Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
GRUPULUI
CUPRINS
ARGUMENT
Elaborata din perspectiva noilor abordari didactice, lucrarea isi propune atat un demers descriptiv al predarii
interactive cat si unul experimental bazat pe experienta si achizitiile noastre dobandite ca invatator, profesor de
cultura civica, formator pentru invatamantul primar si mentor in Proiectul pentru Invatamantul Rural.
Obiectivul urmarit este obtinerea de schimbari conceptuale si practice in procesul didactic de predare-invatare
in toate scolile sau in formarea continua a invatatorilor/ profesorilor.
Asadar, vom prezenta mai intai un inventar metodologic interactiv, vom incerca sa convingem cititorul de
importanta acestor metode in coeziunea grupului si vom exemplifica utilizarea lor cu succes atat in procesul de
invatamant, cat si in formarea continua a cadrelor didactice din judetul Gorj.
Lucrarea va ofera doua decupaje ale metodologiei interactive: unul neutru din punctul de vedere al unui
domeniu de studiu (aplicabil in orice disciplina in functie din intentiile cadrului didactic si de nevoile elevului); altul
orientat de specificul unei discipline/ arii curriculare avand in vedere fiind faptul ca didactica traditionala
se desparte in zilele noastre in didactici speciale, specifice domeniului.
In concluzie, lucrarea propune un demers de invatare despre invatare, in cheie moderna, spiralata, in care
acela care invata isi construieste propria invatare.
In continutul lucrarii, veti gasi exemplificari pentru majoritatea disciplinelor scolare (limba si literatura romana,
matematica, stiinte, biologie, geografie, istorie, abordari integrate ale obiectelor de studiu din invatamantul primar).
Pentru a profita din plin de experientele de invatare pe care aceasta lucrare vi le ofera, este indicat sa o
parcurgeti integral si sa meditati asupra tuturor exemplelor.
De asemenea, dorim ca aceasta lucrare sa trezeasca interesul cititorilor, sa-i determine sa utilizeze metodele
interactive si sa lucreze cu grupe de elevi pentru ca fiecare membru al grupului sa-si imbunatateasca performantele
proprii si sa contribuie la cresterea performantelor celorlalti membri ai grupului.
1.
INTRODUCERE
Metodele constituie elementul esential al strategiei didactice, ele reprezentand latura executorie. In acest
context, metoda poate fi considerata ca instrumentul de realizare intr-o cat mai mare masura a obiectivelor
prestabilite ale activitatii de invatare.
Optiunea pentru o metoda sau alta este in stransa relatie cu personalitatea profesorului si gradul de pregatire,
predispozitia si stilurile de invatare ale grupului cu care lucreaza.
Lucrarea de fata isi propune sa evidentieze efectul benefic al folosirii metodelor interactive in procesul
didactic. De aceea vom prezenta o multitudine de metode interactive, le vom folosi si apoi vom stabili daca metodele
interactive transforma elevul din obiect al invatarii in subiect al invatarii si il face coparticipant la propria
invatare; daca dezvoltarea interactiunea dintre membrii, daca stimuleaza gandirea logica, gandirea creativa, atentia,
schimbul de idei.
Folosind ca metode: observatia si metoda analizei produselor elevilor vom incerca sa
raspundem intrebarilor:
Cand este invatarea mai productiva, atunci cand elevii lucreaza singuri sau atunci cand se afla in
grup?;
timpul de solutionare a problemelor este de cele mai multe ori mai scurt in cazul lucrului in grup decat atunci
cand se incearca gasirea rezolvarilor pe cont propriu;
interrelatiile dintre membrii grupului, emulatia, sporesc interesul pentru o tema sau o sarcina data, motivand
elevii pentru invatare;
lucrul in echipa ofera elevilor posibilitatea de a-si impartasi parerile, experienta, ideile, strategiile personale de
lucru, informatiile;
interactiunea colectiva ii formeaza pe elevi sa fie toleranti fata de opiniile celorlalti si sa accepte ideile
collective.
Invatamantul modern promoveaza metodele interactive pentru ca solicita mecanismele gandirii, ale
inteligentei, ale imaginatiei si creativitatii. Activ este elevul care depune efort de reflectie personala, interioara si
abstracta, care intreprinde o actiune mintala de cautare,de cercetare si redescoperire a adevarurilor, de elaborare a
noilor cunostinte.
2.2. Coeziunea grupului - aspect al dinamicii de grup
Coeziunea grupului reprezinta dorinta membrilor grupului de a fi impreuna si de a desfasura activitati
impreuna. Cooperarea este o activitate orientata social in cadrul careia individul colaboreaza cu ceilalti pentru
atingerea unui tel comun, care nu poate fi atins decat prin concentrarea eforturilor tuturor membrilor grupului.
Exista doua categorii de factori care cresc coeziunea grupului:
a) Factori interni:
Sistemul de norme cu cat normele sunt mai clar stabilite si rolurile mai lipsite de ambiguitate, cu atat este mai
probabil ca grupul sa aiba o coeziune ridicata;
Marimea grupului cu cat grupul este mai mare cu atat gradul de coeziune scade;
Similaritatea dintre membrii grupului - cu cat membrii unui grup sunt mai similari, (in interese, preocupari si
scopuri) cu atat grupul va avea un grad de coeziune mai ridicat;
b) Factori externi:
Sistemul de recompense daca recompensele pentru performanta grupului vizeaza grupul in ansamblul sau,
performanta sa globala, coeziunea grupului creste.
activitatii elevului pe o perioada mai lunga de timp, depasind neajunsurile altor metode traditionale de evaluare cu
caracter de sondaj si materie si intre elevi;
nevoilor de individualizare a sarcinilor de lucru pentru fiecare elev, valorificand si stimuland potentialul creativ si
originalitatea acestuia;
In continuare sunt prezentate cateva din noile metode si tehnici interactive de grup, menite sa contibuie la
diversificarea metodologiei didactice existente, inscriindu-se in domeniul cautarilor si preocuparilor creative de sporire
a eficientei activitatii instructiv-educative.
2.4. Clasificarea metodelor si tehnicilor interactive de grup
Dupa functia didactica[1] principala putem clasifica metodele si tehnicile interactive
de grup astfel:
grupul nr. 1- realizeaza rezumatul textului si membrii lui sunt numiti rezumatori (R);
grupul nr. 2 - intocmeste o lista de intrebari care vor fi adresate in final tuturor colegilor si membrii lui sunt numiti
intrebatori (I);
grupul nr. 3 - clarifica termenii noi si membrii lui sunt numiti clarificatori(C) ;
grupul nr. 4
intrebatori (I)
clarificatori(C)
prezicatori(P)
grupul nr. 1
grupul nr. 2
grupul nr. 3
grupul nr. 4
rezumatori (R)
intrebatori (I)
clarificatori(C)
prezicatori(P)
rezumatori (R)
intrebatori (I)
clarificatori(C)
prezicatori(P)
rezumatori (R)
intrebatori (I)
clarificatori(C)
prezicatori(P)
rezumatori (R)
intrebatori (I)
clarificatori(C)
prezicatori(P)
rezumatori (R)
intrebatori (I)
clarificatori(C)
prezicatori(P)
grupul nr. 1
grupul nr. 2
grupul nr. 3
grupul nr. 4
grupul nr.5
Se imparte colectivul de elevi in grupe eterogene de cate patru elevi, numarand in fiecare
grup de la unu la patru, astfel :
Elevii invata prin cooperare partea ce le revine din lectie. Ei citesc, discuta, incearca sa
inteleaga mai bine, hotarasc modul in care sa predea ce au inteles in grupul initial.
