Sunteți pe pagina 1din 82

METODELE INTERACTIVE SI ROLUL ACESTORA IN COEZIUNEA

GRUPULUI
CUPRINS
ARGUMENT
Elaborata din perspectiva noilor abordari didactice, lucrarea isi propune atat un demers descriptiv al predarii
interactive cat si unul experimental bazat pe experienta si achizitiile noastre dobandite ca invatator, profesor de
cultura civica, formator pentru invatamantul primar si mentor in Proiectul pentru Invatamantul Rural.
Obiectivul urmarit este obtinerea de schimbari conceptuale si practice in procesul didactic de predare-invatare
in toate scolile sau in formarea continua a invatatorilor/ profesorilor.
Asadar, vom prezenta mai intai un inventar metodologic interactiv, vom incerca sa convingem cititorul de
importanta acestor metode in coeziunea grupului si vom exemplifica utilizarea lor cu succes atat in procesul de
invatamant, cat si in formarea continua a cadrelor didactice din judetul Gorj.
Lucrarea va ofera doua decupaje ale metodologiei interactive: unul neutru din punctul de vedere al unui
domeniu de studiu (aplicabil in orice disciplina in functie din intentiile cadrului didactic si de nevoile elevului); altul
orientat de specificul unei discipline/ arii curriculare avand in vedere fiind faptul ca didactica traditionala
se desparte in zilele noastre in didactici speciale, specifice domeniului.
In concluzie, lucrarea propune un demers de invatare despre invatare, in cheie moderna, spiralata, in care
acela care invata isi construieste propria invatare.
In continutul lucrarii, veti gasi exemplificari pentru majoritatea disciplinelor scolare (limba si literatura romana,
matematica, stiinte, biologie, geografie, istorie, abordari integrate ale obiectelor de studiu din invatamantul primar).
Pentru a profita din plin de experientele de invatare pe care aceasta lucrare vi le ofera, este indicat sa o
parcurgeti integral si sa meditati asupra tuturor exemplelor.
De asemenea, dorim ca aceasta lucrare sa trezeasca interesul cititorilor, sa-i determine sa utilizeze metodele
interactive si sa lucreze cu grupe de elevi pentru ca fiecare membru al grupului sa-si imbunatateasca performantele
proprii si sa contribuie la cresterea performantelor celorlalti membri ai grupului.
1.

INTRODUCERE

Metodele constituie elementul esential al strategiei didactice, ele reprezentand latura executorie. In acest
context, metoda poate fi considerata ca instrumentul de realizare intr-o cat mai mare masura a obiectivelor
prestabilite ale activitatii de invatare.
Optiunea pentru o metoda sau alta este in stransa relatie cu personalitatea profesorului si gradul de pregatire,
predispozitia si stilurile de invatare ale grupului cu care lucreaza.
Lucrarea de fata isi propune sa evidentieze efectul benefic al folosirii metodelor interactive in procesul
didactic. De aceea vom prezenta o multitudine de metode interactive, le vom folosi si apoi vom stabili daca metodele
interactive transforma elevul din obiect al invatarii in subiect al invatarii si il face coparticipant la propria
invatare; daca dezvoltarea interactiunea dintre membrii, daca stimuleaza gandirea logica, gandirea creativa, atentia,
schimbul de idei.
Folosind ca metode: observatia si metoda analizei produselor elevilor vom incerca sa
raspundem intrebarilor:

De ce promovom o invatare interactiva?;

Ce metode interactive putem utiliza cu suucces?;

Este importanta promovarea activitatii in grup?;

Cand este invatarea mai productiva, atunci cand elevii lucreaza singuri sau atunci cand se afla in
grup?;

Ce rol au metodele interactive in coeziunea grupului?

2.METODE INTERACTIVE DE GRUP


Interactivitatea presupune interrelationarea, directa sau mediata, cu ceilalti, cu profesorul si colegii si procese
de actiune transformativa asupra materialului de studiu.
Metodele interactive de grup determina si stimuleaza activitatea colaborativa desfasurata de elevi in cadrul
careia, toti vin (participa) cu ceva si nimeni nu pleaca cu nimic. Profitul este atat al grupului, cat si al individului.
Experientele de invatare in grup sunt marcate de dialog reflexiv, de crearea de moduri alternative de gandire,
oferind o baza rationala pentru negocierea interpersonala a sensurilor, o cale de a ajunge la intelegerea reciproca, de
crearea de jurnale reflexive si de stimularea gandirii critice.
2.1. Avantajele interactiunii in grup
Avantajele interactiunii in grup sunt multiple:

activitatea de grup stimuleaza efortul si productivitatea individului;

elevul isi descopera propriile capacitati si limite;

dinamica intergrupala influenteaza favorabil planul personalitatii;

subiectii care lucreaza in echipa sunt capabili sa aplice si sa sintetizeze cunostintele;

dezvolta capacitatile elevilor de a lucra impreuna;

dezvolta inteligentele multiple;

stimuleaza si dezvolta capacitati cognitive complexe;

munca in grup permite impartirea sarcinilor si responsabilitatilor in parti usor de realizat;

timpul de solutionare a problemelor este de cele mai multe ori mai scurt in cazul lucrului in grup decat atunci
cand se incearca gasirea rezolvarilor pe cont propriu;

cu o dirijare adecvata, invatarea prin cooperare dezvolta si diversifica priceperile,capacitatile si deprinderile


sociale ale elevilor;

interrelatiile dintre membrii grupului, emulatia, sporesc interesul pentru o tema sau o sarcina data, motivand
elevii pentru invatare;

lucrul in echipa ofera elevilor posibilitatea de a-si impartasi parerile, experienta, ideile, strategiile personale de
lucru, informatiile;

se reduce la minim fenomenul blocajului emotional al creativitatii;


grupul da un sentiment de incredere, de siguranta, antrenare reciproca a membrilor ce duce la disparitia fricii
de esec si curajul de a-si asuma riscul;

interactiunea colectiva ii formeaza pe elevi sa fie toleranti fata de opiniile celorlalti si sa accepte ideile
collective.

Invatamantul modern promoveaza metodele interactive pentru ca solicita mecanismele gandirii, ale
inteligentei, ale imaginatiei si creativitatii. Activ este elevul care depune efort de reflectie personala, interioara si
abstracta, care intreprinde o actiune mintala de cautare,de cercetare si redescoperire a adevarurilor, de elaborare a
noilor cunostinte.
2.2. Coeziunea grupului - aspect al dinamicii de grup
Coeziunea grupului reprezinta dorinta membrilor grupului de a fi impreuna si de a desfasura activitati
impreuna. Cooperarea este o activitate orientata social in cadrul careia individul colaboreaza cu ceilalti pentru
atingerea unui tel comun, care nu poate fi atins decat prin concentrarea eforturilor tuturor membrilor grupului.
Exista doua categorii de factori care cresc coeziunea grupului:
a) Factori interni:

Sistemul de norme cu cat normele sunt mai clar stabilite si rolurile mai lipsite de ambiguitate, cu atat este mai
probabil ca grupul sa aiba o coeziune ridicata;

Marimea grupului cu cat grupul este mai mare cu atat gradul de coeziune scade;
Similaritatea dintre membrii grupului - cu cat membrii unui grup sunt mai similari, (in interese, preocupari si
scopuri) cu atat grupul va avea un grad de coeziune mai ridicat;
b) Factori externi:

Sistemul de recompense daca recompensele pentru performanta grupului vizeaza grupul in ansamblul sau,
performanta sa globala, coeziunea grupului creste.

2.3.Valentele formativ-educative ale metodelor interactive de invatare in grup


Valentele formativ-educative care recomanda aceste metode interactive ca practici
de succes atat pentru invatare cat si pentru evaluare, sunt urmatoarele:

stimuleaza implicarea activa in sarcina a elevilor, acestia fiind constienti de

responsabilitatea ce si-o asuma;

exerseaza capacitatile de analiza si de luare a deciziilor oportune la momentul

potrivit, stimulant initiativa tuturor elevilor implicati in sarcina;

asigura o mai buna punere in practica a cunostintelor, exersarea priceperilor si

capacitatilor in variate contexte si situatii;

asigura o mai buna clarificare conceptuala si o integrare usoara acunostintelor

asimilate in sistemul notional, devenind asfel operationale;

unele dintre ele, cum ar fi portofoliul, ofera o perspectiva de ansamblu asupra

activitatii elevului pe o perioada mai lunga de timp, depasind neajunsurile altor metode traditionale de evaluare cu
caracter de sondaj si materie si intre elevi;

asigura un demers interactiv al actului de predareinvatareevaluare, adaptat

nevoilor de individualizare a sarcinilor de lucru pentru fiecare elev, valorificand si stimuland potentialul creativ si
originalitatea acestuia;

descurajeaza practicile de speculare sau de invatare doar pentru nota.

In continuare sunt prezentate cateva din noile metode si tehnici interactive de grup, menite sa contibuie la
diversificarea metodologiei didactice existente, inscriindu-se in domeniul cautarilor si preocuparilor creative de sporire
a eficientei activitatii instructiv-educative.
2.4. Clasificarea metodelor si tehnicilor interactive de grup
Dupa functia didactica[1] principala putem clasifica metodele si tehnicile interactive
de grup astfel:

metode de predare-invatare interactiva in grup;

metode de fixare si sistematizare a cunostintelor si de verificare;

metode de rezolvare de probleme prin stimularea creativitatii;

metode de cercetare in grup.

2.5. Metode de predare-invatare interactiva in grup


2.5.1.Metoda Predarii/Invatarii reciproce [2](Reciprocal teaching Palinscar, 1986)
Rezumand, Intreband, Clarificand, Prezicand
Este o strategie de invatare a tehnicilor de studiere a unui text pe teme sociale, stiintifice sau un text narativ
(povesti, nuvele, legende) care se poate desfasura pe grupe sau cu toata clasa. Prin aceasta metoda se dezvolta a
dialogul elev elev, elevii interpretand rolul profesorului. Este centrata pe patru strategii:
rezumarea ( se face un rezumat al textului);
punerea de intrebari ( referitoare informatiile citite);

clarificarea datelor (presupune discutarea termenilor necunoscuti);


prezicerea (prognosticarea) (se refera la ceea ce cred elevii ca se va intampla in continuare, bazanduse pe ceea ce au citit).
Presupune parcurgerea urmatoarelor etape:

Se prezinta metoda si modul de lucru;.

Se organizeaza activitatea pe grupe.

Se distribuie rolul elevilor:

Elevii lucreaza pe text.

Se realizarea invatarea reciproca.

Se apreciaza invatarea, se aduc completari, se fac comentarii.


Se pot utiliza doua variante:
Varianta nr. 1:
Intreaga clasa studiaza acelasi text . Elevii sunt impartiti in patru grupuri corespunzatoare celor patru roluri,
membrii unui grup cooperand in realizarea aceluiasi rol. De exemplu,

grupul nr. 1- realizeaza rezumatul textului si membrii lui sunt numiti rezumatori (R);
grupul nr. 2 - intocmeste o lista de intrebari care vor fi adresate in final tuturor colegilor si membrii lui sunt numiti
intrebatori (I);

grupul nr. 3 - clarifica termenii noi si membrii lui sunt numiti clarificatori(C) ;

grupul nr. 4

- dezvolta predictii si membrii lui sunt numiti prezicatori(P)

In final, fiecare grup isi exercita rolul asumat.


Daca sunt clase mai numeroase, pot fi constituite grupe cu numar de elevi mai mare decat patru si doi elevi
pot indeplini acelasi rol.
SHAPE * MERGEFORMAT

Clasa este impartita in:


rezumatori (R)

intrebatori (I)

clarificatori(C)

prezicatori(P)

grupul nr. 1

grupul nr. 2

grupul nr. 3

grupul nr. 4

Figura nr.2.1. Impartirea clasei pe grupe in functie de roluri


Varianta nr. 2:
Se imparte textul in parti logice si colectivul de elevi in grupe a cate patru membri; care
au fiecare cate un rol: rezumator, intrebator, clarificator, prezicator.
Se distribuie partile textului fiecarui grup in parte si echipele lucreaza pe text, fiecare
membru concentrandu-se asupra rolului primit.
In final, fiecare grup prezinta fragmentul studiat celorlalte grupuri, membrii
lui exercitandu-si pe rand, rolurile. Astfel, la final, intregul text este studiat.
SHAPE * MERGEFORMAT
Clasa este impartita in grupe de cate patru elevi

rezumatori (R)
intrebatori (I)
clarificatori(C)
prezicatori(P)

rezumatori (R)

intrebatori (I)
clarificatori(C)
prezicatori(P)

rezumatori (R)
intrebatori (I)
clarificatori(C)
prezicatori(P)

rezumatori (R)
intrebatori (I)
clarificatori(C)
prezicatori(P)

rezumatori (R)
intrebatori (I)
clarificatori(C)
prezicatori(P)

grupul nr. 1

grupul nr. 2

grupul nr. 3

grupul nr. 4

Figura nr.2.2. Impartirea clasei pe grupe


2.5.2.Metoda Jigsaw (Mozaicul)[3]
Jigsaw este o strategie bazata pe invatarea in echipa (team-learning).

grupul nr.5

Mozaicului este o metoda care dezvolta capacitatilor de ascultare, vorbire, cooperare,


reflectare, gandire creativa si rezolvare de probleme. Aceasta metoda de invatare prin
colaborare care are la baza impartirea grupului mare de elevi in mai multe grupe de lucru,
coordonate de profesor. Fiecare elev are o sarcina de studiu in care trebuie sa devina expert. El
are in acelasi timp si responsabilitatea transmiterii informatiilor asimilate, celorlalti colegi.
Etape:

Se imparte colectivul de elevi in grupe eterogene de cate patru elevi, numarand in fiecare
grup de la unu la patru, astfel :

Subiectul ce urmeaza a fi abordat se imparte in prealabil in patru parti,de intindere si grad


de dificultate similare. Fiecare din cei patru membrii ai grupului va avea de studiat cate o
parte din cele patru.

Se prezinta succint subiectul tratat.

Se formeaza grupuri de experti:


- grupul de experti nr.1 (adica toti elevii cu numarul 1) va studia prima parte;
- grupul de experti nr.2 (adica toti elevii cu numarul 2) va studia a doua parte;
- grupul de experti nr.3 (adica toti elevii cu numarul 3) va studia a treia parte;
- grupul de experti nr.4 (adica toti elevii cu numarul 4) va studia a patra parte.

Elevii invata prin cooperare partea ce le revine din lectie. Ei citesc, discuta, incearca sa
inteleaga mai bine, hotarasc modul in care sa predea ce au inteles in grupul initial.

Elevii experti se intorc in grupurile initiale si prezinta fiecare partea pe care a studiato,astfel

fiind studiat intregul subiect. Daca exista neclaritati, se adreseaza intrebari expertului sau chiar
intregului grup de experti din acea parte de lectie.

Se trece in revista subiectul abordat in unitatea lui logica, prin prezentare orala.

Pentru feedbackul activitatii se poate aplica un test sau se pot adresa intrebari.

Este foarte important ca profesorul sa monitorizeze predarea pentru ca achizitiile sa fie


transmise corect; stimuleaza cooperarea, asigura implicarea, participarea tuturor membrilor.
Utilizand aceasta metoda am observat ca: stimuleaza increderea in sine a elevilor;
dezvolta abilitatile de comunicare argumentativa si de relationare in cadrul grupului; dezvolta
gandirea logica, critica sia; dezvolta raspunderea individuala si de grup;optimizeaza invatarea
prin predarea achizitiilor altcuiva.
2.5.3.Cafeneaua[4]
Este o metoda asemanatoare cu mozaicul, dar difera mai ales din punct de vedere al
scopului pentru care este conceputa. Daca mozaicul are ca scop de baza divizarea sarcinilor si

predarea reciproca, cafeneaua pastreaza divizarea sarcinilor dar urmareste realizarea unor
produse printr-un schimb reciproc de idei sau de informatii. Metoda este eficienta atunci cand
dorim ca fiecare grupa sa realizeze un produs care sa integreze si ideile sau sugestiile colegilor
lor si presupune parcurgerea urmatoarelor etape:

Elevii clasei se impart in trei-patru grupe avand numar egal de membri (minim patru
pentru).
Fiecare grupa primeste anumite sarcini de realizat. Sarcinile pot fi toate aceleasi sau pot fi

diferite.Grupele pot primi fise de lucru care sa contina sarcinile de lucru.

