea ce
privete ritmul de implementare a reformelor structurale n domenii cheie precum sntatea,
educaia sau managementul ntreprinderilor de stat, acesta a fost unul foarte lent, Romnia
nregistrnd ntrzieri semnificative. Astfel, intele stabilite cu FMI nu au fost ndeplinite la timp,
fiind amnate n mod repetat ceea ce este de natur a afecta, pe termen scurt ncrederea
investitorilor i a limita, pe termen lung, potenialul de cretere economic.
Execuia bugetar aferent primelor 6 luni ale anului 2013 genereaz ngrijorri
suplimentare cu privire la ncadrarea n inta de deficit avnd n vedere performana slab a
veniturilor bugetare, ndeosebi la nivelul impozitului pe profit (scdere de 5,5% fa de aceeai
perioad a anului trecut comparativ cu un ritm de cretere prognozat pentru ntreg anul 2013 de
8,94%), la nivelul ncasrilor din accize (4,2% cretere la 5 luni fa de nivelul de 10,4% estimat
pentru 2013) i al contribuiilor de asigurri sociale (dinamic de 4,3% fa de aceeai perioad a
anului trecut n condiiile unui avans de 6,06%, prognozat pentru 2013). De asemenea, absorbia
fondurilor europene este extrem de slab, sumele de la UE n contul plilor efectuate fiind cu
circa 1,3% mai mici fa de primele 6 luni ale lui 2012, n timp ce Guvernul mizeaz pe o
cretere de 40,62% n anul curent. Astfel, nu poate fi exclus situaia din 2012 cnd deficitul
bugetar a fost semnificativ afectat de continuarea finanrii proiectelor n absena rambursrii
efective a banilor de ctre CE. Sub-performana semnificativ pe partea de venituri bugetare a
fost compensat n primele 6 luni ale anului 2013 n principal prin reducerea cheltuielilor de
investiii, prin meninerea cheltuielilor cu bunurile i serviciile la un nivel mult sub nivelul
programat, prin cheltuieli cu dobnzile sub programul semestrial i prin cheltuieli cu asistena
social mult sub ateptri. n acest context, exist riscuri persistente la adresa intei de deficit
bugetar, atingerea acesteia reprezentnd o provocare n condiiile nerealizrii proieciei de
venituri.
n opinia Consiliului fiscal, balana riscurilor la adresa evoluiei indicatorilor
macroeconomici se situeaz mai degrab pe partea pozitiv, respectiv nregistrarea unui avans
economic mai ridicat. Acesta ar putea proveni ca urmare a cererii externe mai ridicate, n special
considernd relaia cu rile din afara UE, creterea economic de 2,2% din PIB din primul

trimestru fiind realizat exclusiv pe seama exportului net. De asemenea, este ateptat o
producie agricol bun n condiiile n care cea din 2012 a fost afectat sever de secet, efectul
de baz pozitiv fiind semnificativ.
Cu toate acestea, balana riscurilor n ceea ce privete conduita necesar pentru politica
fiscal-bugetar nclin mai degrab pe partea negativ (un deficit bugetar mai mare dect cel
proiectat). Avansul economic peste ateptri nu este susceptibil a genera ncasri suplimentare
semnificative la bugetul de stat, avnd n vedere faptul c taxele aferente bunurilor exportate sunt
mai reduse iar agricultura rmne un domeniu foarte slab fiscalizat. n condiiile nregistrrii
unor venituri bugetare sub ateptri n primele 6 luni ale anului, exist semne de ntrebare legate
de marja de manevr de care Guvernul dispune pe partea de cheltuieli pentru a compensa
nerealizarea veniturilor. Execuia bugetar ofer unele indicii legate de un eventual spaiu fiscal
existent la nivelul capitolelor asisten social i dobnzi. Derapajele de politic fiscal (cum ar
fi reversarea unor msuri de austeritate implementate deja) au potenialul de a conduce la
deteriorarea percepiei de risc fa de Romnia i pot contribui la o volatilitate ridicat a ratelor
de dobnd i a cursului de schimb, mai ales n contextul majorrii semnificative a ponderii
titlurilor de stat deinute de nerezideni. Totui, meninerea deficitului sub pragul de 3% din PIB
dup standarde ESA95 pare foarte probabil, considernd informaiile disponibile la acest
moment.
Inflaia este prognozat s revin n interiorul intervalului intit la sfritul anului n
condiiile unui an agricol bun, a persistenei deficitului de cerere agregat i a unei evoluii
favorabile a preurilor combustibililor. De altfel, acest din urm factor a contribuit semnificativ la
mbuntirea balanei comerciale, n condiiile n care Romnia este un importator net de
produse energetice. Astfel, ocul favorabil n cea ce privete indicatorul terms of trade (preul
exporturilor raportat la importuri) mpreun cu diversificarea pieelor de export pentru bunurile
romneti, n special ctre ri din afara UE, vor contribui probabil la o mbuntire a soldului
balanei comerciale i a contului curent fa de estimrile iniiale.
De asemenea, anul 2013 este crucial din perspectiva absorbiei fondurilor europene. Un
nou eec n acest domeniu poate determina pierderea unor sume importante n cadrul procedurii
dezangajrii automate i poate afecta negativ deficitul bugetar n condiiile continurii finanrii
proiectelor cu bani de la buget.

BIBLIOGRAFIE

1. Yehenew E., Therese TunerJones(2012), Fiscal policy and current account: are
microstates different?
2. Julio Escolano, Luc Eyraud (2012), Fiscal performance, institutional design and
decentralization in EU countries
3. Banca Centrala Europeana (2012), A fiscal compact for a stronger Economic and
Monetary
4. Ionu Dumitru, Compactul fiscal european. Implicaii asupra Romniei, februarie 2012
5. Consiliul fiscal, Raport anual 2012