Elevii experti se intorc in grupurile initiale si prezinta fiecare partea pe care a studiato,astfel
fiind studiat intregul subiect. Daca exista neclaritati, se adreseaza intrebari expertului sau chiar
intregului grup de experti din acea parte de lectie.
Se trece in revista subiectul abordat in unitatea lui logica, prin prezentare orala.
Pentru feedbackul activitatii se poate aplica un test sau se pot adresa intrebari.
predarea reciproca, cafeneaua pastreaza divizarea sarcinilor dar urmareste realizarea unor
produse printr-un schimb reciproc de idei sau de informatii. Metoda este eficienta atunci cand
dorim ca fiecare grupa sa realizeze un produs care sa integreze si ideile sau sugestiile colegilor
lor si presupune parcurgerea urmatoarelor etape:
Elevii clasei se impart in trei-patru grupe avand numar egal de membri (minim patru
pentru).
Fiecare grupa primeste anumite sarcini de realizat. Sarcinile pot fi toate aceleasi sau pot fi
In prima etapa fiecare grupa realizeaza sarcinile primite de la profesor sau din fisa de lucru,
Fiecare grupa deleaga cate un reprezentant care se aseaza la mesele celorlalte grupe, numit
vizitator.
Membrii ramasi, numiti gazde, adica cei care nu s-au deplasat pe la celelalte grupuri,
prezinta
Vizitatorii retin aspectele cele mai importante si pun intrebari lamuritoare, dar nu prezinta
ce
au relizat in grupurile lor. Revin apoi in grupurile initiale si folosesc informatiile primite de la
grupurile vizitate pentru a perfectiona si dezvolta materialul.
In final, fiecare grupa isi poate prezenta produsul sau acestea pot fi afisate utilizandu-se
Se studiaza tema in grupe eterogene de cate patru-cinci elevi citind materialele puse la
dispozitie, discutand si apoi ascutandu-se unii pe altii pana cand toti retin informatiile.
Dupa prima saptamana se calculeaza punctajul pentru echipa. Scorul echipei se calculeaza
avand in vedere progresul fiecarui elev prin raportare la performantele anterioare. Se calculeaza
scoruri medii pentru fiecare elev. De remarcat faptul ca si elevii slabi isi aduc contributia la
castigarea de puncte pentru echpa, daca inregistreaza progres.
2.5.5. TGT (Teams/Games/Tournaments) Metoda turnirurilor(competitiilor) intre
echipe[6]
Metoda turnirurilor intre echipe presupune invatarea prin cooperare si folosirea
informatiilor dobandite intr-o competitie intre echipe. Ceea ce se invata in grup, prin cooperare,
este aplicat apoi, individual, intr-un joc competitiv. Etape:
Se formeaza echipe eterogene, care invata sau recapituleaza ceea ce s-a invatat.
Apoi, membrii se muta in echipe omogene care se intrec intr-un joc bazat pe cele invatate.
Jocul consta, de fapt in a raspunde la intrebari. Pentru fiecare raspuns corect, fiecare membru
castiga un punct.
Dupa turneu, fiecare elev se intoarce in echipa initiala, ,cu un anumit punctaj.
Metoda ofera elevilor ocazia de a-si exersa deprinderile de invatare prin colaborare, da
posibilitatea formarii si exersarii unor deprinderi sociale.
2.5.6. SINELG Sistemul interactiv de notare pentru eficientizarea lecturii si
gandirii [7]
Este o modalitate de codificare a textului care permite celui care invata sa citeasca si sa
inteleaga in mod activ si pragmatic un anumit continut.
Ca metoda este tipica pentru etapa de realizare a sensului (invatare, comprehensiune).
Cunostintele anterioare ale elevilor evidentiate prin activitati specifice de evocare se folosesc ca
baza de plecare pentru lectura/ ascultarea textului.
SINELG presupune urmatoarele etape:
cunostinte confirmate
de text
cunostinte infirmate/
contrazise de text
+
cunostinte noi,
intalnite in text
?
cunostinte incerte, confuze,
care merita sa fie cercetate
Se formeaza doua cercuri concentrice. Elevii se aseaza perechi, unul in fata celuilalt.
Cercul din exterior se roteste in sensul acelor de ceasornic, realizandu-se astfel schimbarea
Figura nr.
modului
2.3. Reprezentarea
de asezare a elevilor in
La o intrebare pregatita anticipat de invatator elevii pot gasi mai multe raspunsuri
posibile. Dupa ce dau raspunsuri individual, elevii isi citesc raspunsurile in perechi si incearca sa
elaboreze un raspuns comun corect. Rezumarea intr-un timp scurt a raspunsurilor, obliga elevii
sa sintetizeze esenta informatiilor primite si apoi sa le prezinte clar si concentrat.
Etape:
Invatatatorul identifica si scrie pe tabla patru, cinci cuvinte cheie din textul ce urmeaza a fi
studiat.
faza muncii individuale: Elevii lucreaza pe cont propriu la solutionarea problemei timp de
faza lucrului in perechi: Elevii formeaza grupe de doi elevi pentru a discuta rezultatele
individuale la care a ajuns fiecare. Se solicita raspunsuri la intrebarile individuale din partea
colegilor si, in acelasi timp, se noteaza daca apar altele noi.
faza reunirii in grupuri mai mari. De obicei se alcatuiesc doua grupe aproximativ egale ca
numar de participanti, formate din grupele mai mici existente anterior si se discuta despre
solutiile la care s-a ajuns. Totodata se raspunde la intrebarile ramase nesolutionate;
Frontal se stabileste ca taierea abuziva a padurilor are ca efecte: disparitia unor plante;
disparitia unor animale; alunecari de teren; seceta indelungata; cresterea cantitatii de dioxid de
carbon.
2.5.12. Bulgarele de zapada[13]
Metoda presupune reducerea numarului de elemente, aspecte, fatete ale unei probleme/
situatii pentru focalizarea asupra celor esentiale. Se recomanda urmatoarele etape:
Se enunta tema;
Fiecare membru citeste toate ideile si le ierarhizeaza (1-7 sau 1-8). Se retin primele
doua idei.
Se reuneste tot grupul cu cele doua idei de la fiecare si se repeta algoritmul, astfel se vor
retine doar ideile/aspectele pe care tot grupul le considera relevante.
2.5.13. Caligrama[14]
Cuvintele sau propozitiile sunt aranjate in asa fel incat sa reprezinte forma obiectului
care constituie tema propusa spre studiu.
Este o metoda folosita atat in lectiile de predare-invatare cat si in lectiile de fixare si
sistematizare a cunostintelor care poate fi abordata individual sau in grup, care stimuleaza
spiritul de experimentare in plan mintal si cultiva rationamentul prin analogie.
Metoda dramatizarii
stimuleaza invatarea prin actiuni
teatrale, adaptabile la
elevilor si la forma de exprimare a
programele scolare. Poate angaja
din tehnologia dezbaterii,
problematizarii. Activitatea
poate fi organizata sub forma unor
juridice.
Este o metoda euristica, de fapt este invatare prin redescoperire, deoarece elevul
descopera, prin activitate independenta sau semiindependenta, adevaruri deja cunoscute.
In functie de tipul de rationament utilizat in (re)descoperire, deosebim: (re)descoperire pe
cale inductiva; deductiva si prin analogie.
Prin utilizarea acestei metode, profesorul stabileste care sunt notiunile, faptele de limba
oferite elevului si care sunt cele pe care le va descoperi singur sau cu o dirijare moderata.