In prima etapa fiecare grupa realizeaza sarcinile primite de la profesor sau din fisa de lucru,

acestea putandu-se concretiza intr-un afis care contine ideile principale.

Fiecare grupa deleaga cate un reprezentant care se aseaza la mesele celorlalte grupe, numit

vizitator.

Membrii ramasi, numiti gazde, adica cei care nu s-au deplasat pe la celelalte grupuri,
prezinta

vizitatorilor produsele pe care le-au realizat pana in momentul respectiv .

Vizitatorii retin aspectele cele mai importante si pun intrebari lamuritoare, dar nu prezinta
ce

au relizat in grupurile lor. Revin apoi in grupurile initiale si folosesc informatiile primite de la
grupurile vizitate pentru a perfectiona si dezvolta materialul.

In final, fiecare grupa isi poate prezenta produsul sau acestea pot fi afisate utilizandu-se

metoda turul galeriei.


2.5.4. STAD (Student Teams Achievement Division) Metoda invatarii pe grupe mici [5]
Este o metoda care se poate folosi atat pentru copii, cat si pentru adulti urmarind
aprofundarea si consolidarea anumitor concepte sau deprinderi prin activitati in grupuri
mici.
Presupune mai multe faze: de predare, de studiu in echipa, de evaluare individuala, de
recunoastere a meritelor si rezultatelor echipei si etape:

Profesorul prezinta un subiect/ o tema.

Se studiaza tema in grupe eterogene de cate patru-cinci elevi citind materialele puse la

dispozitie, discutand si apoi ascutandu-se unii pe altii pana cand toti retin informatiile.

Elevii sunt evaluati individual.

Dupa prima saptamana se calculeaza punctajul pentru echipa. Scorul echipei se calculeaza

avand in vedere progresul fiecarui elev prin raportare la performantele anterioare. Se calculeaza
scoruri medii pentru fiecare elev. De remarcat faptul ca si elevii slabi isi aduc contributia la
castigarea de puncte pentru echpa, daca inregistreaza progres.
2.5.5. TGT (Teams/Games/Tournaments) Metoda turnirurilor(competitiilor) intre
echipe[6]
Metoda turnirurilor intre echipe presupune invatarea prin cooperare si folosirea
informatiilor dobandite intr-o competitie intre echipe. Ceea ce se invata in grup, prin cooperare,
este aplicat apoi, individual, intr-un joc competitiv. Etape:

Se formeaza echipe eterogene, care invata sau recapituleaza ceea ce s-a invatat.

Apoi, membrii se muta in echipe omogene care se intrec intr-un joc bazat pe cele invatate.

Jocul consta, de fapt in a raspunde la intrebari. Pentru fiecare raspuns corect, fiecare membru
castiga un punct.

Dupa turneu, fiecare elev se intoarce in echipa initiala, ,cu un anumit punctaj.

Echipa isi calculeaza punctajul,apoi se stabilesc echipele castigatoare;

Metoda ofera elevilor ocazia de a-si exersa deprinderile de invatare prin colaborare, da
posibilitatea formarii si exersarii unor deprinderi sociale.
2.5.6. SINELG Sistemul interactiv de notare pentru eficientizarea lecturii si
gandirii [7]
Este o modalitate de codificare a textului care permite celui care invata sa citeasca si sa
inteleaga in mod activ si pragmatic un anumit continut.
Ca metoda este tipica pentru etapa de realizare a sensului (invatare, comprehensiune).
Cunostintele anterioare ale elevilor evidentiate prin activitati specifice de evocare se folosesc ca
baza de plecare pentru lectura/ ascultarea textului.
SINELG presupune urmatoarele etape:

In timpul lecturii elevii marcheaza in text (sau noteaza pe hartie in timpul


prelegerii) cunostinte: confirmate de text (); infirmate/contrazise de text( ) ;noi, intalnite
in text (+) ; incerte, confuze, care merita sa fie cercetate (?) . Informatiile se trec intr-un
tabel:

cunostinte confirmate
de text

cunostinte infirmate/
contrazise de text

+
cunostinte noi,
intalnite in text

?
cunostinte incerte, confuze,
care merita sa fie cercetate

Tabelul nr.2.1. Trecerea simbolurilor in table pentru utilizarea metodei SINELG

Informatiile obtinute individual se discuta in perechi/grupuri etc. ,apoi se comunica de


catre perechi/grupuri profesorului care le centralizeaza intr-un tabel similar la tabla.
Cunostintele pot ramane ca tema de cercetare pentru lectiile urmatoare.

2.5.7. Metoda schimbarii perechii (Share-Pair Circles)[8]


Este o metoda de lucru in perechi, usor de aplicat la orice varsta si adaptabila oricarei
discipline de invatamant. Dezvolta inteligentele logico-matematica, interpersonala si
intrapersonala. Stimuleaza participarea tuturor elevilor la activitate si se bazeaza pe cooperarea
in echipa, pe ajutorul reciproc, intelegere si toleranta . Se lucreaza in perechi.
Etape:

Se imparte clasa in doua grupe egale ca numar.

Se formeaza doua cercuri concentrice. Elevii se aseaza perechi, unul in fata celuilalt.

Profesorul pune o intrebare sau da o sarcina de lucru in perechi.

Fiecare pereche discuta si apoi comunica ideile.

Cercul din exterior se roteste in sensul acelor de ceasornic, realizandu-se astfel schimbarea

partenerilor in pereche. Elevii au posibilitatea de a lucra cu fiecare membru al clasei. La final,


clasa se regrupeaza se analizeaza ideile emise, se trag concluzii.

Figura nr.
modului

2.3. Reprezentarea
de asezare a elevilor in

doua cercuri concentrice


Teme de studiu:
Se pot da elevilor intrebari cu raspunsuri eliptice care se vor completa pe rand de catre
fiecare pereche, iar in final se analizeaza raspunsurile, se corecteaza si completeaza.
Perechile pot rezolva cate o problema de pe o fisa data pana la epuizarea sarcinii, iar in
final se vor citi rezolvarile.
Metoda schimbarii perechii este o metoda interactiva de grup, care stimuleaza
participarea tuturor elevilor la activitate, cooperarea in echipa, ajutorul reciproc, intelegerea
si toleranta. Elevii au posibilitatea de a lucra cu fiecare dintre membrii colectivului.
2.5.8. Ganditi lucrati in perechi, comunicati[9]
Este o modalitate simpla si rapida de invatare prin colaborare pe grupe.

La o intrebare pregatita anticipat de invatator elevii pot gasi mai multe raspunsuri
posibile. Dupa ce dau raspunsuri individual, elevii isi citesc raspunsurile in perechi si incearca sa
elaboreze un raspuns comun corect. Rezumarea intr-un timp scurt a raspunsurilor, obliga elevii
sa sintetizeze esenta informatiilor primite si apoi sa le prezinte clar si concentrat.
Etape:

Profesorul/Invatatorul lanseaza o intrebare pregatita anticipat.

Elevii gasesc raspunsuri posibile individual.

In perechi elevii elaboreaza un raspuns comun.

Prezentarea raspunsurilor elaborate in perechi.


Exemplu : Ce calitati avea Traian ?

2.5.9. Mai multe capete la un loc[10]


Strategia urmareste invatarea prin cooperare pe grupuri de trei patru elevi. Fiecare
membru al grupului are alt numar (1,2,3,4). Dupa enuntarea unei intrebari problema, fiecare
membru va nota raspunsul sau, iar apoi, dupa dezbateri vor formula raspunsul grupului, care va
fi comunicat clasei de catre unul dintre numere, anume solicitat. Metoda asigura implicarea in
activitate a tuturor elevilor. Etapele utilizarii metodei sunt:

Se formeaza grupuri de trei-patru elevi si fiecare membru primeste un numar.

Profesorulenunta intrebarea problema.

Fiecare membru va nota raspunsul sau.

Fiecare grup formuleaza raspunsul dupa dezbateri.

Comunicarea raspunsurilor se face de catre numarul solicitat.


Exemplu de sarcina pentru echipa: Cum s-a format Statul National Unitar Roman ?

2.5.10. Termenii cheie[11]


Metoda presupune ca invatatatorul sa identifice si sa scrie pe tabla patru, cinci cuvinte
cheie din textul ce urmeaza a fi studiat, cu ajutorul carora individual si apoi in perechi, sa
alcatuiasca un text. Dupa un timp limitat, cateva din perechile de copii vor citi textul scris.
Citind textele elevilor si apoi textul original propus pentru studiu se poate realiza o
comparatie care duce la fixarea cunostintelor corecte. Etapele realizarii utilizarii metodei sunt:

Invatatatorul identifica si scrie pe tabla patru, cinci cuvinte cheie din textul ce urmeaza a fi

studiat.

Individual si apoi in perechi, alcatuiesc un text cu cuvintele date.

Cateva perechi de copii vor citi textul scris.

Exemplu: Se scrie un text scurt folosind cuvintele urmatoare : unire, domnitor,


moldoveni, Romania, munteni, stat modern.
2.5.11. Metoda piramidei[12]
Metoda are la baza impletirea activitatii individuale cu cea desfasurata in cadrul
grupurilor prin cooperare.Consta in incorporarea activitatii fiecarui membru al colectivului
intr-un demers colectiv amplu, care sa solutionaeze sarcina sau problema data.
Presupune mai multe faze de desfasurare:

faza introductiva: Profesorul expune datele problemei in cauza.

faza muncii individuale: Elevii lucreaza pe cont propriu la solutionarea problemei timp de

cinci minute. In aceasta etapa se noteaza intrebarile legate de subiectul tratat.

faza lucrului in perechi: Elevii formeaza grupe de doi elevi pentru a discuta rezultatele

individuale la care a ajuns fiecare. Se solicita raspunsuri la intrebarile individuale din partea
colegilor si, in acelasi timp, se noteaza daca apar altele noi.

faza reunirii in grupuri mai mari. De obicei se alcatuiesc doua grupe aproximativ egale ca

numar de participanti, formate din grupele mai mici existente anterior si se discuta despre
solutiile la care s-a ajuns. Totodata se raspunde la intrebarile ramase nesolutionate;

faza raportarii solutiilor in colectiv. Intreaga clasa, reunita, analizeaza si concluzioneaza


asupra ideilor emise.
faza decizionala. Se alege solutia finala si se stabilesc concluziile.

Ca si celelalte metode care se bazeaza pe lucrul in perechi si in colectiv, metoda


piramidei are ca avantaje stimularea invatarii prin cooperare, sporirea increderii in fortele
proprii; dezvoltaarea capacitatatii de a emite solutii inedite la problemele si sarcinile aparute;
precum si dezvoltarea spiritului de echipa si intrajutorare.
Exemplu: La clasa a IV-a, la geografie- lectia Sa salvam padurea!
Se citeste textul Sa salvam padurea!, apoi individual, timp de doua minute elevii
noteaza intrebari de tipul: Ce se intampla cu plantele daca dispar padurile?; Dar cu
animalele?; De ce verile sunt foarte calduroase, iar iernile foarte friguroase?; Care sunt
urmarile taierii necontrolate a padurilor? etc.
Lucreaza apoi in perechi pentru a raspunde la intrebari si se grupeaza preferential in
grupe aproximativ egale ca numar, discuta raspunsurile gasite, cauta raspunsuri la intrebarile
ramase nesolutionate in perechi. Sunt analizeazate raspunsurile si se trag concluzii.

Frontal se stabileste ca taierea abuziva a padurilor are ca efecte: disparitia unor plante;
disparitia unor animale; alunecari de teren; seceta indelungata; cresterea cantitatii de dioxid de
carbon.
2.5.12. Bulgarele de zapada[13]
Metoda presupune reducerea numarului de elemente, aspecte, fatete ale unei probleme/
situatii pentru focalizarea asupra celor esentiale. Se recomanda urmatoarele etape:

Se imparte colectivul de elevi in echipe de cate 7-8 persoane.

Se enunta tema;

Fiecare membru noteaza pe un post-it ideea sa si o pune pe centrul mesei.

Fiecare membru citeste toate ideile si le ierarhizeaza (1-7 sau 1-8). Se retin primele
doua idei.

Se reuneste tot grupul cu cele doua idei de la fiecare si se repeta algoritmul, astfel se vor
retine doar ideile/aspectele pe care tot grupul le considera relevante.

2.5.13. Caligrama[14]
Cuvintele sau propozitiile sunt aranjate in asa fel incat sa reprezinte forma obiectului
care constituie tema propusa spre studiu.
Este o metoda folosita atat in lectiile de predare-invatare cat si in lectiile de fixare si
sistematizare a cunostintelor care poate fi abordata individual sau in grup, care stimuleaza
spiritul de experimentare in plan mintal si cultiva rationamentul prin analogie.

Figura nr.2.4. Exemplu de


caligrama
2.5.14. Invatarea dramatizata[15]

care valorifica tehnicile artei


particularitatile de varsta ale
unor continuturi prevazute in
procedee didactice inspirate
demonstratiei, modelarii,
de predare-invatare-evaluare
procese literare si procese
2.5.15. Invatarea prin descoperire[16]

Metoda dramatizarii
stimuleaza invatarea prin actiuni
teatrale, adaptabile la
elevilor si la forma de exprimare a
programele scolare. Poate angaja
din tehnologia dezbaterii,
problematizarii. Activitatea
poate fi organizata sub forma unor
juridice.

Este o metoda euristica, de fapt este invatare prin redescoperire, deoarece elevul
descopera, prin activitate independenta sau semiindependenta, adevaruri deja cunoscute.
In functie de tipul de rationament utilizat in (re)descoperire, deosebim: (re)descoperire pe
cale inductiva; deductiva si prin analogie.
Prin utilizarea acestei metode, profesorul stabileste care sunt notiunile, faptele de limba
oferite elevului si care sunt cele pe care le va descoperi singur sau cu o dirijare moderata.

2.6.Metode de fixare si sistematizare a cunostintelor si de verificare


2.6.1. Harta cognitiva sau harta conceptuala (Cognitive map, Conceptual map)[17]

HARTA CONCEPTUALA
GRAFIC
NODURI
TRIMITERI
CONCEPTE

CUVINTE DE
LEGATURA
Hartile conceptuale (conceptual maps) sau hartile cognitive (cognitive maps) pot fi
reprezinta un mod diagramatic de expresie, un important instrument pentru predare,invatare,
cercetare si evaluare la toate nivelurile si la toate disciplinele. Creeaza legaturi intre concepte in
procesul invatarii. Modul lorde realizare poate sa fie unul strict-dirijat sau lasat la alegerea
elevului. Astfel profesorul poate sa impuna ce concepte sa fie folosite sau elevul poate fi lasat sasi aleaga singur atat conceptele cat si sa
stabileasca singur relatiile dintre acestea.

Figura nr.2.5. O harta conceptuala cu ceea


ce reprezinta o harta conceptuala
In construirea unei harti conceptuale se disting
sapte etape:

Etapa 1: Se scriu conceptele cheie (10-15):harta conceptuala,grafic, noduri, concepte,

trimiteri, cuvinte de, legatura. Se transcrie fiecare concept si fiecare exemplu pe o foaie de hartie.

Etapa 2: Se aranjeaza mai intai conceptele pe o foaie mare (un poster) astfel: conceptele

generale (abstracte) se situeaza in susul foii, iar celelalte mai jos.

