Este planta care asigura in tara noastra si in Europa materia prima
pentru industria zaharului. Sfecla de zahar se poate folosi si la : fabricarea zahrului, fabricarea spirtului, alimentatia animalelor, alimentatia fermentativa. Taitei de sfecla reprezinta un nutret cu o mare valoare economica, melasa care reprezinta 4-5% radacini prelucrate se foloseste in alimentatia animalelor. Soiuri: Alexa, Astru, Centro, Forum, Lena, Sonia, Cremona, Gisela, Inger, Laser, Stefania, Ovatio, Picnic, York, Danubia, Elba, Jamaica, Marian, Prisma, Onix, Dana, Cleo, Roma.
Bolile ntlnite la sfecla de zahr:
Cercosporioza Este prezent n fiecare an n culturile de sfecl de zahr, producnd mai multe pagube n anii clduroi i cu umiditate ridicat. La nceput boala apare sub form de pete izolate, care se nmulesc n condiii favorabile, conflueaz i acoper toat suprafaa foliar. Importana economic a bolii este diferit de la un an la altul i de la o parcel la alta. n cazul apariiei precoce a bolii, randamentul de acumulare a zahrului poate scdea cu cel puin 10%.
Finarea sfeclei (Erysiphae betae)
Boala se instaleaz n perioadele de secet cu temperaturi mai mari de 20C. Atacul se manifest pe organele aeriene ale plantelor, sub forma unor pete mari neregulate, cu aspect pudrat. Frunzele rmn un timp verzi apoi se nglbenesc i, n caz de atac masiv, se usuc. Pe semincerii de sfecl atacul produs de finare este frecvent i contribuie la reducerea randamentului i a calitii seminei de sfecl. Combatere. Pentru prevenirea bolii : lucrrile agrotehnice pentru reinerea apei din sol (prasile, grpri), trebuie s se execute cu atenie astfel ca plantele s suporte perioade de secet si s rmn rezistente la atacurile produse de finare , aplicarea n mod echilibrat a ngrmintelor. Pentru combatere: n cazul unui atac intens se fac stropiri cu sulf muiabil 0,30,4%,Beromil 50 0,05%, Morestan 0,3% ; n lunile iulie si august se recomand aplicarea de 2-3 stropiri cu fungicide sistemice (Benlate,Topsin, Derosal) n concentratii de 0,05%-1% cu 600 l/ap/ha. Primul stropit se face la aparitia
primelor pete de finare iar urmatoarele la intervale de 2-4 sptmni, n funcie
de regimul de precipitii si intensitatea atacului.
Ptarea frunzelor, produs de ciuperca Phoma betae
Boala apare pe frunzele de sfecl din luna mai pn la sfritul perioadei de vegetaie. Atacul se manifest prin apariia unor pete mari asemntoare ochilor de pun, de culoare brun-deschis. Boala este mai periculoas dac atacul apare pe semincerii de sfecl. Agentul patogen este o ciuperc ce se dezvolt n condiii calde. O plant provenit din smn contaminat poate prea la nceput sntoas, dar boala se manifest la nivelul tijelor semincere. Dup germinarea seminei, sporii de Phoma pot contamina plantulele de sfecl pe care le ofilesc i le distrug.
Putregaiul sau cderea plntuelor (Pythium de baryanum)
Este una dintre cele mai pgubitoare boli ale sfeclei datorit caracterului acut care duce la distrugerea unui rsad uneori n 24 de ore. La sfecla de zahr atacul se manifest n toate fazele de vegetatie ns este mai frecvent si mai periculos n faza de germinare si rsrire a plntutelor. Infecia pornete ntotdeauna din sol si este favorizat de umiditate mare, temperatura ridicat (20 -30), lipsa de aerisire si desimea mare a plantelor. Infectia se produce prin rni sau prin strpungerea pereilor celulari ai esuturilor subiri ai plantelor. Culturile atacate prezint goluri mari fiind necesar n unele cazuri rensmnarea acestora. Combatere. Se recomand urmtoarele msuri de profilaxie : se vor evita parcelele care au fost cultivate cu sfecl n anii precedeni precum si solurile compacte, prea umede sau prea acide, pentru semnat se vor folosi semine bine condiionate si alese din culturi sntoase . Epoca de semnat si lucrrile culturale trebuie executate astfel nct s se asigure germinarea seminelor si rsrirea plantelor ntr-un timp ct mai scurt, imediat dup semnat se va stimula creterea plantelor prin aplicarea de ngrsminte cu azot .
Ptarea frunzelor, produs de ciuperca Alternaria tenuis
De la sfritul lunii iulie, n special pe plantele bolnave se instaleaz ciuperca Alternaria tenuis, prezent n toate zonele n care se cultiv sfecla de zahr. Frunzele exterioare se brunific ncepnd de la margine, iar cu timpul atacul progreseaz ntre nervurile frunzelor care se usuc. Este o
ciuperc saprofit care apare deseori pe esuturile deja rnite de un agent
exterior sau se suprapune peste atacul produs de un virus, de Phoma, sau o caren de magneziu. Daunele sunt de cele mai multe ori nesemnificative deoarece ciuperca se instaleaz cnd planta de sfecl este deja matur, iar frunzele atacate sunt deja mbtrnite. n cazul n care sunt atacate frunzele mai tinere din mijlocul rozetei, dezvoltarea i acumularea zahrului pot fi afectate.