HARTA CONCEPTUALA
GRAFIC
NODURI
TRIMITERI
CONCEPTE
CUVINTE DE
LEGATURA
Hartile conceptuale (conceptual maps) sau hartile cognitive (cognitive maps) pot fi
reprezinta un mod diagramatic de expresie, un important instrument pentru predare,invatare,
cercetare si evaluare la toate nivelurile si la toate disciplinele. Creeaza legaturi intre concepte in
procesul invatarii. Modul lorde realizare poate sa fie unul strict-dirijat sau lasat la alegerea
elevului. Astfel profesorul poate sa impuna ce concepte sa fie folosite sau elevul poate fi lasat sasi aleaga singur atat conceptele cat si sa
stabileasca singur relatiile dintre acestea.
trimiteri, cuvinte de, legatura. Se transcrie fiecare concept si fiecare exemplu pe o foaie de hartie.
Etapa 2: Se aranjeaza mai intai conceptele pe o foaie mare (un poster) astfel: conceptele
Etapa 3: Se vor aranjeaza conceptele astfel incat sa decurga unul din celalalt.
Etapa 4: Se traseaza linii de la conceptele de sus catre cele de jos cu care relationeaza si
Etapa 5: Urmatoarea etapa este cea mai importanta si poate cea mai grea: pe liniile de
interconectare se scrie un cuvant sau mai multe care sa explice relatia dintre conceptele conexate.
Se pot in continuare rearanja bucatile de hartie, astfel incat relatiile dintre concepte/idei sa fie
usor de vizualizat.
locul hartiutelor de hartie se reprezinta cate un cerc in jurul conceptului. Pentru exemple se alege
o forma geometrica diferita de cea a conceptelor sau niciuna.
Crearea unei harti conceptuale solicita efort mental sustinut din partea subiectului
in realizarea legaturilor intre concepte. Cadrele didactice care utilizeaza hartile conceptuale
pentru a-si organiza si a-si planifica instruirea, promoveaza invatarea activa si constienta.
Hartile conceptuale se disting prin forma diferita de reprezentare a informatiilor:
1. Harti conceptuale sub forma panzei de paianjan - numita si metoda Panzei de paianjan
(Spider map Webs) In centru se afla un concept central, o tema unificatoare de la care pleaca
legaturile sub forma de raze catre celelalte concepte secundare
SHAP
E *
MERGEFORMAT
Figura nr.2.6. Tipuri
de harti
conceptuale sub forma panzei de paianjan
2. Harta conceptuala
copac)
Prezinta informatiile in ordinea descrescatoare a importantei. Cea mai importanta se afla in varf.
Figura nr.2.7. Tipuri de harti conceptuale
ierarhice
m
intr-un format
3. Harta
conceptuala
lineara Infor
atiile sunt
prezentate
linear:
SHAPE * MERGEFORMAT
similar celor
Fiercare grupa primeste cate o notiune pe care trebuie sa o studieze din doua perspective si
un desen cu un schelet de peste, pe care vor fi notate ideile.
Se prezinta produsele de grup si se aduc completari.
Exemplu: Fiecare echipa va lucra folosind metoda Osul de peste pentru a gasi sinonime si
antonime pentru cuvintele:conflict, cearta.
C O N
F L
SINONIME
ANTONIME
Se stabileste problema de discutat care este rezultatul unei intamplari sau unui eveniment
deosebit efectul. Fiecare grup are de analizat cate un efect.
Are loc dezbaterea in fiecare grup pentru a descoperi cauzele care au condus la efectul
discutat. Inregistrarea cauzelor se face pe hartie sau pe tabla.
axei se trec cauzele principale ale efectului (corespund intrebarilor: Cand?, Unde?, Cine?, De
ce?, Ce?, Cum?);
SHAPE * MERGEFORMAT
CAND ?
CINE ?
CE ?
CUM ?
DE CE ?
UNDE ?
secundare. Astfel, pornind de la o tema centrala, sunt generate noi teme de studiu pentru care
trebuie dezvoltate conexiuni si noi concepte;
Tehnica florii de lotus stimuleaza si dezvolta capacitati ale inteligentei lingvistice, ale
inteligentei interpersonale, ale inteligentei intrapersonale, ale inteligentei sociale.
TEMA
ideea
1
ideea
5
ideea
3
ideea
7
ideea
2
ideea
4
ideea
6
ideea
8
Figura nr.2.12. Reprezentarea directiei de organizare a Tehnicii Lotus
lor in
diagrama. Se completeaza in acest mod cat mai multe flori de nufar.
vedere calitativ si cantitativ. Ideile emise se pot folosi ca sursa de noi aplicatii si teme de studiu
in lectiile viitoare.
Exemplu: Tema centrala: Inteligente multiple
Cele opt idei secundare sunt cele opt tipuri de inteligente, identificate de Howard Gardner:
1. Inteligenta verbal-lingvistica sau inteligenta cuvintelor;
2. Inteligenta logico-matematica sau inteligenta numerelor si a ratiunii;
3. Inteligenta vizual-spatiala sau inteligenta imaginilor, desenului si a picturii ;
4. Inteligenta muzical-ritmica sau inteligenta tonului, ritmului si a timbrului ;
5. Inteligenta corporal-kinestezica sau inteligenta intregului corp;
6. Inteligenta interpersonala sau inteligenta interactiunilor social;
7. Inteligenta intrapersonala sau inteligenta autocunoasterii;
8. Inteligenta naturalista sau inteligenta tiparelor.
Tehnica Lotus poate fi desfasurata cu succes in grup, fiind adaptabila unor largi categorii
de varsta si de domenii.
LOTUS DE GRUP:
Varianta nr. 1 Etape:
Colectivul se imparte apoi in opt grupe de cate trei, patru sau cinci elevi fiecare, in functie
de
Ideile secundare devin teme centrale pentru fiecare din cele opt grupuri constituite. Astfel,
fiecare grup lucreaza independent, la dezvoltarea uneia dintre ele pentru a gasi opt idei si apoi
prezinta in fata colectivului rezultate.
Completarea diagramei pe baza ideilor expuse de fiecare grup si a discutiilor purtate intre
Constituirea grupurilor. De data aceasta nu mai este necesar sa se constituie numarul fix de
Fiecare grup isi aduce contibutia la intreaga diagrama, avand in vedere dezvoltarea, atat
cat
poate, a fiecareia dintre cele opt noi teme centrale stabilite. Astfel, avand o limita de timp
membrii grupului 1, de exemplu, vor elabora pe rand, cat mai multe idei (maxim opt idei) pentru
fiecare din ideile/temele trecute in diagrama trecandu-le in diagrama pe care fiecare grup o are la
dispozitie.
de ceasornic. Locurile (cercurile) din diagrama ramase goale de la grupul precedent au sansa de a
fi completate acum. Rotirea diagramelor se face pana cand acestea ajung la grupul initial.
In stabilirea temei centrale se poate pleca de la una propusa de profesor sau de catre elevi.
Tema poate fi anuntata sau nu in lectia premergatoare. In cazul in care ea este dinainte cunoscuta
de catre elevi, acestia sunt motivati sa lucreze singuri acasa inainte, cautand variante, culegand
materiale pentru a gasi cat mai multe solutii.
Varianta nr. 3 este asemanatoare variantei numarul 1. Etape:
Construirea grupelor secundare: dupa punctarea celor opt idei in diagrama, fiecare membru
din grupul central isi alcatuieste un grup de lucru din elevii clasei. Un elev apartine unui singur
grup si toti elevii sunt cuprinsi intr-unul dintre grupuri. Vor rezulta astfel opt grupuri care vor
aborda tema propusa de cel care a constituit grupul. Elevul care a propus tema isi poate alege
colegii cu care sa lucreze la dezvoltarea ei.