Etapa 3: Se vor aranjeaza conceptele astfel incat sa decurga unul din celalalt.

Etapa 4: Se traseaza linii de la conceptele de sus catre cele de jos cu care relationeaza si

pentru conceptele de pe aceleasi nivele. Aranjamentul poate fi modificat continuu.

Etapa 5: Urmatoarea etapa este cea mai importanta si poate cea mai grea: pe liniile de

interconectare se scrie un cuvant sau mai multe care sa explice relatia dintre conceptele conexate.
Se pot in continuare rearanja bucatile de hartie, astfel incat relatiile dintre concepte/idei sa fie
usor de vizualizat.

Etapa 6: Se trec si exemplele sub conceptele de care apartin si se conecteaza de acestea

printr-un cuvant de genul: exemplu.

Etapa 7: Se copiaza rezultatul obtinut, realizand harta conceptuala pe o foaie de hartie. In

locul hartiutelor de hartie se reprezinta cate un cerc in jurul conceptului. Pentru exemple se alege
o forma geometrica diferita de cea a conceptelor sau niciuna.
Crearea unei harti conceptuale solicita efort mental sustinut din partea subiectului
in realizarea legaturilor intre concepte. Cadrele didactice care utilizeaza hartile conceptuale
pentru a-si organiza si a-si planifica instruirea, promoveaza invatarea activa si constienta.
Hartile conceptuale se disting prin forma diferita de reprezentare a informatiilor:
1. Harti conceptuale sub forma panzei de paianjan - numita si metoda Panzei de paianjan
(Spider map Webs) In centru se afla un concept central, o tema unificatoare de la care pleaca
legaturile sub forma de raze catre celelalte concepte secundare

SHAP
E *
MERGEFORMAT
Figura nr.2.6. Tipuri

de harti
conceptuale sub forma panzei de paianjan

2. Harta conceptuala
copac)

ierarhica ( harta conceptuala sub forma de

Prezinta informatiile in ordinea descrescatoare a importantei. Cea mai importanta se afla in varf.
Figura nr.2.7. Tipuri de harti conceptuale
ierarhice

m
intr-un format

3. Harta
conceptuala
lineara Infor
atiile sunt
prezentate
linear:

SHAPE * MERGEFORMAT

Figura nr.2.8. Tipuri de harti


conceptuale lineare

Sisteme de harti conceptuale


Informatia este organizata intr-un mod
anterioare in plus adaugandu-se INPUTS si
OUTPUTS (intrari si iesiri):

similar celor

Figura nr.2.9. Tipuri de sisteme de harti conceptuale


Folosirea hartilor conceptuale in invatarea conceptelor, duce la
usurarea reprezentarii procesului de invatare si in evaluarea sistemelor
de
cunostinte, la organizarea cunostintelor deja existente in mintea
elevului si in pregatirea noilor asimilari; la stimularea generarii de idei,
asemenea brainstormingului; la proiectarea unei structuri complexe; la comunicarea ideilor
complexe; la explicarea modului de integrare a noilor cunostinte in sistemul celor vechi; la
gasirea de solutii alternative la probleme date; la explicarea managementului cunoasterii; la
analizarea si evaluarea rezultatelor; la ilustrarea modului de perceptie, reprezentare si gandire a
unei realitati, a unor fapte, lucruri; la reprezentarea retelelor intre concepte si diagnosticarea
lacunelor; la desfasurarea activitatii de grup.
Hartile conceptuale pot fi folosite pentru organizarea planificarii sau proiectarii
unei activitati, a cercetarilor desfasurate in grup sau individual. Creand harti conceptuale se
deschid pespective catre un proces de invatare activ si constient. Evaluarea performantelor este
usurata de aceasta tehnica pentru ca ea releva modul cum gandesc participantii si cum folosesc
ceea ce au invatat.
Elaborarea hartilor conceptuale in grup prezinta mai multe avantaje: concentreaza grupul
asupra sarcinii, incurajeaza organizarea coeziva a grupului si spiritul de echipa, rezultatele apar
relativ repede. Procesul elaborarii hartilor conceptuale in grup cuprinde sase etape:

Pregatirea: stabilirea temei de lucru si selectarea partenerilor;

Generarea ideilor, a afirmatiilor: definirea conceptelor;

Structurarea afirmatiilor: selectarea si clasificarea ideilor;

Reprezentarea grafica:elaborarea hartii conceptuale;

Interpretarea, evaluarea: verificarea listei de concepte, analiza relevantei conceptelor


pentru scopurile propuse; analiza legaturilor intre concepte;

Utilizarea hartii conceptuale: pentru planificarea, proiectarea si evaluarea


activitatii Folosite in planificarea activitatii, hartile conceptuale ajuta la conceptualizarea
scopurilor si a obiectivelor de indeplinit, a nevoilor materiale si umane, a resurselor
si capacitatilor necesare si alte variabile implicate in buna desfasurare a activitatii. Folosite in
evaluare, ajuta la realizarea unor programe de ameliorare, recuperare sau de dezvoltare.
2.6.2. Fishbone maps (scheletul de peste)[18]
Este o metoda atractiva datorita modului de reprezentare si are ca scop studierea unei teme,
notiuni din doua perspective. Este o metoda de grup care faciliteaza cooperarea.
Etapele prin intermediul carora se realizeaza scheletul de peste sunt:

Profesorul imparte clasa in grupe de elevi.

Fiercare grupa primeste cate o notiune pe care trebuie sa o studieze din doua perspective si
un desen cu un schelet de peste, pe care vor fi notate ideile.
Se prezinta produsele de grup si se aduc completari.

Exemplu: Fiecare echipa va lucra folosind metoda Osul de peste pentru a gasi sinonime si
antonime pentru cuvintele:conflict, cearta.
C O N

F L

SINONIME
ANTONIME

Figura nr.2.10. Reprezentarea metodei Osul de peste printr-un desen


Grupa I va nota sinonime si antonime pentru cuvantul conflict pe osul de peste, iar
grupa a II-a pentru cuvantul cearta. Se vor analiza plansele cu sinonimele si antonimele gasite.
2.6.3. Diagrama cauzelor si a efectului[19]
Diagrama cauzelor si a efectului ofera posibilitatea punerii in evidenta a izvoarelor unei
probleme, unui eveniment sau unui rezultat s ieste folosita de grup ca un proces creativ de
generare si organizare a cauzelor principale si secundare ale unui efect. Etape:

Se imparte clasa in echipe de lucru;

Se stabileste problema de discutat care este rezultatul unei intamplari sau unui eveniment
deosebit efectul. Fiecare grup are de analizat cate un efect.

Are loc dezbaterea in fiecare grup pentru a descoperi cauzele care au condus la efectul
discutat. Inregistrarea cauzelor se face pe hartie sau pe tabla.

Construirea diagramei cauzelor si a efectului: pe axa principala se trece efectul, pe


ramurile

axei se trec cauzele principale ale efectului (corespund intrebarilor: Cand?, Unde?, Cine?, De
ce?, Ce?, Cum?);

Etapa examinarii listei de cauze generate de fiecare grup;

Stabilirea concluziilor si a importantei cauzelor majore;

SHAPE * MERGEFORMAT
CAND ?

CINE ?

CE ?

CUM ?

DE CE ?

UNDE ?

Figura nr.2.11. Diagrama cauzelor si a efectului


Diagrama cauzelor si a efectului este un instrument folositor atunci cand scopul activitatii
este sa se ajunga la radacina elementelor care au determinat aparitia unui fapt.
Diagrama cauzelor si efectului este asemanatoare cu tehnicile HERRINGBONE
MAPS sau FISHBONE MAPS (scheletul de peste). Acestea pot fi proiectate pentru a arata
interactiunile cauzale ale unui eveniment complex sau a unui fenomen.
Un avantaj al constuirii diagramatice a relatiei dintre efectul dat si cauzele care l-au
determinat este activizarea tuturor participantilor antrenati in acest joc in care se imbina
cooperarea din interiorul grupului cu competitia dintre echipe. Diagrama cauzelor si a efectului
este un instrument folositor atunci cand scopul activitatii grupului este sa se ajunga la radacina
elementelor care au determinat aparitia unui fapt.
2.6.4. Tehnica florii de nufar (Lotus Blossom Technique)[20]
Tehnica florii de lotus presupune realizarea de conexiuni intre idei, concepte, pornind de
la o tema centrala; problema sau tema centrala determina cele opt idei secundare care se
construiesc in jurul celei principale, asemeni petalelor florii de lotus. Cele opt idei secundare
sunt trecute in jurul temei centrale, urmand ca apoi ele sa devina la randul lor teme principale,
pentru alte opt flori de lotus. Pentru fiecare din aceste noi teme se vor construi cate alte opt idei

secundare. Astfel, pornind de la o tema centrala, sunt generate noi teme de studiu pentru care
trebuie dezvoltate conexiuni si noi concepte;
Tehnica florii de lotus stimuleaza si dezvolta capacitati ale inteligentei lingvistice, ale
inteligentei interpersonale, ale inteligentei intrapersonale, ale inteligentei sociale.
TEMA

ideea
1
ideea
5
ideea
3
ideea
7
ideea
2
ideea
4
ideea
6
ideea
8
Figura nr.2.12. Reprezentarea directiei de organizare a Tehnicii Lotus

Etapele tehnicii florii de nufar:

Construirea diagramei, conform figurii


prezentate;

Scrierea temei centrale in centrul


diagramei;

Participantii se gandesc la ideile sau


aplicatiile legate de tema centrala.
Acestea se trec in

cele opt petale (cercuri) ce inconjoara tema


centrala.

Etapa construirii de noi conexiuni pentru


cele 8 noi teme centrale si consemnarea

lor in
diagrama. Se completeaza in acest mod cat mai multe flori de nufar.

Etapa evaluarii ideilor. Se analizeaza diagramele si se apreciaza rezultatele dinpunct de

vedere calitativ si cantitativ. Ideile emise se pot folosi ca sursa de noi aplicatii si teme de studiu
in lectiile viitoare.
Exemplu: Tema centrala: Inteligente multiple
Cele opt idei secundare sunt cele opt tipuri de inteligente, identificate de Howard Gardner:
1. Inteligenta verbal-lingvistica sau inteligenta cuvintelor;
2. Inteligenta logico-matematica sau inteligenta numerelor si a ratiunii;
3. Inteligenta vizual-spatiala sau inteligenta imaginilor, desenului si a picturii ;
4. Inteligenta muzical-ritmica sau inteligenta tonului, ritmului si a timbrului ;
5. Inteligenta corporal-kinestezica sau inteligenta intregului corp;
6. Inteligenta interpersonala sau inteligenta interactiunilor social;
7. Inteligenta intrapersonala sau inteligenta autocunoasterii;
8. Inteligenta naturalista sau inteligenta tiparelor.
Tehnica Lotus poate fi desfasurata cu succes in grup, fiind adaptabila unor largi categorii
de varsta si de domenii.
LOTUS DE GRUP:
Varianta nr. 1 Etape:

Profesorul anunta tema centrala.


Elevii au cateva minute de gandire in mod individual, apoi identifica opt idei secundare
care

decurg din tema centrala. Ideile secundare se trec in diagrama.

Colectivul se imparte apoi in opt grupe de cate trei, patru sau cinci elevi fiecare, in functie
de

numarul de elevi din clasa.

Ideile secundare devin teme centrale pentru fiecare din cele opt grupuri constituite. Astfel,

fiecare grup lucreaza independent, la dezvoltarea uneia dintre ele pentru a gasi opt idei si apoi
prezinta in fata colectivului rezultate.

Completarea diagramei pe baza ideilor expuse de fiecare grup si a discutiilor purtate intre

membrii grupurilor in scopul clarificarii si corectarii.

Evaluarea muncii colaborative in grup, aprecierea participarii si folosirea rezultatelor

obtinute in activitatile urmatoare.


Tehnica Lotus stimuleaza munca colaborativa in echipa si efortul creativ al fiecarui
membru al grupului in solutionarea sarcinii date, avand ca scop central participarea tuturor
elevilor la un exercitiu creator si, in unele cazuri, la gasirea unei solutii la o problema data.
Varianta nr. 2 Etape:

Profesorul sau elevii propun tema centrala;

Moment de lucru independent: fiecare elev se gandeste la ideile conexe;

Discutarea ideilor obtinute si trecerea lor in diagrama;

Constituirea grupurilor. De data aceasta nu mai este necesar sa se constituie numarul fix de

opt grupe, ci a unora similare ca numar de elevi sau ca posibilitati creative.

Fiecare grup isi aduce contibutia la intreaga diagrama, avand in vedere dezvoltarea, atat
cat

poate, a fiecareia dintre cele opt noi teme centrale stabilite. Astfel, avand o limita de timp
membrii grupului 1, de exemplu, vor elabora pe rand, cat mai multe idei (maxim opt idei) pentru
fiecare din ideile/temele trecute in diagrama trecandu-le in diagrama pe care fiecare grup o are la
dispozitie.

La un semnal (dat de cadrul didactic), diagramele se schimba intre grupuri, in sensul


acelor

de ceasornic. Locurile (cercurile) din diagrama ramase goale de la grupul precedent au sansa de a
fi completate acum. Rotirea diagramelor se face pana cand acestea ajung la grupul initial.

In final se citesc diagramele si se apreciaza rezultatele.

In stabilirea temei centrale se poate pleca de la una propusa de profesor sau de catre elevi.
Tema poate fi anuntata sau nu in lectia premergatoare. In cazul in care ea este dinainte cunoscuta
de catre elevi, acestia sunt motivati sa lucreze singuri acasa inainte, cautand variante, culegand
materiale pentru a gasi cat mai multe solutii.
Varianta nr. 3 este asemanatoare variantei numarul 1. Etape:

Se stabileste si se anunta tema centrala.


Se constituie un grup central format din opt elevi din clasa. Acestia vor fi cei care vor
stabili

cele opt idei secundare generate de tema centrala.

Construirea grupelor secundare: dupa punctarea celor opt idei in diagrama, fiecare membru

din grupul central isi alcatuieste un grup de lucru din elevii clasei. Un elev apartine unui singur
grup si toti elevii sunt cuprinsi intr-unul dintre grupuri. Vor rezulta astfel opt grupuri care vor
aborda tema propusa de cel care a constituit grupul. Elevul care a propus tema isi poate alege
colegii cu care sa lucreze la dezvoltarea ei.

Etapa muncii in grup. Fiecare grup secundar lucreaza la elaborarea a opt idei legate de
tema

data. Toti membrii trebuie sa-si aduca contributia. La nivelul grupului se pot stabili rolurile: de
lider, de secretar (avand sarcina de a consemna datele).

Comunicarea ideilor de catre liderul grupului. Au loc discutii, completari, comentarii.

