Importana Sfeclei de zahr

Este planta care asigura in tara noastra si in Europa materia prima

pentru industria zaharului. Sfecla de zahar se poate folosi si la : fabricarea
zahrului, fabricarea spirtului, alimentatia animalelor, alimentatia
fermentativa. Taitei de sfecla reprezinta un nutret cu o mare valoare
economica, melasa care reprezinta 4-5% radacini prelucrate se foloseste in
alimentatia animalelor.
Soiuri:
Alexa, Astru, Centro, Forum, Lena, Sonia, Cremona, Gisela, Inger, Laser,
Stefania, Ovatio, Picnic, York, Danubia, Elba, Jamaica, Marian, Prisma, Onix,
Dana, Cleo, Roma.

Bolile ntlnite la sfecla de zahr:

Cercosporioza
Este prezent n fiecare an n culturile de sfecl de zahr, producnd mai
multe pagube n anii clduroi i cu umiditate ridicat. La nceput boala
apare sub form de pete izolate, care se nmulesc n condiii favorabile,
conflueaz i acoper toat suprafaa foliar. Importana economic a bolii
este diferit de la un an la altul i de la o parcel la alta. n cazul apariiei
precoce a bolii, randamentul de acumulare a zahrului poate scdea cu cel
puin 10%.

Finarea sfeclei (Erysiphae betae)

Boala se instaleaz n perioadele de secet cu temperaturi mai mari de 20C.
Atacul se manifest pe organele aeriene ale plantelor, sub forma unor pete mari
neregulate, cu aspect pudrat. Frunzele rmn un timp verzi apoi se nglbenesc i,
n caz de atac masiv, se usuc. Pe semincerii de sfecl atacul produs de finare
este frecvent i contribuie la reducerea randamentului i a calitii seminei de
sfecl.
Combatere. Pentru prevenirea bolii : lucrrile agrotehnice pentru reinerea
apei din sol (prasile, grpri), trebuie s se execute cu atenie astfel ca plantele s
suporte perioade de secet si s rmn rezistente la atacurile produse de finare ,
aplicarea n mod echilibrat a ngrmintelor.
Pentru combatere: n cazul unui atac intens se fac stropiri cu sulf muiabil 0,30,4%,Beromil 50 0,05%, Morestan 0,3% ; n lunile iulie si august se recomand
aplicarea de 2-3 stropiri cu fungicide sistemice (Benlate,Topsin, Derosal) n
concentratii de 0,05%-1% cu 600 l/ap/ha. Primul stropit se face la aparitia

primelor pete de finare iar urmatoarele la intervale de 2-4 sptmni, n funcie

de regimul de precipitii si intensitatea atacului.

Ptarea frunzelor, produs de ciuperca Phoma betae

Boala apare pe frunzele de sfecl din luna mai pn la sfritul perioadei de
vegetaie.
Atacul se manifest prin apariia unor pete mari asemntoare ochilor de
pun, de culoare brun-deschis. Boala este mai periculoas dac atacul apare
pe semincerii de sfecl. Agentul patogen este o ciuperc ce se dezvolt n
condiii calde. O plant provenit din smn contaminat poate prea la
nceput sntoas, dar boala se manifest la nivelul tijelor semincere. Dup
germinarea seminei, sporii de Phoma pot contamina plantulele de sfecl pe
care le ofilesc i le distrug.

Putregaiul sau cderea plntuelor (Pythium de baryanum)

Este una dintre cele mai pgubitoare boli ale sfeclei datorit caracterului acut care
duce la distrugerea unui rsad uneori n 24 de ore. La sfecla de zahr atacul se
manifest n toate fazele de vegetatie ns este mai frecvent si mai periculos n
faza de germinare si rsrire a plntutelor.
Infecia pornete ntotdeauna din sol si este favorizat de umiditate mare,
temperatura ridicat (20 -30), lipsa de aerisire si desimea mare a plantelor.
Infectia se produce prin rni sau prin strpungerea pereilor celulari ai esuturilor
subiri ai plantelor. Culturile atacate prezint goluri mari fiind necesar n unele
cazuri rensmnarea acestora.
Combatere. Se recomand urmtoarele msuri de profilaxie : se vor evita
parcelele care au fost cultivate cu sfecl n anii precedeni precum si solurile
compacte, prea umede sau prea acide, pentru semnat se vor folosi semine bine
condiionate si alese din culturi sntoase . Epoca de semnat si lucrrile culturale
trebuie executate astfel nct s se asigure germinarea seminelor si rsrirea
plantelor ntr-un timp ct mai scurt, imediat dup semnat se va stimula creterea
plantelor prin aplicarea de ngrsminte cu azot .

Ptarea frunzelor, produs de ciuperca Alternaria tenuis

De la sfritul lunii iulie, n special pe plantele bolnave se instaleaz
ciuperca Alternaria tenuis, prezent n toate zonele n care se cultiv sfecla
de zahr. Frunzele exterioare se brunific ncepnd de la margine, iar cu
timpul atacul progreseaz ntre nervurile frunzelor care se usuc. Este o

ciuperc saprofit care apare deseori pe esuturile deja rnite de un agent

exterior sau se suprapune peste atacul produs de un virus, de Phoma, sau o
caren de magneziu. Daunele sunt de cele mai multe ori nesemnificative
deoarece ciuperca se instaleaz cnd planta de sfecl este deja matur, iar
frunzele atacate sunt deja mbtrnite. n cazul n care sunt atacate frunzele
mai tinere din mijlocul rozetei, dezvoltarea i acumularea zahrului pot fi
afectate.