Etapa muncii in grup. Fiecare grup secundar lucreaza la elaborarea a opt idei legate de
tema
data. Toti membrii trebuie sa-si aduca contributia. La nivelul grupului se pot stabili rolurile: de
lider, de secretar (avand sarcina de a consemna datele).
ideilor emise.
Modul de aranjare a grupurilor poate fi sub foma florii de nufar, astfel incat in mijloc sa
fie plasat grupul central si in jur grupurile secundare. Dupa lucrul in grupul central liderii se
intorc inspre grupurile secundare constituite. Daca in grupul central sunt obligatoriu opt membri,
in cele secundare numarul lor poate fi diferit. Conditia ce se impune este ca ele sa nu se
deosebeasca foarte mult in privinta posibilitatii de a genera idei noi.
Important este ca fiecare participant sa fie incurajat sa lucreze, sa aiba posibilitatea de
a-si spune parerea si aceasta sa-i fie luata in considerare. Toate ideile create sunt communicate si
discutate in finalul activitatii.
Tehnica Lotus poate fi aplicata cu succes atat la scolari cat si la adulti, fiind compatibila
cu multe domenii de activitate si aplicabila la diferite obiecte de invatamant. Este o modalitate de
lucru in grup cu mari valente formativ-educative care timuleaza si dezvolta capacitati ale
inteligentelor lingvistice, interpersonale, intrapersonale, naturaliste, sociale.
2.6.5. Tehnica 3-2-1[21]
Este o metoda folosita pentru a aprecia rezultatele unei secvente didactice sau a unei
activitati. Denumirea provine din faptul ca elevii scriu: trei termeni (concepte) din ceea ce au
invatat, doua idei despre care ar dori sa invete mai mult in continuare si o capacitate, o pricepere
sau o abilitate pe care considera ei ca au dodandit-o in urma activitatilor de predare-invatare.
Avantajele acestei tehnici constau in faptul ca elevii devin constienti de urmarile
demersului instructiv-educativ si responsabili de rezultatele obtinute, iar implicarea lor creste
direct proportional cu intelegerea importantei si a necesitatii insusirii unui continut sau a
dobandirii unei priceperi inca din faza initiala a predarii.
Tehnica 3-2-1 poate fi considerata drept o buna modalitatea de autoevaluare cu
efecte formative in planul invatarii realizate in clasa. Este o cale de a afla rapid si eficient care au
fost efectele proceselor de predare si invatare, avand valoare constatativa si de feed-back. Pe
baza conexiunii inverse externe, profesorul poate regla procesele de predare viitoare,
imbunatatindu-le si poate elabora programe compensatorii daca rezultatele sunt sub asteptari ori
programe in concordanta cu nevoile si asteptarile elevilor.
Scopul principal este cel de ameliorare si nu de sanctionare si asigurarea unui invatamant
cu un profund caracter formativ-aplicativ.
Tehnica poate fi privita ca un instrument al evaluarii continue, formative si formatoare,
ale carei functii principale sunt de constatare si de sprijinire continua a elevilor.
2.6.6. Metoda R.A.I. [22]
Metoda R. A. I. are la baza stimularea si dezvoltarea capacitatilor elevilor de a comunica
(prin intrebari si raspunsuri) ceea ce tocmai au invatat. Denumirea provine de la initialele
cuvintelor Raspunde Arunca Interogheaza si se desfasoara astfel:
La sfarsitul unei lectii sau a unei secvente de lectie, profesorul, impreuna cu elevii sai,
Cel care arunca mingea trebuie sa puna o intrebare din lectia predata celui care o prinde.
Cel care prinde mingea raspunde la intrebare si apoi arunca mai departe altui coleg, punand
o
Elevul care nu cunoaste raspunsul iese din joc, iar raspunsul va veni din partea celui care a
pus intrebarea. Acesta are ocazia de a mai arunca inca o data mingea, si, deci, de a mai pune o
intrebare. In cazul in care, cel care interogheaza este descoperit ca nu cunoaste raspunsul la
propria intrebare, este scos din joc, in favoarea celui caruia i-a adresat intrebarea. Eliminarea
celor care nu au raspuns corect sau a celor care nu au dat nici un raspuns, conduce treptat la
ramanerea in grup a celor mai bine pregatiti.
Metoda RA.I. este adaptabila oricarui tip de continut,putand fi folosita la orice disciplina.
Ea permite reactualizarea si fixarea cunostintelor dintr-un domeniu, pe o tema data si exerseaza
abilitatile de comunicare interpersonala, capacitatile de a formula intrebari si de a gasi cel mai
potrivit raspuns.
xemplu: La limba si literatura romana clasa a IV-a , lectia:Rapsodii de primavara
Dupa predarea acestei poezii, elevii si-au adresat intrebari de tipul: Cu cine este asemanata
primavara in poezie?; Care sunt semnele primaverii?; Ce sentimente transmite autorul prin
aceasta poezie?; Ce lasa primavara pe dealuri mucezite? etc.
2.6.7. Hotarari Hotarari[23]
Elevii lucreaza in diade (grupe de cate doi); fiecare diada va primi un text sau va viziona
o caseta video. Cei doi vor mai primi :
Cartonase-rezumat, care au drept scop rezumarea punctelor-cheie ale textului, unele fiind
adevarate, altele false. De exemplu: ventriculul stang alimenteaza plamanul; activitatea inimii se
masoara in batai pe minut etc.
Cartonase-consecinta, care contin urmari ale faptelor descrise in text. Aceste consecinte nu
sunt formulate propriu-zis in cadrul textului. Din nou, unele sunt adevarate, altele false.
Exemplu : daca ventriculul stang este blocat, sangele nu mai ajunge la cap; ingrosarea
arterelor duce de obicei la cresterea tensiunii.
Perechile vor hotari care cartonase sunt corecte si care este greseala in cazul celor
incorecte. Aceasta este o activitate foarte indragita, care creeaza o atmosfera de joc.
2.6.8. Turul galeriei[24]
Aceasta metoda presupune evaluarea interactiva sii profund formativa a produselor
realizate de grupuri de elevi. Etapele realizarii turului galeriei sunt:
Elevii lucreaza in grupuri si reprezinta munca lor pe foaie de format mare sub forma unui
afis. Produsul poate fi: o diagrama,o schema,o reprezentare simbolica (printr-un desen sau
caricatura) etapele esentiale surprinse in propozitii scurte; etc.
la eventuale intrebari.
Afisele sunt expuse pe pereti. Langa fiecare afis se va lipi o foaie goala pe care sa se poata
Profesorul va solicita grupurilor de elevi sa se opreasca in fata fiecarui afis , sa-l discute si
sa
In final, grupurile isi reexamineaza propriile produse prin comparatie cu celelalte si citesc
ce
a fost notat de colegii lor pe foile anexate. Se poate continua cu un raspuns al grupului la
comentariile si intrebarile din anexe.
Exemplu:Grupati cate patru, elevii vor descrie unele trasaturi morale pe coli flipchart.
GRUPA I -Minciuina
GRUPA a II-a - Sinceritatea
GRUPA a III-a Bunatatea
Produsele sunt expuse pe peretii clasei, apoi grupurile se rotesc prin clasa, examineaza si
discuta pe marginea lucrarilor,fac comentarii pe lucrarile expuse.
2.6.9. Metoda cadranelor[25]
Activitatea se poate desfasura frontal,individual sau pe grupe. Este o modalitate de rezumare
si sintetizare a unui continut informational solicitand participarea si implicarea elevilor in
intelegerea acestuia. Subiectul poate fi abordat din patru perspective.