Aprecierea activitatii in grup, a modului de organizare a muncii de catre lider si a valorii

ideilor emise.
Modul de aranjare a grupurilor poate fi sub foma florii de nufar, astfel incat in mijloc sa
fie plasat grupul central si in jur grupurile secundare. Dupa lucrul in grupul central liderii se
intorc inspre grupurile secundare constituite. Daca in grupul central sunt obligatoriu opt membri,
in cele secundare numarul lor poate fi diferit. Conditia ce se impune este ca ele sa nu se
deosebeasca foarte mult in privinta posibilitatii de a genera idei noi.
Important este ca fiecare participant sa fie incurajat sa lucreze, sa aiba posibilitatea de
a-si spune parerea si aceasta sa-i fie luata in considerare. Toate ideile create sunt communicate si
discutate in finalul activitatii.
Tehnica Lotus poate fi aplicata cu succes atat la scolari cat si la adulti, fiind compatibila
cu multe domenii de activitate si aplicabila la diferite obiecte de invatamant. Este o modalitate de

lucru in grup cu mari valente formativ-educative care timuleaza si dezvolta capacitati ale
inteligentelor lingvistice, interpersonale, intrapersonale, naturaliste, sociale.
2.6.5. Tehnica 3-2-1[21]
Este o metoda folosita pentru a aprecia rezultatele unei secvente didactice sau a unei
activitati. Denumirea provine din faptul ca elevii scriu: trei termeni (concepte) din ceea ce au
invatat, doua idei despre care ar dori sa invete mai mult in continuare si o capacitate, o pricepere
sau o abilitate pe care considera ei ca au dodandit-o in urma activitatilor de predare-invatare.
Avantajele acestei tehnici constau in faptul ca elevii devin constienti de urmarile
demersului instructiv-educativ si responsabili de rezultatele obtinute, iar implicarea lor creste
direct proportional cu intelegerea importantei si a necesitatii insusirii unui continut sau a
dobandirii unei priceperi inca din faza initiala a predarii.
Tehnica 3-2-1 poate fi considerata drept o buna modalitatea de autoevaluare cu
efecte formative in planul invatarii realizate in clasa. Este o cale de a afla rapid si eficient care au
fost efectele proceselor de predare si invatare, avand valoare constatativa si de feed-back. Pe
baza conexiunii inverse externe, profesorul poate regla procesele de predare viitoare,
imbunatatindu-le si poate elabora programe compensatorii daca rezultatele sunt sub asteptari ori
programe in concordanta cu nevoile si asteptarile elevilor.
Scopul principal este cel de ameliorare si nu de sanctionare si asigurarea unui invatamant
cu un profund caracter formativ-aplicativ.
Tehnica poate fi privita ca un instrument al evaluarii continue, formative si formatoare,
ale carei functii principale sunt de constatare si de sprijinire continua a elevilor.
2.6.6. Metoda R.A.I. [22]
Metoda R. A. I. are la baza stimularea si dezvoltarea capacitatilor elevilor de a comunica
(prin intrebari si raspunsuri) ceea ce tocmai au invatat. Denumirea provine de la initialele
cuvintelor Raspunde Arunca Interogheaza si se desfasoara astfel:

La sfarsitul unei lectii sau a unei secvente de lectie, profesorul, impreuna cu elevii sai,

investigheaza rezultatele obtinute in urma predarii-invatarii, printr-un joc de aruncare a unei


mingii mici si usoare de la un elev la altul.

Cel care arunca mingea trebuie sa puna o intrebare din lectia predata celui care o prinde.

Cel care prinde mingea raspunde la intrebare si apoi arunca mai departe altui coleg, punand
o

noua intrebare. Evident interogatorul trebuie sa cunoasca si raspunsul intrebarii adresate.

Elevul care nu cunoaste raspunsul iese din joc, iar raspunsul va veni din partea celui care a

pus intrebarea. Acesta are ocazia de a mai arunca inca o data mingea, si, deci, de a mai pune o
intrebare. In cazul in care, cel care interogheaza este descoperit ca nu cunoaste raspunsul la

propria intrebare, este scos din joc, in favoarea celui caruia i-a adresat intrebarea. Eliminarea
celor care nu au raspuns corect sau a celor care nu au dat nici un raspuns, conduce treptat la
ramanerea in grup a celor mai bine pregatiti.
Metoda RA.I. este adaptabila oricarui tip de continut,putand fi folosita la orice disciplina.
Ea permite reactualizarea si fixarea cunostintelor dintr-un domeniu, pe o tema data si exerseaza
abilitatile de comunicare interpersonala, capacitatile de a formula intrebari si de a gasi cel mai
potrivit raspuns.
xemplu: La limba si literatura romana clasa a IV-a , lectia:Rapsodii de primavara
Dupa predarea acestei poezii, elevii si-au adresat intrebari de tipul: Cu cine este asemanata
primavara in poezie?; Care sunt semnele primaverii?; Ce sentimente transmite autorul prin
aceasta poezie?; Ce lasa primavara pe dealuri mucezite? etc.
2.6.7. Hotarari Hotarari[23]
Elevii lucreaza in diade (grupe de cate doi); fiecare diada va primi un text sau va viziona
o caseta video. Cei doi vor mai primi :
Cartonase-rezumat, care au drept scop rezumarea punctelor-cheie ale textului, unele fiind
adevarate, altele false. De exemplu: ventriculul stang alimenteaza plamanul; activitatea inimii se
masoara in batai pe minut etc.
Cartonase-consecinta, care contin urmari ale faptelor descrise in text. Aceste consecinte nu
sunt formulate propriu-zis in cadrul textului. Din nou, unele sunt adevarate, altele false.
Exemplu : daca ventriculul stang este blocat, sangele nu mai ajunge la cap; ingrosarea
arterelor duce de obicei la cresterea tensiunii.
Perechile vor hotari care cartonase sunt corecte si care este greseala in cazul celor
incorecte. Aceasta este o activitate foarte indragita, care creeaza o atmosfera de joc.
2.6.8. Turul galeriei[24]
Aceasta metoda presupune evaluarea interactiva sii profund formativa a produselor
realizate de grupuri de elevi. Etapele realizarii turului galeriei sunt:

Elevii lucreaza in grupuri si reprezinta munca lor pe foaie de format mare sub forma unui

afis. Produsul poate fi: o diagrama,o schema,o reprezentare simbolica (printr-un desen sau
caricatura) etapele esentiale surprinse in propozitii scurte; etc.

Produsele sunt prezentate pe scurt intregii clase, elevii explicand semnificatia si


raspunzand

la eventuale intrebari.

Afisele sunt expuse pe pereti. Langa fiecare afis se va lipi o foaie goala pe care sa se poata

scrie cu markere sau creioane colorate.

Profesorul va solicita grupurilor de elevi sa se opreasca in fata fiecarui afis , sa-l discute si
sa

noteze pe foaia anexata comentariile, sugestiile si intrebarile lor.

In final, grupurile isi reexamineaza propriile produse prin comparatie cu celelalte si citesc
ce

a fost notat de colegii lor pe foile anexate. Se poate continua cu un raspuns al grupului la
comentariile si intrebarile din anexe.
Exemplu:Grupati cate patru, elevii vor descrie unele trasaturi morale pe coli flipchart.
GRUPA I -Minciuina
GRUPA a II-a - Sinceritatea
GRUPA a III-a Bunatatea
Produsele sunt expuse pe peretii clasei, apoi grupurile se rotesc prin clasa, examineaza si
discuta pe marginea lucrarilor,fac comentarii pe lucrarile expuse.
2.6.9. Metoda cadranelor[25]
Activitatea se poate desfasura frontal,individual sau pe grupe. Este o modalitate de rezumare
si sintetizare a unui continut informational solicitand participarea si implicarea elevilor in
intelegerea acestuia. Subiectul poate fi abordat din patru perspective.
Etapele prin care se realizeaza aceasta metoda sunt:

Se traseaza pe tabla doua axe perpendiculare astfel incat sa apara patru cadrane.

In fiecare cadran se vor nota continuturi informationale avand in vedere patru perspective.

Se face sinteza continuturilor in final.

Exemplu: In fiecare cadran se va scrie cate un anotimp, apoi se va cere elevilor sa noteze
ceea ce stiu despre durata zilelor si a noptilor, temperatura, precipitatii, vanturi, comportamentul
animalelor, si dezvoltarea plantelor.

Figura nr.2.13. Exemplu de utilizare a metodei cadranelor la stiinte


Activitatea se poate desfasura frontal,individual sau pe grupe.
2.6.10. Cvintetul[26]
Termenul semnifica o poezie cu cinci versuri. Etapele necesare realizarii cvintetului sunt:

Se porneste de la un subiect propus spre discutare, care sa se reflecte intr-un singur cuvant-

cheie scris pe primul rand.

Pe al doilea rand se scriu doua adjective care sa determine cuvantul-cheie.

Pe al treilea rand se scriu trei verbe la gerunziu.

Pe al patrulea rand se scriu patru cuvinte care exprima sentimente fata de subiect.

Pe ultimul rand, un singur cuvant sinteza, care sa contina intreaga semnificatie a


mesajelor

transmise prin celelalte versuri.


Exemplu: In cadrul lectiilor despre anotimpuri se pot crea cvintetele:
NATURA
Frumoasa, parfumata,

SOARE
Prietenos, luminos,

Renascand, inmugurind, infrunzind,

Arzand, luminand, incalzind,

Bucurie, veselie, speranta, iubire,

Veselie, bogatie, armonie, reverie;

PRIMAVARA

VARA

2.6.11. Piramida povestirii[27]


Este o strategie foarte atractiva pentru copii si valoroasa deoarece prin ea, elevii
sintetizeaza si ideile principale ale textului. Daca se doreste scrierea unei piramide la istorie, se
va alcatui astfel: un cuvant pentru regiunea unde se desfasoara evenimentul istoric, doua
cuvinte pentru conducatorul tarii,trei cuvinte pentru insusirile lui, patru cuvinte pentru faptele
lui, cinci cuvinte pentru analiza.
Exemplu :

Muntenia
Mihai Viteazul
Patriot, iubit, viteaz;
A luptat, a biruit, a unit, a murit
Respectat, admirat, pretuit, pomenit, iubit.
Cu aceste cuvinte se obtine piramida, iar continuand decrescator pana la un cuvant se
obtine si diamantul. La clasele primare se pot folosi si culorile, iar desfasurarea momentului se
poate face si sub forma de joc.
2.6.12. Diamantul[28]
Se imparte colectivul de elevi in doua echipe si vor completa spatiile libere, conform
regulilor jocului, analizand cuvintele sentiment si emotie.
SENTIMENT

puternic

inaltator

patrunde

se simte

se

formeaza

formeazaformeaza

sentimentull

puternic

patrunde

in suflet

SIMTAMANT

insusiri

actiuni

propozitie

sinonim

EMOTIE

puternica

placuta

patrunde

se simte

afecteaza

Emotia

placuta

se simte

in suflet

DUIOSIE

insusiri

actiuni

propozitie

sinonim

Figura nr.2.14. Exemple de utilizare a metodei diamantului


2.6.13. Roata emotiilor[29]

Elevii isi vor exprima opiniile in ce situatii isi vor manifesta


anumite sentimente expuse pe disc si fata de ce persoane au aceste sentimente. Acul se va roti pe
disc si se va analiza situatia data.
Figura nr.2.15. Reprezentare grafica Roata emotiilor
2.6.14. Blazonul[30]
Aceasta metoda poate sa fie considerata ca un corolar al unei lectii sau unitati de invatare.
Forma de organizare poate fi : individual, in perechi, in echipa, pe grupe.
Exemplu: Unitatea ,,Ca un roi de fluturi albi Limba si literatura romana

NU E SOARE, DAR E BINE

Figura nr.2.16. Exemplu de blazon


1. Crinul reprezinta albul pur ca si iarna cu zapada ei, dar si asa cum frigul iernii iti poate face
rau si mirosul crinului te poate imbolnavi.
2. Sania se foloseste numai iarna, aduce bucurie in sufletele copiilor.
3. Fluturele traieste un sezon, atat cat dureaza si iarna, simbolizeaza veselie si incantare si de
multe ori spunem despre fulgi ca sunt ca ,,un roi de fluturi albi.
4. Peisajul de iarna este decorul specific al textelor despre iarna.
2.6.15. Diagrama Venn[31]
Este o metoda grafica realizata cu ajutorul a doua elipse partial suprapuse. In partea
comuna se trec asemanarile, iar in partile ramase se trec deosebirile

Exemplu:
Comparatie intre
predicatiul verbal si cel
nominal
Figura
nr.2.17. Comparatie intre
predicatiul verbal si cel
nominal folosind
Diagrama Venn
2.6.16. Organizatorul
grafic[32]
Este o metoda care faciliteaza esentializarea unui continut informativ care urmeaza sa fie
exprimat sau scris, prin schematizarea, sistematizarea si vizualizarea ideilor.
Se poate utiliza pentru prezentarea structurata a informatiei in cinci moduri:

2.6.16.
OXIGEN

si

DIOXID DE CARBON

ASEMANARI

DEOSEBIRI/
DIFERENTE

sunt gaze
se combina cu hemoglobina
sunt transportate de sange in corpul uman
corpul uman; etc.
este consumat/ eliminate
de catre vietuitoare
intretine

nu intretine

arderea si

arderea si

viata

viata

FORMULACHIMICA
O2

CO2

.. si ..
ASEMANARI

DEOSEBIRI/
DIFERENTE

1 Organizatorul grafic pentru monitorizarea structurilor de tip comparativ (este folosit


pentruasemanari si deosebiri)
Figura nr.2.18 Organizatorul grafic de tip
comparativ. Exemplu schematic si exemplu
concret
2.6.16.2 Organizatorul graficpentru structuri de
tip descriere(este folosit pentru notarea/
descrierea caracteristicilor, proprietatilor,
utilizarilor, componentelor etc.
SHAPE * MERGEFORMAT
Caracteristica 5

Caracteristica 4

Caracteristica 3

Caracteristica 2

Caracteristica 1

SUBIECTUL

SHAPE * MERGEFORMAT

SUBIECTUL

Figura nr.2.19. Organizatorul grafic de tip descriere. Exemplu schematic si exemplu concret
2.6.16.3.Organizatorul grafic pentru structuri de tip secvential
In acest caz elevii sunt solicitati sa listeze conceptele, evenimentele, itemii, lucrurile etc. ,in
ordine cronologica, numerica, deci etapizat, secvential.
1.____________

2.___________
_

3.___________
_
sau

4.__________

_
In ce de-al doilea razboi mondial Germania nazista a atacat si a cucerit, in ordine
cronologica:

Polonia
Cehia

1. Renania
2. Austria

Austria
Renania

3. Cehia
sau

4. Polonia

Figura nr.2.20. Organizatorul grafic de tip secvential. Exemplu schematic si exemplu concret
2.6.16.4. Organizatorul grafic pentru structuri de tip cauza-efect Prin aceasta metoda se face
legatura intre cauza si efectul rezultat al unei actiuni, al unui fenomen etc.

Cauza
Efect 1
Efect 2
Efect 3
Poluarea
duce la
Distrugerea
plantelor
Imbolnavirea
oamenilor

Disparitia
animalelor
Figura nr.2.21. Organizatorul grafic de tip cauzaefect-exemplu schematic si exemplu concret
2.6.16.5. Organizatorul grafic pentru structuri de
tip problema solutie
Separarea apei de pietris

SOLUTIA

Filtrare

Decantare

In aceasta situatie elevilor li se cere sa detecteze problema/situatia-problema si apoi sa o


rezolve, sa gaseasca solutia.
PROBLEMA

SOLUTIA
Figura nr.2.22.Organizatorul grafic de tip
problema-solutie-exemplu schematic
si exemplu concret
2.6.17. Modelarea[33]
Este o metoda foarte eficienta si de mare utilitate folosita pentru formarea deprinderilor de
autoinstruire si cercetare. Desi este distincta, totusi modelarea este o forma a descoperirii bazata
pe analogie intre model si sistemul nou de cunoscut.
Exemple:
1. Poate fi realizat sistemul nostru solar cu ajutorul a zece bilute confectionate din lut sau
plastilina, dar sa aiba culori diferite. Acestea se fixeaza pe un suport de poliester.
2. Cu ajutorul unei portocale strapunsa de o andrea se poate imita Pamantul.
3. Se pot realiza corpuri geometrice cu ajutorul plastilinei si a unor bete de chibrit.(cub, cuboid,
piramida, prisma)
2.7. Metode de rezolvare de probleme prin stimularea creativitatii
2.7.1. Brainstormingul (sau asaltul de idei)[34]
Etimologic,cuvantul brainstorming provine din limba engleza si inseamna furtuna in
creier, aflux de idei, asalt de idei.
Principiul dupa care se ghideaza este cantitatea genereaza calitatea. Conform acestui
principiu, pentru a ajunge la idei viabile si inedite este necesara o productivitate creativa cat mai
mare.

Pentru derularea optima a acestei metode se pot parcurge urmatoarele etape:

Alegerea temei si a sarcinii de lucru pentru grupuri de minim 10 persoane;


Solicitarea intr-un mod cat mai rapid,in fraze scurte si concrete, fara cenzura, a tuturor
ideilor

- chiar traznite, neobisnuite, fanteziste, asa cum vin ele in minte legate de rezolvarea de situatii problema conturate. Se pot face asociatii in legatura cu afirmatiile celorlalti, se pot prelua,
completa sau transforma ideile din grup. Nu se vor admite referirile critice sub nici un motiv.
Nimeni nu are voie sa faca observatii negative.

Inregistrarea in scris a tuturor ideilor pe tabla sau pe flipchart;

Anuntarea unei pauze pentru asezarea ideilor (de la 15 minute pana la o zi);

Reluarea ideilor emise si gruparea lor pe categorii, simboluri, cuvinte-cheie, imagini care

reprezinta posibile criterii;

Analiza critica, evaluarea, argumentarea, contraargumentarea ideilor emise anterior se


poate

realiza printr-o dezbatere la nivelul clasei sau a unor grupuri mai mici;

Selectarea ideilor originale sau a celor mai apropiate de solutii fezabile pentru problema
pusa

in discutie;

Afisarea ideilor rezultate in forme cat mai variate si originale: cuvinte, propozitii, colaje,

imagini, desene, cantece, joc de rol.


O asemenea metoda presupune o serie de avantaje: participarea activa a tuturor elevilor;
dezvoltarea capacitatii de a trai anumite situatii, de a le analiza, de a lua decizii privind alegerea
solutiei optime; exprimarea personalitatii; exersarea creativitatii si a unor atitudini deschise la
nivelul grupului; dezvoltarea relatiilor interpersonale, prin valorizarea ideilor
fiecaruia; dezvoltarea abilitatii de a lucra in echipa; dezvoltarea increderii in sine prin procesul
evaluarii amanate; realizarea unei ambiante pline de prospetime si emulatie.
2.7.2. Ciorchinele[35]
Este o varianta de brainstorming neliniar care stimuleaza gasirea conexiunilor intre idei.
Poate fi utilizat atat in evocare (faza de reactualizare a cunostintelor, de captare a atentiei si de
trezire a interesului) obtinandu-se o buna inventariere si organizare grafica a cunostintelor
elevilor, cat si in etapa de reflexie (recapitulare, sistematizare a cunostintelor) evidentiindu-se
conexiunile dintre idei. Etapele parcurse pentru a realiza ciorchinele sunt :

Se scrie un cuvant/tema (care urmeaza a fi cercetat/a) in mijlocul tablei sau al unei foi de

hartie;

Se noteaza toate ideile, sintagmele sau cunostintele care le vin in minte elevilor, in legatura

cu tema respectiva in jurul cuvantului din centru, tragandu-se linii intre acesta si cuvantul initial.

In timp ce le vin in minte idei noi si le noteaza prin cuvintele respective, elevii vor trage
linii

intre toate ideile care par a fi conectate.

Activitatea se opreste cand se epuizeaza toate ideile sau timpul acordat.


Etapele pot fi precedate de brainstorming in grupuri mici sau in perechi.

In acest fel se imbogatesc si se sintetizeaza cunostintele. Rezultatele grupurilor se comunica


profesorului care le noteaza la tabla intr-un ciorchine fara a le comenta sau judeca.
EVALUARE-TIPURI DE ITEMI

OBIECTIVI

SEMIOBIECTIVI

SUBIECTIVI

itemi cu alegere duala

itemi cu
alegere multipla

itemi de completare

intrebari structurate

eseul liber

eseul structurat

itemi de asociere/
tip pereche

itemi cu raspuns scurt

rezolvarea de probleme

In
etapa finala a lectiei, ciorchinele poate fi reorganizat utilizandu-se anumite concepte
supraordonate gasite de elevi sau de profesor.
Figura nr.2.23. Sistematizarea tipurilor de itemi folosind metoda ciorchinelui
2.7.3. Copacul i deilor
Este o metoda grafica, asemanatoare ciorchinelui, diferit fiind modul de dispunere a ideilor
sub forma unui copac cu ramificatii realizata prin urmatoarele etape:

Se scrie cuvantul-cheie intr-un dreptunghi la baza paginii, in partea centrala;

Se noteaza ideile, facand conexiuni intre ele, asemanandu-se cu ramurile unui copac.
Este util in special pentru evidentierea unor aspecte pozitive/ negative.

Cultivarea

Defrisari

plantelor

Degradarea calitatii
apei si terenurilor

Desteleniri

Disp

aritia plantelor

Constructii

Poluare

a
POZITIV

NEGATIV

Irigatii

Disparitia
animalelor

Influenta
omului
asupra
mediului

Figura nr.2.24. Reprezentarea influentei omului asupra mediului prin metoda


Copacul ideilor
2.7.4. Starbursting (Explozia stelara)[36]
Explozia stelara este o metoda noua de dezvoltare a creativitatii,
similara brainstormingului. Incepe din centrul conceptului si se imprastie in afara, cu intrebari,
asemeni exploziei stelare. Se scrie ideea sau problema pe o foaie de hartie si se insira cat
mai multe intrebari care au legatura cu ea. Un bun punct de plecare il constituie cele de
tipul: Ce?, Cine?, Unde?, De ce?, Cand?. Lista de intrebari initiale poate genera altele,
neasteptate, care cer si o mai mare concentrare. Scopul metodei este de a obtine mai multe
intrebari si astfel cat mai multe conexiuni intre concepte.
Este o modalitate de stimulare a creativitatii individuale si de grup. Organizata in grup,
metoda faciliteaza participarea intregului colectiv, stimuleaza crearea de intrebari la intrebari, asa
cum brainstorming-ul dezvolta constructia de idei pe idei.
Etape:

Se propune o problema.

Colectivul se organizeaza in grupuri preferentiale.

Grupurile lucreaza pentru a elabora o lista cu cat mai multe intrebari si cat mai diverse.

Se comunica rezultatele muncii de grup.

Seevidentieaza cele mai interesante intrebari si se aprecieaza munca in echipa;

Facultativ se pot elabora raspunsuri la unele dintre intrebari.

Figura nr.2.25. Starbursting (Explozia stelara)- in


centru problema si in colturi intrebari

Metoda starbursting este usor de aplicat


oricarei varste si unei palete largi de domenii. Nu este
costisitoare si nici nu necesita explicatii
amanuntite. Participantii se prind repede in joc, acesta
fiind pe de o parte o modalitate de relaxare si, pe de
alta parte, o sursa de noi descoperiri.

2.7.5. Cubul[37]
Metoda este folosita in cazul in care se doreste explorarea unui subiect, a unei situatii
din mai multe perspective. Permite elevilor o abordare complexa si integratoare.
Etapele parcurse in folosirea acestei metode sunt :

Realizarea unui cub pe ale carui fete se scriu cuvintele:descrie, compara, analizeaza,
asociaza, aplica, argumenteaza
Figura nr.2.26. Cubul cu cele sase cerinte,
cate una pe fiecare fata

Anuntarea temei/subiectului pus in discutie.

Impartirea grupului in sase subgrupuri, fiecare urmand sa


examineze tema din perspectiva
cerintei de pe una din fetele cubului,astfel:

Descrie: culorile, formele, marimile etc.

Compara: Ce este asemanator? Ce este diferit?

Analizeaza: Din ce este facut? Din ce se compune? etc.

Asociaza: La ce te indeamna sa te gandesti?

Aplica: Ce poti face cu el? Cum poate fi folosit?

Argumenteaza: pro sau contra si enumera o serie de motive care vin in sprijinul
afirmatiei tale.

Redactarea finala si impartasirea ei celorlalte grupe;afisarea pe tabla.


Exemplu: La obiectul educatie civica, tema: Cunoaste-te, subiectul: Micul neinteles

1. Analizeaza Descrie comportamentul lui Andrei din timpul zilelor de scoala.


2.Compara Gaseste cuvinte cu sens opus: singuratic, rabdator, inteles, a aparea, rusine, etc.
3. Asociaza Gaseste insusiri pentru urmatoarele cuvinte: lacrimi, obraji, copii, replici, coltisor,
4. Analizeaza
a) Ce simte Andrei cand nu este bagat in seama?

b) Ce a inteles din aceasta intamplare?


5. Aplica Imagineaza-ti ca esti Andrei. Ce vei face in continuare?
6. Argumenteaza De ce lectia se cheama Micul neinteles?
2.7.6. Graffiti
Este tot un brainstorming. Este o tehnica de organizare grafica a cunostintelor.
Activitatea poate fi organizata pe grupe, fiecare primind o alta sarcina.
Avantajele metodei sunt: posibilitatea de a citi raspunsurile colegilor, de a raspunde, de a
compara raspunsurile, de a face unele completari sau corectari.
Etape:

Un grup primeste un subiect, iar celalalt grup alt subiect.

Fiecare grup noteaza ideile referitoare la subiectul primit.

Apoi se schimba subiectele intre grupuri si fiecare grup completeaza cunostintele.

Foile revin la grupurile initiale. Se analizeaza si sintetizeaza ideile in grup.

Foile sunt afisate si prezentate de un reprezentant al grupului.


Se poate realiza si cu ajutorul desenelor.
Exemplu: Pentru lectia: ,,Anotimpurile Cunoasterea mediului

grupa I:
ghiocei

FLORI DE PRIMAVARA

viorele
se

brandu

lacrimioar
e

lalele

narcise

toporasi

zambile
grupa a II-a:
mere

FRUCTE DE
TOAMNA

pere

castane
gutu

alune

struguri

nuci
pere

grupa a III-a:
zapada

saniuta

bradul

BUCURIILE
IERNII

sarbatorile

ca

dourile

vacanta

bataia cu bulgari

colindatul
grupa a IV-a:
marea
muntele
BUCURIILE
VERII

strandul

vacanta

concediu

bunicii

soarele

padurea
2.7.7. Scaunul intervievatului
Aceasta metoda se poate folosi in cadrul reactualizarii, in locul traditionalei conversatii sau
la sfarsitul lectiei, pentru realizarea feed-back-ului.
Etape:

In mod practic, se numeste un elev care se aseaza pe un scaun in fata clasei si joaca rolul

intervievatului.

Colegii sai ii adreseaza intrebari, jucand rolul unor mici reporteri.

Dupa putin timp, se schimba intervievatul.


Exemplu:

Pentru realizarea feed-back-ului in cadrul lectiei Soarele si viata, reporterii pot pune
intrebari de genul: Ce este soarele ? Prin ce face Soarele viata posibila pe pamant?,
Cum se formeaza anotimpurile ?, De ce iarna este frig ? etc.
2.7.8. Discutia[38]
Consta intr-un schimb organizat de informatii si de idei, de impresii si de pareri, de critici
si de propuneri in jurul unei teme sau chestiuni determinate in scopul examinarii si clarificarii in
comun a unor notiuni si idei, al consolidarii si sistematizarii datelor si conceptelor, al explorarii
unor analogii, similitudini si diferente, al solutionarii unor probleme care comporta alternative.
Discutia cu clasa este fundamentala pentru invatarea interactiva. Din perspectiva unui
participant, discutia presupune avansarea unor idei si receptarea unei multitudini de idei, unele
in acord, altele in dezacord cu parerile proprii, dar tocmai aceasta varietate este aceea care
provoaca gandirea la actiune.

Are o serie de avantaje: crearea unei atmosfere de destindere, facilitarea intercomunicarii


si a acceptarii punctelor de vedere diferite, constientizarea situatiilor in aparenta
simple, optimizarea relatiilor profesor-elevi, realizarea unui climat democratic la nivelul clasei,
exersarea abilitatilor de ascultare activa si de respectare a regulilor de grup.
Etape:

Stabilirea regulilor discutiei si reamintirea acestor reguli pe parcursul discutiei;

Dispunerea elevilor in cerc sau semicerc;

Prezentarea subiectului discutiei cu claritate si intr-un mod care sa incurajeze exprimarea


ideilor;
Moderarea discutiei, facilitand exprimarea punctelor de vedere.

Intr-o discutie, rolul profesorului este de facilitare a fluxului coerent de idei al elevilor
ceea ce presupune incurajarea lor de a se exprima adecvat si la obiect. De aceea este bines a
cunoasca actiunile care faciliteaza discutia: parafrazarea; verificarea intelegerii; complimentarea
unui punct de vedere interesant sau pertinent; sugerarea unei noi perspective sau a unui
contraexemplu pentru a contracara - fara a critica insa; energizarea discutiei; medierea
divergentelor prin reformularea punctelor de vedre opuse din perspectiva tolerantei; evidentierea
relatiilor dintre interventiile diferitilor elevi; rezumarea ideilor principale.
2.7.9. Reteaua de discutii[39]
Se recomanda utilizarea metodei la disciplinele umaniste, cu conditia ca tema sa permita
abordari contradictorii.Sunt necesare mai multe etape:

Stabilirea temei pusa in discutie.


Profesorul adreseaza o intrebare prin care se solicita un raspuns pozitiv sau negativ insotit
de

argumente.

Identificarea argumentelor de catre elevi.


Individual se completeaza o lista cu argumente care sustin raspunsul pozitiv, apoi una cu
cele

care sustin un raspuns negativ.

In perechi se construiesc doua liste cu argumente pro si contra;

Fiecare pereche va lucra cu alta pereche, aducand argumente pe ambele liste.

Reflectarea asupra argumentelor si stabilirea argumentelor pro sau contra.


Reteaua de discutii poate fi o etapa pregatitoare pentru o dezbatere.

2.7.10. Dezbaterea[40]

Metoda dezbaterii presupune abordarea unei motiuni (o propozitie care reprezinta tema
dezbaterii) din doua perspective opuse. De aceea, in toate tipurile de dezbateri exista doua
echipe: afirmatoare care trebuie sa sustina motiunea si negatoare care combate motiunea.
Tipul de abordare pro-conta le dezvolta participantilor abilitatea de a analiza probleme
controversate din multiple perspective, ii stimuleaza sa emita judecati asupra unui fapt pe baza
unor criterii obiective, sa apere o pozitie folosind argumente sustinute de dovezi si nu de opinii.
Tehnicile dezbaterii dezvolta: gandirea critica, toleranta fata de opiniile diferite sau
adverse, stilul de prezentare a unei argumentatii in fata unei audiente, capacitatea de persuasiune,
abilitatile de lucru in echipa. Presupune parcurgerea urmatoarelor etape:

Se prezinta motiunea de catre profesor.

Se imparte clasa in doua echipe:afirmatoare si negatoare.

Profesorul stabileste impreuna cu elevii motivele pro si contra.

Fiecare echipa construieste sistemele de argumente una in cazul afirmator, cealalta, in cazul

negator.

Are loc dezbaterea prin schimbul de idei si argumente intre cele doua echipe.

In etapa finala are loc analiza dezbaterii si feed-back-ul profesorului.


Se va realiza o comparatie a celor doi termeni folosind schema organizatorului grafic de tip

comparativ, prezentata de profesor.


2.7.11. Jocul de rol
Metoda jocului de rol se bazeaza pe ideea ca se poate invata nu numai din experienta directa, ci
si din cea simulata. Jocul face ca elevul sa invete cu placere, sa devina interesat de activitatea
ce se desfasoara, ii face pe cei timizi sa devina mai volubili, mai activi, sa capete mai multa
incredere in capacitatile lor, mai multa siguranta in raspunsuri.
Simularea prin joc de rol duce la cresterea gradului de adaptabilitate si la ameliorarea
relatiilor dintre persoane, dezvoltand in acelasi timp gandirea critica, capacitatea de exprimare si
pe cea empatica. De exemplu, in cadrul unui joc de rol despre un furt, jucand rolul victimei,
elevul poate intelege ce simte o persoana atunci cand este victima unui delict.
Exista mai multe variante, dintre care mentionam:

Jocul cu rol prescris, dat


Fotografia nr.2.1. Jocul cu rol
prescris Poveste povestilor
- Jocul cu rol improvizat, creat de cel
care interpreteaza se porneste de la o
situatie data si fiecare participant trebuie
sa-si dezvolte rolul.
Etapele metodei sunt:

Se stabilesc, obiectivele tema/problema pe care jocul de rol trebuie sa le ilustreze si


personajele de interpretat.