Etapele prin care se realizeaza aceasta metoda sunt:
Se traseaza pe tabla doua axe perpendiculare astfel incat sa apara patru cadrane.
In fiecare cadran se vor nota continuturi informationale avand in vedere patru perspective.
Exemplu: In fiecare cadran se va scrie cate un anotimp, apoi se va cere elevilor sa noteze
ceea ce stiu despre durata zilelor si a noptilor, temperatura, precipitatii, vanturi, comportamentul
animalelor, si dezvoltarea plantelor.
Se porneste de la un subiect propus spre discutare, care sa se reflecte intr-un singur cuvant-
Pe al patrulea rand se scriu patru cuvinte care exprima sentimente fata de subiect.
SOARE
Prietenos, luminos,
PRIMAVARA
VARA
Muntenia
Mihai Viteazul
Patriot, iubit, viteaz;
A luptat, a biruit, a unit, a murit
Respectat, admirat, pretuit, pomenit, iubit.
Cu aceste cuvinte se obtine piramida, iar continuand decrescator pana la un cuvant se
obtine si diamantul. La clasele primare se pot folosi si culorile, iar desfasurarea momentului se
poate face si sub forma de joc.
2.6.12. Diamantul[28]
Se imparte colectivul de elevi in doua echipe si vor completa spatiile libere, conform
regulilor jocului, analizand cuvintele sentiment si emotie.
SENTIMENT
puternic
inaltator
patrunde
se simte
se
formeaza
formeazaformeaza
sentimentull
puternic
patrunde
in suflet
SIMTAMANT
insusiri
actiuni
propozitie
sinonim
EMOTIE
puternica
placuta
patrunde
se simte
afecteaza
Emotia
placuta
se simte
in suflet
DUIOSIE
insusiri
actiuni
propozitie
sinonim
Exemplu:
Comparatie intre
predicatiul verbal si cel
nominal
Figura
nr.2.17. Comparatie intre
predicatiul verbal si cel
nominal folosind
Diagrama Venn
2.6.16. Organizatorul
grafic[32]
Este o metoda care faciliteaza esentializarea unui continut informativ care urmeaza sa fie
exprimat sau scris, prin schematizarea, sistematizarea si vizualizarea ideilor.
Se poate utiliza pentru prezentarea structurata a informatiei in cinci moduri:
2.6.16.
OXIGEN
si
DIOXID DE CARBON
ASEMANARI
DEOSEBIRI/
DIFERENTE
sunt gaze
se combina cu hemoglobina
sunt transportate de sange in corpul uman
corpul uman; etc.
este consumat/ eliminate
de catre vietuitoare
intretine
nu intretine
arderea si
arderea si
viata
viata
FORMULACHIMICA
O2
CO2
.. si ..
ASEMANARI
DEOSEBIRI/
DIFERENTE
Caracteristica 4
Caracteristica 3
Caracteristica 2
Caracteristica 1
SUBIECTUL
SHAPE * MERGEFORMAT
SUBIECTUL
Figura nr.2.19. Organizatorul grafic de tip descriere. Exemplu schematic si exemplu concret
2.6.16.3.Organizatorul grafic pentru structuri de tip secvential
In acest caz elevii sunt solicitati sa listeze conceptele, evenimentele, itemii, lucrurile etc. ,in
ordine cronologica, numerica, deci etapizat, secvential.
1.____________
2.___________
_
3.___________
_
sau
4.__________
_
In ce de-al doilea razboi mondial Germania nazista a atacat si a cucerit, in ordine
cronologica:
Polonia
Cehia
1. Renania
2. Austria
Austria
Renania
3. Cehia
sau
4. Polonia
Figura nr.2.20. Organizatorul grafic de tip secvential. Exemplu schematic si exemplu concret
2.6.16.4. Organizatorul grafic pentru structuri de tip cauza-efect Prin aceasta metoda se face
legatura intre cauza si efectul rezultat al unei actiuni, al unui fenomen etc.
Cauza
Efect 1
Efect 2
Efect 3
Poluarea
duce la
Distrugerea
plantelor
Imbolnavirea
oamenilor
Disparitia
animalelor
Figura nr.2.21. Organizatorul grafic de tip cauzaefect-exemplu schematic si exemplu concret
2.6.16.5. Organizatorul grafic pentru structuri de
tip problema solutie
Separarea apei de pietris
SOLUTIA
Filtrare
Decantare
SOLUTIA
Figura nr.2.22.Organizatorul grafic de tip
problema-solutie-exemplu schematic
si exemplu concret
2.6.17. Modelarea[33]
Este o metoda foarte eficienta si de mare utilitate folosita pentru formarea deprinderilor de
autoinstruire si cercetare. Desi este distincta, totusi modelarea este o forma a descoperirii bazata
pe analogie intre model si sistemul nou de cunoscut.
Exemple:
1. Poate fi realizat sistemul nostru solar cu ajutorul a zece bilute confectionate din lut sau
plastilina, dar sa aiba culori diferite. Acestea se fixeaza pe un suport de poliester.
2. Cu ajutorul unei portocale strapunsa de o andrea se poate imita Pamantul.
3. Se pot realiza corpuri geometrice cu ajutorul plastilinei si a unor bete de chibrit.(cub, cuboid,
piramida, prisma)
2.7. Metode de rezolvare de probleme prin stimularea creativitatii
2.7.1. Brainstormingul (sau asaltul de idei)[34]
Etimologic,cuvantul brainstorming provine din limba engleza si inseamna furtuna in
creier, aflux de idei, asalt de idei.
Principiul dupa care se ghideaza este cantitatea genereaza calitatea. Conform acestui
principiu, pentru a ajunge la idei viabile si inedite este necesara o productivitate creativa cat mai
mare.
- chiar traznite, neobisnuite, fanteziste, asa cum vin ele in minte legate de rezolvarea de situatii problema conturate. Se pot face asociatii in legatura cu afirmatiile celorlalti, se pot prelua,
completa sau transforma ideile din grup. Nu se vor admite referirile critice sub nici un motiv.
Nimeni nu are voie sa faca observatii negative.
Anuntarea unei pauze pentru asezarea ideilor (de la 15 minute pana la o zi);
Reluarea ideilor emise si gruparea lor pe categorii, simboluri, cuvinte-cheie, imagini care
realiza printr-o dezbatere la nivelul clasei sau a unor grupuri mai mici;
Selectarea ideilor originale sau a celor mai apropiate de solutii fezabile pentru problema
pusa
in discutie;
Afisarea ideilor rezultate in forme cat mai variate si originale: cuvinte, propozitii, colaje,
Se scrie un cuvant/tema (care urmeaza a fi cercetat/a) in mijlocul tablei sau al unei foi de
hartie;
Se noteaza toate ideile, sintagmele sau cunostintele care le vin in minte elevilor, in legatura
cu tema respectiva in jurul cuvantului din centru, tragandu-se linii intre acesta si cuvantul initial.
In timp ce le vin in minte idei noi si le noteaza prin cuvintele respective, elevii vor trage
linii
OBIECTIVI
SEMIOBIECTIVI
SUBIECTIVI
itemi cu
alegere multipla
itemi de completare
intrebari structurate
eseul liber
eseul structurat
itemi de asociere/
tip pereche
rezolvarea de probleme
In
etapa finala a lectiei, ciorchinele poate fi reorganizat utilizandu-se anumite concepte
supraordonate gasite de elevi sau de profesor.