Se pregatirea fiselor cu descrierile de rol.

Se stabilesc actorii sau observatorii daca se interpreteaza simultan, in grupuri mici .

Se stabileste modul in care se va desfasura jocul de rol: ca o povestire (cu narator si


personaje), ca o sceneta, ca un proces care respecta in mare masura procedura oficiala.

Incalzirea grupului in vederea acceptarii jocului de rol.

Acordarea catorva minute elevilor pentru a analiza situatia si pentru a-si pregati rolurile/

reprezentatia.

Elevii interpreteaza jocul de rol.


In timpul interpretarii, uneori este util sa se intrerupa interpretarea pentru a le cere elevilor
sa reflecteze la ceea ce se intampla.
In final, este important ca elevii sa reflecteze la activitatea desfasurata ca la o experienta de

invatare.Se evalueaza activitatea impreuna cu actorii si spectatorii. In cazul in care jocul de


rol nu este reusit, se discuta cu elevii in ce mod poate fi imbunatatit.
2.7.12. Jurnalistii povestesc[41]
Este o metoda care contribuie la dezvoltarea exprimarii orale, la implicarea intregii clase
de elevi in activitate, la exersarea memoriei.
Desfasurarea jocului:

Elevii sunt impartiti in jurnalisti si spectatori.

Conducatorul de joc povesteste o intamplare.

Toti jurnalitii repovestesc intamplarea, iar elevii-spectatori noteaza eventualele greseli sau

omisiuni.

Dupa povestirea ultimului jurnalist, elevii-spectatori reconstituie, impreuna, istoria initiala.

2.7.13. Istorie din prelungiri[42]


Este o metoda care contribuie la dezvoltarea exprimarii orale, la implicarea intregii clase
de elevi in activitate, la exersarea memoriei.
Desfasurarea jocului:

Elevii pot fi impartiti in jucatori si observatori sau, daca sunt putini elevi, toti sunt jucatori.

Jucatorii sunt asezati in cerc, observatorii stau in afara cercului.

Conducatorul de joc transmite textul de pornire primului jucator.

Fiecare jucator reia textul si adauga cate o fraza.

Jocul continua pana se inchide cercul.

Dupa povestirea ultimului jucator, elevii-observatori reiau povestirea, gasesc o incheiere,


daca nu a fost terminata sau pot comenta felul in care s-a creat povestirea prin colaborarea
fiecarui jucator.

2.7.14. Jurnalistul cameleon[43]


Este o metoda care contribuie la dezvoltarea exprimarii orale in registre emotionale
diferite, la implicarea elevilor in activitate, la dezvoltarea imaginatiei.
Desfasurarea jocului parcurge mai multe etape:

Elevii sunt impartiti in jurnalisti si spectatori.

Profesorul ii cere unui jurnalist sa citeasca sau sa relateze o intamplare.

Jurnalistul trebuie sa realizeze prezentarea in moduri diferite: pe un ton neutru, pe un ton

glumet, pe un ton ironic etc.

Spectatorii pot sa isi creeze propria interpretare sau pot creiona alte situatii.

2.7.15. Ghidul de studiu[44]


Este o metoda care incurajeaza nu numai lucrul in echipa, dar si initiativa, oferind
posibilitatea de a selecta informatiile dintr-un text dat. Ea ghideaza lectura elevilor cu ajutorul
unor intrebari si contribuie la formarea parerii personale despre o tema data.
Etapele activitatii:

Profesorul formuleaza cateva intrebari care servesc drept ghid de studiu in abordarea
textului.

Intrebarile oferite elevilor de catre profesor sunt astfel formulate incat raspunsul la ele sa nu fie
oferit de-a gata de text, ci sa fie descoperit sau construit de catre elev prin studierea atenta a
textului si prin activitati de gandire / reflectie individuala si in grup

Intrebarile pot constitui puncte de plecare pentru discutii sau pentru realizarea unor

raspunsuri scrise, comentarii etc.


2.7.16. Jurnalul dublu[45]
Este o metoda prin care cititorii stabilesc o stransa legatura intre text si propria lor
curiozitate si experienta.
Pentru a face un asemenea jurnal, elevii trebuie sa imparta o pagina in doua, tragand pe
mijloc o linie verticala. In partea stanga li se va cere sa noteze un pasaj sau o imagine din text
care i-a impresionat in mod deosebit pentru ca: le-a amintit de o experienta personala, i-a
surprins, nu sunt de acord cu autorul sau pentru ca o considera relevanta pentru stilul sau tehnica
autorului. In partea dreapta li se va cere sa comenteze acel pasaj: De ce l-au notat?; La ce i-a
facut sa se gandeasca?; Ce intrebare au in legatura cu acel fragment?.
Un astfel de jurnal cu dubla intrare poate fi astfel:
NOTITE

COMENTARII

Figura nr.2.28. Jurnalul dublu-exemplu schematic


NOTITE

COMENTARII

Un copil nu este un vas pe care sa-l


umpli, ci o faclie pe care s-o aprinzi astfel
incat, mai tarziu sa lumineze cu o lumina
proprie.

( Plutarh )

Figura nr.2.29. Jurnalul dublu-exemplu concret utilizat in activitatea de mentorat


Dupa ce elevii au realizat lectura textului, jurnalul poate fi utilizat in faza de reflectie, daca
profesorul revine la text, cerandu-le elevilor sa spuna ce comentarii au facut in legatura cu
diverse pasaje.
2.7.17. Reteaua personajului[46]
Este o metoda prin care putem realiza caracterizarea unui personaj. Se poate realiza
individual sau in grup. Etapele activitatii sunt:

Elevii citesc textul, apoi noteaza intr-un cerc numele personajului.

Scriu in cercurile-satelit cuvinte care caracterizeaza acest personaj .

Noteaza in jurul cercurilor actiuni, atitudini, extrase din text, care evidentiaza insusirile
alese, completand reteaua;

Reteaua personajului este prezentata in fata clasei si discutata. Se pot alcatui postere,
expuse apoi in clasa.

2.7.18. Metoda horoscopului[47]


Pentru identificarea elevilor la care predomina un stil global de invatare putem folosi ca
activitate la clasa Metoda horoscopului. Aceasta metoda este utilizata, in general, in
caracterizarea personajelor. Activitatea se desfasoara in grup si presupune parcurgerea
urmatoarelor etape:

Studierea in mod individual a unui text sau povestire care are mai multe personaje.

Alegerea unui personaj asupra caruia se va concentra discutia pentru a-l caracteriza cat mai

bine.

Citirea trasaturilor fiecarui semn zodiacal, oferite elevilor separat pe o foaie.

Luarea unei decizii privind incadrarea personajului ales intr-un semn zodiacal.

Justificarea alegerii facute, prin gasirea a trei sinonime pentru fiecare trasatura a zodiei
careia

apartine personajul ales, identificarea in textul povestirii a unui citat relevant care sustine
incadrarea personajului in zodia respectiva, explicarea, cu cuvinte proprii a felului in care citatul
ales ilustreaza descriptorul din zodia respectiva.

Acordul grupului asupra unu simbol grafic pentru a reprezenta personajul cu trasaturile lui

dominante.

Desenarea simbolului pe un poster alaturi de care sunt notati descriptorii semnului caruia ii

apartine personajul.
Elevii care au un stil de invatare auditiv, invata vorbind si ascultand, verbalizeaza
actiunea pentru a depasi dificultatile. Utilizand tehnica KWL (Stiu/ vreau sa stiu/ am invatat),
elevii constientizeaza verbalizand ceea ce stiu sau cred ca stiu referitor la un subiect, o problema
si totodata, a ceea ce nu stiu sau nu sunt siguri ca stiu dar ar dori sa invete.
Se cere elevilor sa inventarieze, prin discutii in perechi sau in grup, ideile pe care
considera ca le detin cu privire la subiectul investigatiei care va urma Aceste idei sunt notate in
rubrica Stiu.Ideile despre care au indoieli sau despre care ar dori sa stie mai mult sunt grupate
in rubrica Vrea sa stiu.
Studierea unui text, realizarea unei investigatii sau dobandirea unor cunostinte
referitoare la subiectul selectat de profesor.

In faza de realizare a sensului/intelegerii, elevii inventariaza ideile asimilate pe care le


noteaza in rubrica Am invatat.
In fiecare rubrica apar ideile corespunzatoare, evidentiindu-se situatia de plecare, aspectele si
intrebarile la care au dorit sa gaseasca raspunsuri si ceea ce au dobandit in urma procesulu de
invatare.
Elevii timizi sau cu posibilitati de exprimare mai reduse participa cu succes la actul
invatarii, sporindu-le increderea in fortele proprii, performantele lor, contribuind la dezvoltarea
intelectuala, la socializarea lor.
2.7.19. Metoda Palariilor ganditoare (Thinking hats Edward de Bono)[48]
Este o tehnica interactiva, care stimuleaza creativitatea participantilor.. Sunt sase palarii
ganditoare avand culoari: alb, rosu, galben, verde, albastru si negru. Fiecare membru isi alege o
palarie si interpreteaza roluri in functie de palaria aleasa. Rolurile pot fi inversate, participantii
sunt liberi sa spuna ce gandesc, dar sa fie in accord cu rolul pe care il joaca. Culoarea palariei
este cea care defineste rolul.
Aceasta metoda corespunde diferitelor tipuri de gandire.
Palaria albastra este liderul, managerul, conduce jocul. Este palaria responsabila cu
controlul demersurilor desfasurate.
Palaria alba este povestitorul, cel ce reda pe scurt continutul textului.
Palaria rosie este psihologul care isi exprima sentimentele fata de personajele intalnite.
Palaria neagra este criticul, este palaria avertisment, concentrata in special pe aprecierea
negativa a lucrurilor.
Palaria verde este ganditorul, care ofera solutii alternative.
Palaria galbena este creatorul, simbolul gandirii pozitive si constructive, creeaza finalul.
Avantajele metodei sunt: dezvoltarea gandirii critice,angajarea intensa a tuturor fortelor
psihice de cunoastere, manifestarea empatiei fata de anumite personaje.
Exemplu: Lectia Negutatorul florentin, de Petre Ispirescu-clasa a IV-a, limba si
literatura romana
Palaria alba povesteste pe scurt textul lecturii;
Palaria albastra caracterizeaza marele voievod Vlad Tepes ca fiind impunator, iute ca
focul, in timp ce negustorul era fricos, suspicios, grijuliu pentru averea si viata sa;
Palaria rosie arata ca domnitorul isi iubea poporul pe care-l conducea si purta de grija
tuturor celor aflati in tara sa, inclusiv a negutatorului florentin.
Palaria neagra critica atitudinea negutatorului neavand incredere in oamenii si legile
tarii. El trebuia sa se informeze despre tara condusa de Vlad Tepes. Domnitorul trebuia sa-si
infraneze mania explicandu-i cu calm negutatorului situatia creata.

Palaria verde spune ca negutatorul ar fi putut sa-si adaposteasca averea la un han sau
si-ar fi putut plati oamenii care sa-i apere avutul fara sa-l deranjeze pe domnitor.
Palaria galbena gaseste alt final textului.
2.7.20.Caruselul [49]
Este o metoda interactiva de grup. Consta in impartirea grupului in subgrupe de discutii.
Fiecare subgrupa alege un reprezentant care realizeaza rapoarte. Se parcurg mai multe etape:

Se formeaza grupe asezate pe doua randuri, fata in fata.


Fiecare grup trebuie sa indeplineasca o sarcina legata de grupul in fata caruia se afla.
Ulterior

se pot schimba rolurile sau sarcinile pot fi indeplinite de ambele grupe simultan.

Dupa aceea, fiecare grup se deplaseaza spre stanga (sau spre dreapta) cu conditia sa
pastreze

aceeasi directie, ajungand in fata altui grup si indeplinind aceeasi sarcina, in acelasi mod ca
inainte. Grupul care ajunge la capatul randului se va muta la inceputul celuilalt rand.

Grupurile isi pot schimba pozitia de mai multe ori, pana cand cercul se inchide si primele

doua grupuri se intalnesc din nou.


2.7.21. Masa rotunda[50]
Elevii abordeaza o tema ale carei parti componente au fost aprofundate de membrii
grupului si prezentate rand pe rand. Etape:

Profesorul anunta tema ce va fi abordata.

Se imparte cate o foaie de hartie fiecarui grup.

Fiecare membru al grupului noteaza cate o idee, pe rand, pana se epuizeaza toate. De

preferinta, fiecare membru al grupului va folosi o culoare diferita.


Este important ca elevii sa primeasca din partea profesorului un feed-back la ideile pe care
le-au scris.
2.7.22. Interviul in trei trepte[51]
Elevii se organizeaza in triade, pentru a fi pe rand, intervievator, intervievat,
observator.
Exemplu: Interviul poate contine intrebari de genul:
Trebuie sa scrii o carte. Despre ce ar fi vorba in ea?

Daca ai fi nevoit sa te identifici cu o carte, care ar fi aceea si de ce?


Cum crezi ca ar arata lumea fara carti?
Raspunsurile cele mai interesante se comunica intregii clase.
2.7.23. Studiul de caz[52]
Este o metoda care se bazeaza pe cercetare si stimuleaza gandirea critica prin analiza,
intelegerea, diagnosticarea si rezolvarea unui caz. Pentru a intari ideea de participare activa si
efectiva la solutionarea unei probleme, se recomanda ca situatiile folosite sa fie unele reale.
Alegerea cazului se face in functie de anumite criterii nu orice situatie este un caz, trebuie
sa intruneasca urmatoarele caracteristici: sa fie autentica, sa propuna o interventie urgenta; sa fie
o situatie-problema care suscita interesul;sa fie legata de preocuparile grupului, pentru ca
participantii la rezolvarea cazului sa detina informatiile necesare si sa gaseasca solutii de
rezolvare; sa fie complet prezentata sa contina toate datele necesare pentru a fi solutionata.
Etape:

Se alege cazul.

Elevii cerceteaza materialul. Pentru a-i ajuta profesorul formuleaza intrebari de genul:

Ce s-a intamplat in situatia cercetata? ; Care sunt partile implicate?; Ce elemente sunt
importante?; Lipseste ceva semnificativ din prezentarea faptelor?; De ce au actionat cei
implicati in acel mod?
La prima vedere a cazului, elevii vor avea pareri diferite si controversate, deoarece nu vor
lua in considerare toate elementele cazului.

Se revine la caz , se stabilesc din nou toate datele problemei,

conceptualizare, ierarhizare si sistematizare. Elevii vor face referiri la caz apeland la


reglementari legale, standarde, prevederi etc.

In faza de conceptualizare, discutiile pot fi orientate in urmatoarele directii:


priveste in urma asupra conditiilor si contextului in care s-a petrecut cazul
priveste dedesubt asupra principiilor operationale care pot fi generalizate;
priveste in jur asupra tuturor situatiilor similare;
priveste inainte asupra necesitatii modificarii atitudinilor noastre personale daca vrem
sa rezolvam astfel de cazuri intr-un mod eficient.
In final se trag concluzii cu valabilitate si in alte situatii de viata.

Exemple de situatii reale, autentice care pot constitui studiu de caz: inegalitati sociale care
incalca principiile dreptatii; mobilitatea sociala in cadrul unei comunitati rurale determinata de o

conjunctura economica negativa; neconcordanta dintre drepturile omului si mentalitatile,


obiceiurile, conceptiile specifice unei comunitati umane.
2.7.24. Problematizarea[53]
Este una din cele mai utile metode, prin potentialul ei euristic si activizator. Aceasta
metoda consta in crearea unor dificultati practice sau teoretice, a caror rezolvare sa fie rezultatul
activitatii proprii de cercetare efectuate.
Se face o distinctie clara intre conceptul problema si conceptul situatie-problema.
Primul vizeaza problema si rezolvarea acesteia din punctul de vedere al aplicarii, verificarii unor
reguli invatate, al unor algoritmi ce pot fi utilizati in rezolvare. O situatie-problema desemneaza
o situatie contradictorie, conflictuala, ce rezulta din trairea simultana a doua realitati: experienta
anterioara, cognitiv-emotionala si elementul de noutate, necunoscutul cu care se confrunta
subiectul. Acest conflict incita la cautare si descoperire, la intuirea unor situatii noi, a unor relatii
aparent inexistente intre ceea ce este cunoscut si ceea ce este nou pentru subiect. O intrebare
devine situatie-problema atunci cand declanseaza curiozitatea, tendinta de cautare,de depasire a
obstacolelor. In problematizare, cea mai importanta este crearea situatiilor problematice si mai
putin punerea unor intrebari.
Etape posibile in abordarea unei situatii-problema:

Se defineste punctul de plecare si se stabileste scopul urmarit.


Se pune problema prin cunoasterea profunda a situatiei de plecare si se selecteaza
informatia.

Se organizeaza informatia.

Se transforma informatia pe calea rationamentului, inductiei si deductiei, a intuitiei si

analogiei, inclusiv a utilizarii si a altor procedee para-logice in vederea identificarii solutiilor


posibile;

Se ia decizia optiunea pentru solutia optima.

Se verifica solutia aleasa si rezultatele.

Utilizarea acestei metode presupune o antrenare plenara a personalitatii elevilor, a


componentelor intelectuale, afective si volitive.
Exemplu: Unui copil din clasele I-IV i se prezinta doua vase de forma diferita si care
contin un lichid colorat: un vas subtire si inalt, celalalt este larg. Numai invatatorul stie ca in cele
doua vase se afla aceeasi cantitate de lichid. Se vor pune intrebarile: In care vas se afla mai mult
lichid ? ; Ar putea fi oare aceeasi cantitate in cele doua vase ?
Elevii vor ajunge la concluzia ca cele doua vase contin aceeasi cantitate de lichid.
2.7.25. Phillips 6/6[54]

Este o metoda similara brainstorming-ului si tehnicii 6/3/5, care se individualizeaza insa


prin limitarea discutiei celor sase participanti la sase minute. Are drept scop intensificarea
productiei creative, ca si in cazul tehnicii 6/3/5.
Etape:

Clasa se imparte in grupe eterogene de cate sase elevi, care urmeaza sa discute o tema data.

Profesorul expune subiectul, explica scopul si modul de desfasurare a activitatii.

Fiecare grup desemneaza un coordonator si un purtator de cuvant.

Cei sase membri ai grupului discuta timp de sase minute, facand schimb de idei cu privire
la tema propusa.

Fiecare grup intocmeste un raport pe baza ideilor expuse si apoi purtatorul de cuvant il
prezinta in fata tuturor.

Animatorul sau purtatorii de cuvant realizeaza o sinteza a rapoartelor, stabilind solutia


finala, conform opiniei majoritare.
Avantajele metodei Philips 6/6 sunt similare braistorming-ului si tehnicii 6/3/5, in

ceea ce priveste facilitarea comunicarii, obtinerea intr-un timp scurt a numeroase idei,
prin intensificarea demersului creativ si prin stimularea imaginatiei tuturor participantilor.
Ea pemite intarirea coeziunii grupului si angajeaza elevii/studentii in (auto)evaluare.
Cooperarea din interiorul echipei se imbina cu competitia dintre grupuri.
Dezavantajele apar atunci cand numarul elevilor nu este multiplu de 6 sau cand este
respctata limita de timp impusa, de sase minute.
Exemplu: La clasa a IV-a, la geografie s-a propus urmatoarea situatie problema: Romania
are potential turistic, dar strainii nu o viziteaza in numar mare. De ce?
Clasa s-a impartit in grupe de cate sase elevi lasandu-se ca timp de lucru sase
minute.
Conducatorul fiecarei grupe a prezentat solutiile la care s-a ajuns. S-au discutat apoi
punctele de
vedere a grupelor pentru a ajunge la idei comune. Invatatorul a stabilit solutia optima.
2.7.26. Metoda 6-3-5 (metoda Brainwriting)[55]
Este o metoda care ofera elevilor posibilitatea sa se exprime in mod liber. Este tot un
brainstorming. Se parcurg urmatoarele etape:

Se formeaza grupuri de cate sase membri, fiecare primind cate o foaie impartita in trei
coloane.

Profesorul enunta problema.

Fiecare din cei sase membri ai grupului noteaza trei idei pentru rezolvarea problemei, cate

una in fiecare rubrica.

Fiecare participant transmite colegului din dreapta foaia si o primeste pe cea a colegului
din

stanga, cele trei idei emise de acesta fiind reluate si imbunatatite, completate, modificate sau
prelucrate din prisma propriului punct de vedere. Urmeaza o noua deplasare a foilor de hartie,
apoi alta si alta pana cand foile trec pe la toti ceilalti cinci membri ai grupului.

Liderul strange foile.

Profesorul impreuna cu elevii realizeaza o evaluare a ideilor obtinute..

Are ca avantaje faptul ca ofera elevilor mai putin comunicativi posibilitatea de a se


exprima; stimuleaza constructia de idei pe idei;incurajeaza solidaritatea in grup si competitia
intre grupuri; are caracter formativ-educativ, dezvoltand spiritul de echipa cat si procesele
psihice superioare.
2.7.27. Reuniunea-panel[56]
Este tot un brainstorming. Etapele ce trbuie parcurse in derularea metodei sunt:

Pentru studiul unei probleme se organizeaza un grup restrans de elevi competenti,

reprezentativi, ceilalti elevi asculta in tacere si intervin prin mesaje scrise adresate primilor.

Elevii care constituie esantionul-panel (5-6) la numar se asaza in jurul unei mese sub

conducerea profesorului.

Elevii care formeaza auditoriul primesc biletele de hartie pe care vor scrie mesaje si care
vor

fi inmanate esantionului-panel de catre un elev desemnat de la inceput.

Elevii experti discuta , schimba opinii si idei cu privire la tema propusa, iar auditoriul tacut

transmite mesaje care pot fi:intrebari, impresii, sugestii, manifestare dezacordului, aducerea unor
informatii suplimentare.

Se face o sinteza a celor discutate.

2.7.28. Stiu / vreau sa stiu / am invatat[57]


Cu grupuri mici sau cu intreaga clasa se trece in revista ceea ce elevii stiu deja despre o
anumita tema si apoi se formuleaza intrebari la care se asteapta gasirea raspunsurilor in lectie.
Etapele metodei sunt:

Se cere elevilor sa formeze perechi si sa faca o lista cu tot ce stiu despre tema ce urmeaza a
fi

abordata. In acest timp se construieste pe tabla sau flipchart un tabel cu urmatoarele coloane:
Stiu/ vreau sa stiu/ am invatat.
STIU
Ce credem ca stim?

VREAU S STIU

AM INVTAT

Ce vrem sa stim?

Ce am invatat?

Tabelul nr.2.2. Reprezentarea metodei Stiu / vreau sa stiu / am invatat

Se cere perechilor sa spuna ce au scris sisa noteze in coloana din stanga informatiile cu
care

tot grupul este de acord;

Se Solicita elevilor sa intocmeasca o lista de intrebari care vor evidentia nevoile


de invatare

ale elevilor in legatura cu tema abordata.

Elevii citesc textul.

Dupa lectura textului se revine asupra intrebarilor formulate in prima coloana, se identifica

cele la la care s-au gasit raspunsurile in text si se trec in coloana AM INVTAT.

Se compara ceea ce cunosteau deja elevii despre tema abordata, tipul si continutul

intrebarilor pe care le-au formulat si ceea ce au invatat prin lecturarea textelor.

Se revine la intrebarile care au ramas fara raspuns si sesugereaza elevilor unde ar putea sa

gaseasca informatii. Intrebarile fara raspuns pot fi folosite ca punct de plecare pentru investigatii
personale.

Se cere elevilor sa organizeze informatia cuprinsa in coloana a treia dupa anumite criterii.

2.7.29. Controversa creativa[58]


Este o metoda in care profesorul pregateste pentru discutie una sau mai multe afirmatii
care pot da nastere cel putin la doua puncte de vedere diferite si le supune discutiei grupului.
2.7.30. Fishbowl (tehnica acvariului)[59]
Permite furnizarea unui context in care participantii pot sa exerseze observatia care
contribuie la dezvoltarea spiritului critic si a intelegerii diferentelor de opinie.

Etape:

Se impart participantii in doua grupuri care vor fi asezate ca doua cercuri concentrice.

Se precizeaza sarcina sau temei discutiei.

Grupul interior este activat, discutand deschis sau lucrand.

Grupul din exterior asculta si observa ceea ce se discuta in cercul interior si interactiunile

care au loc intre membrii sai.

Grupul exterior prezinta grupului interior observatiile in legatura cu ceea ce s-a petrecut in

timpul exercitiului.

Se analizeaza comportamentul participantilor care au fost observati.

Se face rezumarea si se ofera feed-back-ul participantilor.

2.7.31. Metoda focus-grup[60]


Aceasta metoda are ca scop modificarea ideilor, atitudinilor si opiniilor exprimate de
catre participanti in legatura cu o tematica delimitata.
Utilizarea discutiei prezinta numeroase avantaje dintre care mentionam: crearea unei
atmosfere de deschidere; facilitarea intercomunicarii si a acceptarii punctelor de vedere diferite;
constientizarea complexitatii situatiilor in aparenta simple; optimizarea relatiilor profesor elevi
si statornicirea unui climat democratic la nivelul clasei; prin discutii se exerseaza abilitatile de
ascultare activa si de respectare a regulilor de dialog.
Etape:

Stabilirea regulilor de discutie;

Aranjarea elevilor in cerc sau semicerc ;

Prezentarea subiectului discutiei cu claritate si intr-un mod care sa incurajeze exprimarea


ideilor.

Modelarea discutiei, avand grija sa fie orientatecu subtilitate raspunsurile elevilor,


facilitand

exprimarea punctelor de vedere diferite si lansand intrebari care sa provoace continuarea


discutiei. Nu este permisa monopolizarea discutiei de catre anumiti elevi si sunt incurajati elevii
timizi sa participe la discutii..
Avantaje: ofera manifestarea unor puncte de vedere diferite; asigura un climat interactiv,
mareste capacitatea de comunicare; favorizeaza aparitia unor raporturi noi de cunoastere si de
stima

reciproca; obisnuieste participantii sa accepte puncte de vedere diferite, creste toleranta si


dezvolta capacitatea de sustinere a propriului punct de vedere; ofera sansa de a reflecta asupra
propriilor idei, valori, atitudini si reconsiderarea lor in contextul contactului cu diferentele
interindividuale.
2.7.32. Patru colturi (Four corners)[61]
Este recomandata atunci cand exista mai mult de doua pozitii in legatura cu problema
discutata.
Se lanseaza problema, iar in functie de raspunsurile A, B, C sau D, elevii sunt trecuti in
cele patru colturi ale clasei, corespunzatoare fiecarui raspuns. Elevii discuta intre ei in interiorul
propriului colt/grup. In final se incearca convertirea altor grupuri care sa renunte la pozitia
initiala si sa accepte pozitia propusa, prin discutii argumentate;
Etape:

Se prezinta tema si a unele informatii generale.

Se formeaza pareri personale.

Exemplu: In cadrul temei:Sinceritate si minciunaelevii sunt solicitati sa-si aminteasca


ceea ce stiu sau cred ca stiu despre minciuna/ sincerite, dupa ce asculta un fragment din
cunoscuta opera a lui Carlo Collodi, Pinocchio, apoi povestesc textul. Sunt determinati sa ia
pozitie in legatura cu tema pusa in discutie-Minciunile lui Pinocchio,prin pareri pro si contra,
fiecare spunandu-si opinia,acultand la randu-i parerea celuilalt,dandu-i-se voie sa participe liber
la discutii, sa intervina, sa apere,sa acuze,sa argumenteze.
2.7.33. Metoda Frisco[62]
Are la baza interpretarea din partea participantilor a unui rol specific, care sa acopere o
anumita dimensiune a personalitatii, abordand o problema din mai multe perspective. Astfel,
membrii grupului vor trebui sa joace, fiecare, pe rand, rolul conservatorului, exuberantului,
pesimistului si optimistului;
Scopul metodei este de a identifica problemele complexe si dificile si de a le rezolva pe
cai simple si eficiente.
Se bazeaza pe brainstorming-ul regizat si solicita din partea elevilor capacitati empatice,
spirit critic, punand accentul pe stimularea gandirii,a imaginatiei si a creativitatii.
Etape:

Etapa punerii problemei spre analiza;

Etapa organizarii colectivului si stabilirea rolurilor;

Etapa dezbaterii colective, cand fiecare interpreteaza rolul ales si-si sustine punctul de
vedere

in acord cu acesta;

Etapa sistematizarii ideilor emise si a concluziilor asupra solutiilor gasite.

2.7.34. Sinectica (Metoda Gordon)[63]


Este numita si metoda analogiilor sau metoda asociatiilor de idei si are in vedere
stimularea creativitatii participantilor pentru formularea de idei si ipoteze, folosind rationamentul
prin analogie;
Scopul sinecticii este de a elibera participantii de orice constrangeri si de a le ingadui sasi exprime liber opiniile in legatura cu o problema pe care trebuie s-o abordeze dintr-o
perspectiva noua.
Metoda incita la dezvoltarea de idei inedite si originale si la asociatii de idei,mizand pe
remarcabila capacitate a mintii umane de a face legaturiintre elemente aparent irelevante.
Etape:

Enuntarea problemei de catre profesor/elev;

Familiarizarea elevilor cu elementele cunoscute ale problemei;

Detasarea temporara a elevilor de elementele cunoscute ale problemei;

Cautarea deliberata a irelevantei aparente, fapt care poate genera conexiuni surprinzatoare,

neobisnuite;

Potrivirea fortata a materialului irelevant descoperit cu problema discutata;


Inventarierea cailor posibile de relationare dintre ideile aparent irelevante si elementele
date

ale problemei, prin producerea de idei noi.

Ca exercitiu prin excelenta de grup, sinectica urmareste:

sa elibereze gandirea de sabloane, educand flexibiliatea si lateralitatea acesteia;

sa induca stari psihologice cum ar fi: implicarea, detasarea, empatia, jocul cu ideile,
folosirea

irelevantei;

sa dea frau liber exprimarii impulsurilor imaginative;


sa stimuleze vederile nonconformiste si necon-ventionale; sa intareasca increderea in
fortele

proprii, incurajand participantii sa-si asume riscul de a gandi altfel;


27.35. Buzz-groups[64]

Este o metoda interactiva de grup. Un grup este imp[artit in mai multe grupuri de discutii,
urmate de rapoarte din partea cate unui reprezentant ales de catre fiecare grup si de rezumat.
Etape:

Se inmaneaza participantilor o prezentare a unui concept pe care acestia urmeaza sa il


discute

Elevii discuta doua-patru minute pentru discutii.

Fiecare subgrup isi va prezenta concluziile stabilite in urma discutiilor intregului grup.