Figura nr.2.23. Sistematizarea tipurilor de itemi folosind metoda ciorchinelui
2.7.3. Copacul i deilor
Este o metoda grafica, asemanatoare ciorchinelui, diferit fiind modul de dispunere a ideilor
sub forma unui copac cu ramificatii realizata prin urmatoarele etape:
Se noteaza ideile, facand conexiuni intre ele, asemanandu-se cu ramurile unui copac.
Este util in special pentru evidentierea unor aspecte pozitive/ negative.
Cultivarea
Defrisari
plantelor
Degradarea calitatii
apei si terenurilor
Desteleniri
Disp
aritia plantelor
Constructii
Poluare
a
POZITIV
NEGATIV
Irigatii
Disparitia
animalelor
Influenta
omului
asupra
mediului
Se propune o problema.
Grupurile lucreaza pentru a elabora o lista cu cat mai multe intrebari si cat mai diverse.
2.7.5. Cubul[37]
Metoda este folosita in cazul in care se doreste explorarea unui subiect, a unei situatii
din mai multe perspective. Permite elevilor o abordare complexa si integratoare.
Etapele parcurse in folosirea acestei metode sunt :
Realizarea unui cub pe ale carui fete se scriu cuvintele:descrie, compara, analizeaza,
asociaza, aplica, argumenteaza
Figura nr.2.26. Cubul cu cele sase cerinte,
cate una pe fiecare fata
Argumenteaza: pro sau contra si enumera o serie de motive care vin in sprijinul
afirmatiei tale.
grupa I:
ghiocei
FLORI DE PRIMAVARA
viorele
se
brandu
lacrimioar
e
lalele
narcise
toporasi
zambile
grupa a II-a:
mere
FRUCTE DE
TOAMNA
pere
castane
gutu
alune
struguri
nuci
pere
grupa a III-a:
zapada
saniuta
bradul
BUCURIILE
IERNII
sarbatorile
ca
dourile
vacanta
bataia cu bulgari
colindatul
grupa a IV-a:
marea
muntele
BUCURIILE
VERII
strandul
vacanta
concediu
bunicii
soarele
padurea
2.7.7. Scaunul intervievatului
Aceasta metoda se poate folosi in cadrul reactualizarii, in locul traditionalei conversatii sau
la sfarsitul lectiei, pentru realizarea feed-back-ului.
Etape:
In mod practic, se numeste un elev care se aseaza pe un scaun in fata clasei si joaca rolul
intervievatului.
Pentru realizarea feed-back-ului in cadrul lectiei Soarele si viata, reporterii pot pune
intrebari de genul: Ce este soarele ? Prin ce face Soarele viata posibila pe pamant?,
Cum se formeaza anotimpurile ?, De ce iarna este frig ? etc.
2.7.8. Discutia[38]
Consta intr-un schimb organizat de informatii si de idei, de impresii si de pareri, de critici
si de propuneri in jurul unei teme sau chestiuni determinate in scopul examinarii si clarificarii in
comun a unor notiuni si idei, al consolidarii si sistematizarii datelor si conceptelor, al explorarii
unor analogii, similitudini si diferente, al solutionarii unor probleme care comporta alternative.
Discutia cu clasa este fundamentala pentru invatarea interactiva. Din perspectiva unui
participant, discutia presupune avansarea unor idei si receptarea unei multitudini de idei, unele
in acord, altele in dezacord cu parerile proprii, dar tocmai aceasta varietate este aceea care
provoaca gandirea la actiune.
Intr-o discutie, rolul profesorului este de facilitare a fluxului coerent de idei al elevilor
ceea ce presupune incurajarea lor de a se exprima adecvat si la obiect. De aceea este bines a
cunoasca actiunile care faciliteaza discutia: parafrazarea; verificarea intelegerii; complimentarea
unui punct de vedere interesant sau pertinent; sugerarea unei noi perspective sau a unui
contraexemplu pentru a contracara - fara a critica insa; energizarea discutiei; medierea
divergentelor prin reformularea punctelor de vedre opuse din perspectiva tolerantei; evidentierea
relatiilor dintre interventiile diferitilor elevi; rezumarea ideilor principale.
2.7.9. Reteaua de discutii[39]
Se recomanda utilizarea metodei la disciplinele umaniste, cu conditia ca tema sa permita
abordari contradictorii.Sunt necesare mai multe etape:
argumente.
2.7.10. Dezbaterea[40]
Metoda dezbaterii presupune abordarea unei motiuni (o propozitie care reprezinta tema
dezbaterii) din doua perspective opuse. De aceea, in toate tipurile de dezbateri exista doua
echipe: afirmatoare care trebuie sa sustina motiunea si negatoare care combate motiunea.
Tipul de abordare pro-conta le dezvolta participantilor abilitatea de a analiza probleme
controversate din multiple perspective, ii stimuleaza sa emita judecati asupra unui fapt pe baza
unor criterii obiective, sa apere o pozitie folosind argumente sustinute de dovezi si nu de opinii.
Tehnicile dezbaterii dezvolta: gandirea critica, toleranta fata de opiniile diferite sau
adverse, stilul de prezentare a unei argumentatii in fata unei audiente, capacitatea de persuasiune,
abilitatile de lucru in echipa. Presupune parcurgerea urmatoarelor etape:
Fiecare echipa construieste sistemele de argumente una in cazul afirmator, cealalta, in cazul
negator.
Are loc dezbaterea prin schimbul de idei si argumente intre cele doua echipe.
Acordarea catorva minute elevilor pentru a analiza situatia si pentru a-si pregati rolurile/
reprezentatia.
Toti jurnalitii repovestesc intamplarea, iar elevii-spectatori noteaza eventualele greseli sau
omisiuni.
Elevii pot fi impartiti in jucatori si observatori sau, daca sunt putini elevi, toti sunt jucatori.
Spectatorii pot sa isi creeze propria interpretare sau pot creiona alte situatii.
Profesorul formuleaza cateva intrebari care servesc drept ghid de studiu in abordarea
textului.
Intrebarile oferite elevilor de catre profesor sunt astfel formulate incat raspunsul la ele sa nu fie
oferit de-a gata de text, ci sa fie descoperit sau construit de catre elev prin studierea atenta a
textului si prin activitati de gandire / reflectie individuala si in grup
Intrebarile pot constitui puncte de plecare pentru discutii sau pentru realizarea unor
COMENTARII
COMENTARII
( Plutarh )
Noteaza in jurul cercurilor actiuni, atitudini, extrase din text, care evidentiaza insusirile
alese, completand reteaua;
Reteaua personajului este prezentata in fata clasei si discutata. Se pot alcatui postere,
expuse apoi in clasa.
Studierea in mod individual a unui text sau povestire care are mai multe personaje.
Alegerea unui personaj asupra caruia se va concentra discutia pentru a-l caracteriza cat mai
bine.
Luarea unei decizii privind incadrarea personajului ales intr-un semn zodiacal.
Justificarea alegerii facute, prin gasirea a trei sinonime pentru fiecare trasatura a zodiei
careia
apartine personajul ales, identificarea in textul povestirii a unui citat relevant care sustine
incadrarea personajului in zodia respectiva, explicarea, cu cuvinte proprii a felului in care citatul
ales ilustreaza descriptorul din zodia respectiva.
Acordul grupului asupra unu simbol grafic pentru a reprezenta personajul cu trasaturile lui
dominante.
Desenarea simbolului pe un poster alaturi de care sunt notati descriptorii semnului caruia ii
apartine personajul.