2.7.36. Metoda Delphi[65]


Eeste o metoda care combina creativitatea individuala cu cea a grupurilor si a fost
conceputa pentru obtinerea de prognoze, directionari sau solutii pentru probleme importante.
Metoda Delphi, in varianta pedagogica, se aplica in evaluarea initiala pentru testarea
copiilor in legatura cu un subiect propus sau pentru definitivarea programei unui curs de
optional. Scopul principal este acela de a primi informatii despre subiectul propus si de a realiza
proiectarea didactica in concordanta cu ele. Principiul fundamental al metodei este feed-back-ul
de opinie, consultarea periodica a copiilor. Astfel, prin ultima faza a derularii metodei Delphi, se
poate constata in ce masura activitatea desfasurata a raspuns asteptarilor.Pe baza noilor propuneri
actul didactic se poate imbunatati.
In esenta, aplicarea metodei Delphi presupune parcurgerea mai multor etape:

Se fixeaza tema.

Se intocmeste un chestionar.

Se completeaza individual chestionarul (pentru a nu se influenta reciproc)

Se realizeaza analiza necritica a raspunsurilor.

Se proiecteaza actul didactic in functie de raspunsurile primate.

Se completeaza acelasi chestionar dupa o perioada de timp (comparandu-se cu primul).

Utilizarea metodei Delphi faciliteaza copiilor constientizarea propriului progres,


valorifica originalitatea, stimulandu-i sa exploreze noul, fara teama de a esua.
2.7.37. Linia valorica[66]
Este un exercitiu de exprimare a opiniilor si de investigare independenta. Este o tehnica
prin care fiecare elev isi exprima o opinie fata de o problema si situeaza aceasta opinie in cadrul
grupului.
Etape:

Profesorul pune o intrebare la care raspunsurile pot fi gradate (da, nu, si da si nu);

Elevii se gandesc la raspuns singuri si pot sa-l noteze pe o hartie;

Elevii se aliniaza apoi, alegandu-si o pozitie care reflecta punctul lor de vedere. In
interiorul propriului grup isi pregatesc cu colegii argumente punctuale care le sustin propria
pozitie;

Fiecare grup pregateste o lista de argumente in sprijinul punctului lor de vedere; Fiecare
grup isi exprima punctul de vedere printr-un purtator de cuvant.

Aceasta strategie este menita sa-i ajute pe elevi sa-si pregateasca si sa-si prezinte
argumentele, precum si sa-si asculte cu atentie colegii.
Exemplu: La limba si literatura romana ,,Somnorel si Lenevel sau Harnicel si Bucurel?

Comunicarea sarcinii se prezinta situatia problema: ,,Cu cine sunteti de acord? De ce?

Activitate frontala se imagineaza o linie care uneste peretii clasei prin mijlocul ei. Elevii se

aseaza pe aceasta linie in functie de decizia luata. Cei care sunt de partea lui Somnorel si Lenevel
se aseaza in capatul dinspre tabla, iar cei care sunt de partea lui Harnicel si Bucurel se aseaza la
capatul opus.Indecisii se aseaza la mijloc.

Activitate in grupuri fiecare din cele trei grupuri discuta argumentele pentru optiunea
aleasa.

Activitate intre grupuri un membru al fiecarui grup prezinta argumentele proprii pentru a-i
convinge pe ceilalti sa-si schimbe atitudinea.

2.7.38. Metoda predictiei[67]


Dupa citirea primului fragment se pot adresa urmatoarele intrebari: Ce cuvinte nu
intelegeti? ; Ce am aflat? ; Ce se povesteste depre personaje? ; Ce necaz aveau? ; De ce
credeti ca se intampla asta? ; Ce sentimente aveti pentru aceasta familie? ; Cum credeti ca
vor rezolva aceasta problema? ; Ce credeti ca se va intampla in continuare? .
Se cere elevilor sa se sfatuiasca cu partenerul de lucru si sa spuna ce cred.
Se audiaza doua-trei predictii, apoi se trece la urmatorul fragment.
2.8. Metode de cercetare in grup
2.8.1. Tema sau proiectul de cercetare in grup[68]
Este o activitate mai ampla, ce permite o apreciere complexa si nuantata a invatarii,
ajutand la identificarea unor calitati individuale ale elevilor.
Metoda este recomandata pentru evaluarea unor capacitati de nivel superior precum
aplicarea, analiza,sinteza si evaluare (emiterea unei judecati privind valoarea unui material si/sau
a unei metode). Etape:

Se enunta sarcina de lucru.

Se impart responsabilitatile in cadrul grupului.

Se colecteaza datele/materialele.

Are loc prelucrarea si organizarea datelor/materialelor.

Se realizeaza produsul.

Se prezinta proiectul de catre elevi.

Criterii de evaluare
- pentru produsul final -

- pentru proces -

validitate;

raportare la tema proiectului;

elaborare si structurare;

documentare;

calitatea materialului utilizat;

creativitate;

creativitate.

calitatea rezultatelor

Tabelul nr.2.3. Criterii de evaluare utilizate la metoda cercetarii in grup


2.8.2. Portofoliul de grup[69]
Portofoliul este util pentru invatare si nu pentru simpla colectare a datelor. El trebuie sa
permita strangerea unor informatii despre activitatea elevului intr-o anumita perioada de timp
(semestru, an scolar) si, in functie de acestea, sa ofere o imagine a dezvoltarii unor deprinderi,
capacitati in functie de obiectivele de invatare propuse. De aceea este bine sa fie centrat pe o
tema anume (portofoliul tematic).
Portofoliul de grup este o colectie organizata de lucrari/mostre din activitatea grupului,
acumulate in timp, precum si mostre din lucrarile individuale ale membrilor grupului.
Elementele ce se pot regasi intr-un portofoliu de grup sunt urmatoarele: coperta, care
reflecta in mod creative personalitatea grupului; cuprinsul; prezentarea grupului si a membrilor
sai; introducerea si argumentatia privind mostrele alese; mostre care au necesitat cooperarea intre
membrii grupului pentru a fi realizate; observatii ale membrilor grupului privind modul lor de
interactiune in timpul activitatii in comun; autoevaluari ale membrilor grupului si evaluarea
grupului de catre acestia.

Portofoliul reprezinta cartea de vizita a elevului, prin care profesorul poate sa-i
urmareasca progresul in plan cognitiv, atitudinal si comportamental la o anumita disciplina,
de-a lungul unui interval de mai lung de timp (un semestru sau un an scolar). Reprezinta un
pact intre elev si profesorul care trebuie sa-l ajute pe elev sa se autoevalueze. Profesorul
discuta cu elevul despre ce trebuie sa stie si ce trebuie sa faca acesta de-a lungul procesului de
invatare. La inceputul demersului educativ se realizeaza un diagnostic asupra necesitatilor
elevului de invatare pentru a stabili obiectivele si criteriile de evaluare. Diagnosticul este facut
de profesor si este discutat cu elevul implicat in evaluare.
El poate cuprinde: lista continutului acestuia; argumentatia care explica ce lucrari sunt
incluse in portofoliu; lucrarile pe care le face elevul individual sau in grup;
rezumate; eseuri; articole, referate, comunicari; fise individuale de studiu; proiecte si
experimente; temele de zi de zi ; probleme rezolvate; rapoarte scrise de realizare a
proiectelor; teste si lucrari semestriale;chestionare de atitudini; inregistrari, fotografii care
reflecta activitatea desfasurata de elev individual sau impreuna cu colegii sai; observatii pe
baza unor ghiduri de observatii; reflectiile proprii ale elevului asupra a ceea ce
lucreaza; autoevaluari scrise de elev sau de membrii grupului; interviuri de evaluare; alte
materiale, harti cognitive, contributii la activitate care reflecta participarea elevului/ grupului la
derularea si solutionarea temei date; viitoare obiective pornind de la realizarile curente ale
elevului/grupului, pe baza intereselor si a progreselor inregistrate; comentarii suplimentare si
evaluari ale pro-fesorului, ale altor grupuri de invatare si/ sau ale altor parti interesate, de
exemplu parintii;
Portofoliul se compune in mod normal din materiale obligatorii si optionale, selectate de
elev si/sau de profesor si care fac referire la diverse obiective si strategii cognitive. Alcatuirea
portofoliului este o ocazie unica pentru elev de a se autoevalua, de a-si descoperi valoarea
competentelor si eventualele greseli. In alti termeni, portofoliul este un instrument care imbina
invatarea cu evaluarea continua, progresiva si multilaterala a procesului de activitate si a
produsului final.
Exista trei tipuri de portofolii: de prezentare sau introductiv , de progres sau de lucru Si
de evaluare.
Evaluarea portofoliului incepe de obicei prin explicarea de catre profesor, la inceputul
perioadei, a obiectivelor invatarii in perioada pentru care se va primi nota. Profesorul si elevii
cad de acord asupra produselor pe care trebuie sa le contina portofoliul si care sa dovedeasca
indeplinirea obiectivelor invatarii (multi profesori le reamintesc aproape zilnic elevilor sa puna
in portofoliu esantioane care sa le aminteasca mai tarziu de munca depusa). Atunci cand elevul
isi prezinta portofoliul, profesorul realizeaza de obicei un interviu cu acesta, trecand in revista
lucrarile anexate, analizand atitudinea lui fata de munca depusa, laudandu-l pentru lucrurile
bune, si ajutandu-l sa se concentreze asupraaspectelor care trebuie imbunatatite.
Portofoliul reprezinta un element flexibil de evaluare, care, pe parcurs, poate sa includa si
alte elemente catre care se indreapta interesul elevului si pe care doreste sa le aprofundeze.
Aceasta metoda alternativa de evaluare ofera fiecarui elev posibilitatea de a lucra in ritm
propriu, stimuland implicarea activa in sarcinile de lucru si dezvoltand capacitatea de
autoevaluare.Este o mapa deschisa in care tot timpul se mai poate adauga ceva, iar nota nu
trebuie sa fie o presiune.
2.8.3. Investigatia[70]

Este o metoda de evaluare alternativa, utila in situatia in care se doreste atat urmarirea
procesului si realizarea produsului, cat atitudinea elevului implicat in aceste activitati.
Investigatia poate fi individuala sau de grup, ea incepe, se desfasoara si se incheie in
clasa. Elevul primeste o sarcina prin instructiuni precise, ce consemneaza fiecare moment al
cercetarii, el trebuie sa inteleaga si sa rezolve sarcina, oferind dovada utilizarii unei palete largi
de cunostinte si capacitati: cooperare, flexibilitate, creativitate, initiativa.
Metoda este utila in cadrul orelor de receptare a textelor literare, lirice si epice,
obisnuindu-i pe elevi cu primii pasi ai analizei textului liric sau epic.
Etape:

Profesorul enunta sarcina de lucru.

Sub indrumarea profesorului, elevii identifica modalitatile prin care pot obtine

datele/informatiile necesare.

Elevii strang datele/informatiile.

Profesorul ii indruma pe elevi in procesul de strangere a datelor/informatiilor.

Elevii scriu un raport privind rezultatele investigatiei.

Exemplu: Prin aplicarea investigatiei, elevul de clasa a V-a poate aborda analiza unui text
epic, de exemplu, basmul avand urmatoarele cerinte:
- Citeste textul urmator.
- Noteaza formula de inceput si de incheiere a basmului.
- Stabileste ideile principale ale basmului.
- Prezinta personajele basmului, evidentiind cate o trasatura relevanta.
- Gaseste o alta modalitate de comunicare, in afara cuvantului, prin care sa ilustrezi o
idee principala a basmului.
-

Povesteste basmul, folosindu-te de gesturile, mimica si intonatia corespunzatoare.

CONCLUZII
Plecand de la ideea ca adevarata invatare este cea care permite transferul de achizitii noi
in contexte noi si de la observatia practica ca elevii se implica mai mult in procesul de
predare/invatare atunci cand lucreaza in grup si au o sarcina, sau au un scop bine definit si
remarcand faptul ca abordarile frontale sau individuale nu mai reusesc sa capteze copilul sau
sa-l motiveze, sustinem folosirea instrumentelor interactive la clasa. Copiii simt nevoia de a
vorbi, de a comunica celorlalti ce au facut ei, ce-au experimentat sau ce-au trait. Conexiunile
lor se realizeaza mai bine atunci cand au posibilitatea de a explica si chiar de-a preda ceea ce
ei au invatat.

Folosirea instrumentelor interactive ajuta la dezvoltarea interactiunii dintre membrii,


stimuleaza gandirea logica, gandirea creativa, atentia, schimbul de idei. Prin astfel de metode
copiii cauta cai de acces spre propriile cunostinte sau convingeri, evidentiind modul propriu
de intelegere; ajung la sintetizare si esentializare. Sunt metode de relaxare care sporesc
crederea in fortele proprii prin testarea ideilor emise individual.
Metodele interactive de invatare in grup stimuleaza implicarea activa in sarcina a elevilor
prin constientizarea responsabilitatii ce si-o asuma, prin exersarea capacitatilor de analiza si de
luare a deciziilor oportune la momentulpotrivit, prin stimularea initiativei tuturor elevilor
implicati in sarcina.In diferite contexte si situatii asigura o mai buna punere in practica a
cunostintelor prin exersarea priceperilor si capacitatilor.
Demersul interactiv al actului de predare-invatare-evaluare, adaptat nevoilor de
individualizare a sarcinilor de lucru pentru fiecare elev, asigura valorificarea si stimularea
potentialului creativ si a originalitatii acestuia.
Strategia invatarii prin cooperare ofera elevilor ocazia de a-si concretiza nevoia de a lucra
impreuna, intr-un climat colegial de intrajutorare si de sprijin reciproc. Valorizeaza schimburile
intelectuale si verbale si mizeaza pe o logica a invatarii care tine cont de opiniile
celorlalti Grupul da posibilitatea testarii ideilor, revizuirii opiniilor, dezvoltarii inteligentei
interpersonale si instalarii unui climat motivant de lucru, caracterizat printr-o tensiune crescuta
pentru finalizarea sarcinii comune.
Lucrul in grup acopera neajunsurile invatarii individualizate, accordand o importanta
considerabila dimensiunii sociale prin desfasurarea proceselor interpersonale.
Cooperarea asigura o relatie deschisa intre parteneri, dezvota atitudini si comportamente
bazate pe incredere, favorizand formarea atitudinii pozitive fata de invatare si fata de
scoala.
BIBLIOGRAFIE
Ilica Anton, Herlo Dorin, Binchiciu Viorel, Uzum Corina, Curetean Ana (Coordonatori)
-O pedagogie pentru invatamantul primar - Conspecte psihopedagogice pentru examenul
de definitivare si gradul didactic I iinvatatori / institutori ; Editura Universitatii Aurel
Vlaicu Arad 2005;
Norel Mariana, Samihaian Florentina, Limba si literatura romana Didactica limbii si
literaturii romane (II), Ministerul Educatiei si Cercetarii-Proiectul pentru Invatamantul
Rural 2006;
Oprea Crenguta-Lacrimioara, Pedagogie. Alternative metodologice interactive,
Crenguta-Lacrimioara Oprea, Universitateadin Bucuresti 2005;
Pamfil Alina, Didactica limbii si literaturii romane (pentru invatamantul in limbile
minoritatilor nationale), gimnaziu, Ed. Dacia, Cluj-Napoca, 2000 ;
Pacurari Otilia (coordonator), Invatarea activa, Ghid pentru formatori, MEC-CNPP,
2001;

Panturu Stan , Instruirea in spiritul strategiei dezvoltarii gandirii critice, Editura


Psihomedia, Sibiu, 20
Sarivan Ligia (coordonator), Predare interactiva centrata pe elev, Modul pentru
dezvoltarea profesionala a personalului didactic, Ministerul Educatiei si Cercetarii,
Bucuresti 2005
Ulrich Catalina, Managementul clasei. Invatarea prin cooperare, Ghid pentru profesori,
Editura Corint, Bucuresti 2000;
Educatie pentru democratie si drepturile omului -Ghidul profesorului, coordinator Corina
Leca, SINEDO 1998;
Enciclopedia metodelor Asociatia pentru Consultanta si Training-act.org.ro;
Informare si sensibilizare in problematica HIV/SIDA Manual pentru uz didactic- editia a
III-a Fundatia Romanian Childrens Appeal Romania Editura PsihoCover;
www.didactic.ro