Elevii care au un stil de invatare auditiv, invata vorbind si ascultand, verbalizeaza
actiunea pentru a depasi dificultatile. Utilizand tehnica KWL (Stiu/ vreau sa stiu/ am invatat),
elevii constientizeaza verbalizand ceea ce stiu sau cred ca stiu referitor la un subiect, o problema
si totodata, a ceea ce nu stiu sau nu sunt siguri ca stiu dar ar dori sa invete.
Se cere elevilor sa inventarieze, prin discutii in perechi sau in grup, ideile pe care
considera ca le detin cu privire la subiectul investigatiei care va urma Aceste idei sunt notate in
rubrica Stiu.Ideile despre care au indoieli sau despre care ar dori sa stie mai mult sunt grupate
in rubrica Vrea sa stiu.
Studierea unui text, realizarea unei investigatii sau dobandirea unor cunostinte
referitoare la subiectul selectat de profesor.
Palaria verde spune ca negutatorul ar fi putut sa-si adaposteasca averea la un han sau
si-ar fi putut plati oamenii care sa-i apere avutul fara sa-l deranjeze pe domnitor.
Palaria galbena gaseste alt final textului.
2.7.20.Caruselul [49]
Este o metoda interactiva de grup. Consta in impartirea grupului in subgrupe de discutii.
Fiecare subgrupa alege un reprezentant care realizeaza rapoarte. Se parcurg mai multe etape:
se pot schimba rolurile sau sarcinile pot fi indeplinite de ambele grupe simultan.
Dupa aceea, fiecare grup se deplaseaza spre stanga (sau spre dreapta) cu conditia sa
pastreze
aceeasi directie, ajungand in fata altui grup si indeplinind aceeasi sarcina, in acelasi mod ca
inainte. Grupul care ajunge la capatul randului se va muta la inceputul celuilalt rand.
Grupurile isi pot schimba pozitia de mai multe ori, pana cand cercul se inchide si primele
Fiecare membru al grupului noteaza cate o idee, pe rand, pana se epuizeaza toate. De
Se alege cazul.
Elevii cerceteaza materialul. Pentru a-i ajuta profesorul formuleaza intrebari de genul:
Ce s-a intamplat in situatia cercetata? ; Care sunt partile implicate?; Ce elemente sunt
importante?; Lipseste ceva semnificativ din prezentarea faptelor?; De ce au actionat cei
implicati in acel mod?
La prima vedere a cazului, elevii vor avea pareri diferite si controversate, deoarece nu vor
lua in considerare toate elementele cazului.
Exemple de situatii reale, autentice care pot constitui studiu de caz: inegalitati sociale care
incalca principiile dreptatii; mobilitatea sociala in cadrul unei comunitati rurale determinata de o
Se organizeaza informatia.
Clasa se imparte in grupe eterogene de cate sase elevi, care urmeaza sa discute o tema data.
Cei sase membri ai grupului discuta timp de sase minute, facand schimb de idei cu privire
la tema propusa.
Fiecare grup intocmeste un raport pe baza ideilor expuse si apoi purtatorul de cuvant il
prezinta in fata tuturor.
ceea ce priveste facilitarea comunicarii, obtinerea intr-un timp scurt a numeroase idei,
prin intensificarea demersului creativ si prin stimularea imaginatiei tuturor participantilor.
Ea pemite intarirea coeziunii grupului si angajeaza elevii/studentii in (auto)evaluare.
Cooperarea din interiorul echipei se imbina cu competitia dintre grupuri.
Dezavantajele apar atunci cand numarul elevilor nu este multiplu de 6 sau cand este
respctata limita de timp impusa, de sase minute.
Exemplu: La clasa a IV-a, la geografie s-a propus urmatoarea situatie problema: Romania
are potential turistic, dar strainii nu o viziteaza in numar mare. De ce?
Clasa s-a impartit in grupe de cate sase elevi lasandu-se ca timp de lucru sase
minute.
Conducatorul fiecarei grupe a prezentat solutiile la care s-a ajuns. S-au discutat apoi
punctele de
vedere a grupelor pentru a ajunge la idei comune. Invatatorul a stabilit solutia optima.
2.7.26. Metoda 6-3-5 (metoda Brainwriting)[55]
Este o metoda care ofera elevilor posibilitatea sa se exprime in mod liber. Este tot un
brainstorming. Se parcurg urmatoarele etape:
Se formeaza grupuri de cate sase membri, fiecare primind cate o foaie impartita in trei
coloane.
Fiecare din cei sase membri ai grupului noteaza trei idei pentru rezolvarea problemei, cate
Fiecare participant transmite colegului din dreapta foaia si o primeste pe cea a colegului
din
stanga, cele trei idei emise de acesta fiind reluate si imbunatatite, completate, modificate sau
prelucrate din prisma propriului punct de vedere. Urmeaza o noua deplasare a foilor de hartie,
apoi alta si alta pana cand foile trec pe la toti ceilalti cinci membri ai grupului.
reprezentativi, ceilalti elevi asculta in tacere si intervin prin mesaje scrise adresate primilor.
Elevii care constituie esantionul-panel (5-6) la numar se asaza in jurul unei mese sub
conducerea profesorului.
Elevii care formeaza auditoriul primesc biletele de hartie pe care vor scrie mesaje si care
vor
Elevii experti discuta , schimba opinii si idei cu privire la tema propusa, iar auditoriul tacut
transmite mesaje care pot fi:intrebari, impresii, sugestii, manifestare dezacordului, aducerea unor
informatii suplimentare.
Se cere elevilor sa formeze perechi si sa faca o lista cu tot ce stiu despre tema ce urmeaza a
fi
abordata. In acest timp se construieste pe tabla sau flipchart un tabel cu urmatoarele coloane:
Stiu/ vreau sa stiu/ am invatat.
STIU
Ce credem ca stim?
VREAU S STIU
AM INVTAT
Ce vrem sa stim?
Ce am invatat?
Se cere perechilor sa spuna ce au scris sisa noteze in coloana din stanga informatiile cu
care
Dupa lectura textului se revine asupra intrebarilor formulate in prima coloana, se identifica
Se compara ceea ce cunosteau deja elevii despre tema abordata, tipul si continutul
Se revine la intrebarile care au ramas fara raspuns si sesugereaza elevilor unde ar putea sa
gaseasca informatii. Intrebarile fara raspuns pot fi folosite ca punct de plecare pentru investigatii
personale.
Se cere elevilor sa organizeze informatia cuprinsa in coloana a treia dupa anumite criterii.
Etape:
Se impart participantii in doua grupuri care vor fi asezate ca doua cercuri concentrice.
Grupul din exterior asculta si observa ceea ce se discuta in cercul interior si interactiunile
Grupul exterior prezinta grupului interior observatiile in legatura cu ceea ce s-a petrecut in
timpul exercitiului.
Etapa dezbaterii colective, cand fiecare interpreteaza rolul ales si-si sustine punctul de
vedere
in acord cu acesta;
Cautarea deliberata a irelevantei aparente, fapt care poate genera conexiuni surprinzatoare,
neobisnuite;
sa induca stari psihologice cum ar fi: implicarea, detasarea, empatia, jocul cu ideile,
folosirea
irelevantei;
Este o metoda interactiva de grup. Un grup este imp[artit in mai multe grupuri de discutii,
urmate de rapoarte din partea cate unui reprezentant ales de catre fiecare grup si de rezumat.
Etape:
Fiecare subgrup isi va prezenta concluziile stabilite in urma discutiilor intregului grup.
Se fixeaza tema.
Se intocmeste un chestionar.
Profesorul pune o intrebare la care raspunsurile pot fi gradate (da, nu, si da si nu);
Elevii se aliniaza apoi, alegandu-si o pozitie care reflecta punctul lor de vedere. In
interiorul propriului grup isi pregatesc cu colegii argumente punctuale care le sustin propria
pozitie;
Fiecare grup pregateste o lista de argumente in sprijinul punctului lor de vedere; Fiecare
grup isi exprima punctul de vedere printr-un purtator de cuvant.
Aceasta strategie este menita sa-i ajute pe elevi sa-si pregateasca si sa-si prezinte
argumentele, precum si sa-si asculte cu atentie colegii.
Exemplu: La limba si literatura romana ,,Somnorel si Lenevel sau Harnicel si Bucurel?
Comunicarea sarcinii se prezinta situatia problema: ,,Cu cine sunteti de acord? De ce?
Activitate frontala se imagineaza o linie care uneste peretii clasei prin mijlocul ei. Elevii se
aseaza pe aceasta linie in functie de decizia luata. Cei care sunt de partea lui Somnorel si Lenevel
se aseaza in capatul dinspre tabla, iar cei care sunt de partea lui Harnicel si Bucurel se aseaza la
capatul opus.Indecisii se aseaza la mijloc.
Activitate in grupuri fiecare din cele trei grupuri discuta argumentele pentru optiunea
aleasa.
Activitate intre grupuri un membru al fiecarui grup prezinta argumentele proprii pentru a-i
convinge pe ceilalti sa-si schimbe atitudinea.
Se colecteaza datele/materialele.
Se realizeaza produsul.
Criterii de evaluare
- pentru produsul final -
- pentru proces -
validitate;
elaborare si structurare;
documentare;
creativitate;
creativitate.
calitatea rezultatelor
Portofoliul reprezinta cartea de vizita a elevului, prin care profesorul poate sa-i
urmareasca progresul in plan cognitiv, atitudinal si comportamental la o anumita disciplina,
de-a lungul unui interval de mai lung de timp (un semestru sau un an scolar). Reprezinta un
pact intre elev si profesorul care trebuie sa-l ajute pe elev sa se autoevalueze. Profesorul
discuta cu elevul despre ce trebuie sa stie si ce trebuie sa faca acesta de-a lungul procesului de
invatare. La inceputul demersului educativ se realizeaza un diagnostic asupra necesitatilor
elevului de invatare pentru a stabili obiectivele si criteriile de evaluare. Diagnosticul este facut
de profesor si este discutat cu elevul implicat in evaluare.
El poate cuprinde: lista continutului acestuia; argumentatia care explica ce lucrari sunt
incluse in portofoliu; lucrarile pe care le face elevul individual sau in grup;
rezumate; eseuri; articole, referate, comunicari; fise individuale de studiu; proiecte si
experimente; temele de zi de zi ; probleme rezolvate; rapoarte scrise de realizare a
proiectelor; teste si lucrari semestriale;chestionare de atitudini; inregistrari, fotografii care
reflecta activitatea desfasurata de elev individual sau impreuna cu colegii sai; observatii pe
baza unor ghiduri de observatii; reflectiile proprii ale elevului asupra a ceea ce
lucreaza; autoevaluari scrise de elev sau de membrii grupului; interviuri de evaluare; alte
materiale, harti cognitive, contributii la activitate care reflecta participarea elevului/ grupului la
derularea si solutionarea temei date; viitoare obiective pornind de la realizarile curente ale
elevului/grupului, pe baza intereselor si a progreselor inregistrate; comentarii suplimentare si
evaluari ale pro-fesorului, ale altor grupuri de invatare si/ sau ale altor parti interesate, de
exemplu parintii;
Portofoliul se compune in mod normal din materiale obligatorii si optionale, selectate de
elev si/sau de profesor si care fac referire la diverse obiective si strategii cognitive. Alcatuirea
portofoliului este o ocazie unica pentru elev de a se autoevalua, de a-si descoperi valoarea
competentelor si eventualele greseli. In alti termeni, portofoliul este un instrument care imbina
invatarea cu evaluarea continua, progresiva si multilaterala a procesului de activitate si a
produsului final.
Exista trei tipuri de portofolii: de prezentare sau introductiv , de progres sau de lucru Si
de evaluare.
Evaluarea portofoliului incepe de obicei prin explicarea de catre profesor, la inceputul
perioadei, a obiectivelor invatarii in perioada pentru care se va primi nota. Profesorul si elevii
cad de acord asupra produselor pe care trebuie sa le contina portofoliul si care sa dovedeasca
indeplinirea obiectivelor invatarii (multi profesori le reamintesc aproape zilnic elevilor sa puna
in portofoliu esantioane care sa le aminteasca mai tarziu de munca depusa). Atunci cand elevul
isi prezinta portofoliul, profesorul realizeaza de obicei un interviu cu acesta, trecand in revista
lucrarile anexate, analizand atitudinea lui fata de munca depusa, laudandu-l pentru lucrurile
bune, si ajutandu-l sa se concentreze asupraaspectelor care trebuie imbunatatite.
Portofoliul reprezinta un element flexibil de evaluare, care, pe parcurs, poate sa includa si
alte elemente catre care se indreapta interesul elevului si pe care doreste sa le aprofundeze.
Aceasta metoda alternativa de evaluare ofera fiecarui elev posibilitatea de a lucra in ritm
propriu, stimuland implicarea activa in sarcinile de lucru si dezvoltand capacitatea de
autoevaluare.Este o mapa deschisa in care tot timpul se mai poate adauga ceva, iar nota nu
trebuie sa fie o presiune.
2.8.3. Investigatia[70]
Este o metoda de evaluare alternativa, utila in situatia in care se doreste atat urmarirea
procesului si realizarea produsului, cat atitudinea elevului implicat in aceste activitati.
Investigatia poate fi individuala sau de grup, ea incepe, se desfasoara si se incheie in
clasa. Elevul primeste o sarcina prin instructiuni precise, ce consemneaza fiecare moment al
cercetarii, el trebuie sa inteleaga si sa rezolve sarcina, oferind dovada utilizarii unei palete largi
de cunostinte si capacitati: cooperare, flexibilitate, creativitate, initiativa.
Metoda este utila in cadrul orelor de receptare a textelor literare, lirice si epice,
obisnuindu-i pe elevi cu primii pasi ai analizei textului liric sau epic.
Etape:
Sub indrumarea profesorului, elevii identifica modalitatile prin care pot obtine
datele/informatiile necesare.
Exemplu: Prin aplicarea investigatiei, elevul de clasa a V-a poate aborda analiza unui text
epic, de exemplu, basmul avand urmatoarele cerinte:
- Citeste textul urmator.
- Noteaza formula de inceput si de incheiere a basmului.
- Stabileste ideile principale ale basmului.
- Prezinta personajele basmului, evidentiind cate o trasatura relevanta.
- Gaseste o alta modalitate de comunicare, in afara cuvantului, prin care sa ilustrezi o
idee principala a basmului.
-
CONCLUZII
Plecand de la ideea ca adevarata invatare este cea care permite transferul de achizitii noi
in contexte noi si de la observatia practica ca elevii se implica mai mult in procesul de
predare/invatare atunci cand lucreaza in grup si au o sarcina, sau au un scop bine definit si
remarcand faptul ca abordarile frontale sau individuale nu mai reusesc sa capteze copilul sau
sa-l motiveze, sustinem folosirea instrumentelor interactive la clasa. Copiii simt nevoia de a
vorbi, de a comunica celorlalti ce au facut ei, ce-au experimentat sau ce-au trait. Conexiunile
lor se realizeaza mai bine atunci cand au posibilitatea de a explica si chiar de-a preda ceea ce
ei au invatat.