Sunteți pe pagina 1din 5

1

REFERAT GASTROENTEROLOGIE

TEMA:BOALA CROHN

ELEVA:YOUNES

VIOLETA

CLASA : AMG II

Boala Crohn este o afectiune inflamatorie intestinala (face parte din familia bolilor
inflamatorii intestinale - BII), care determina inflamatia si ulceratia tractului digestiv.

Poate afecta orice portiune a tubului digestiv, insa are predilectie pentru partea
terminala a intestinul subtire (ileon) si intestinul gros (colon). Boala Crohn afecteaza
straturile profunde ale tubului digestiv, cauzand ulceratii la acest nivel.
Factori de risc
Factorii care pot agrava simptomele bolii Crohn si pot duce la complicatii sunt
urmatorii:
- administrarea anumitor medicamente
- infectii
- tulburari hormonale (este mai frecventa in randul femeilor)
- stresul accentuat
- fumatul.
Factorii de risc in aparitia bolii Crohn sunt urmatorii:
- istoric familial de boala Crohn. Rudele de gardul I, ale bolnavilor cu boala Crohn
(copii, frati, surori) au un risc crescut de a dezvolta si ei boala;
- fumatul;
- populatiile de evrei Ashkenazi.
Simptome
Datorita faptului ca boala Crohn are o componenta imuna, exista o afectare si a
altor organe, precum ochii (tulburari vizuale), articulatiile (dureri articulare), rash
cutanat (eruptii cutanate) sau ficatul (inflamatia tesutului si cailor biliare). Exista
mai multe afectiuni cu simptome asemanatoare bolii Crohn, cele mai des intalnite in
clinica medicala fiind diverticulita si abcesele intestinale.
Simptomele bolii Crohn includ urmatoarele:
- dureri abdominale cronice si recidivante, descrise de pacient ca si crampe intense
si intermitente. Durerea abdominala poate varia de la un caz la altul, intre o durere
difuza si mai putin intensa, pana la o durere intensa si progresiva. Abdomenul
pacientilor cu boala Crohn, poate fi sensibil la palpare;
- diareea, cu un numar mare de scaune, de cele mai multe ori intre 10 si 20 de
scaune moi, mucoase, mai rar mucopurulente (in cazurile complicate). Uneori
pacientul relateaza aparitia unor scaune nocturne;
- scaderea apetitului alimentar, anorexie;
- febra, mai ales pe parcursul perioadelor de acutizare (datorate inflamatiei). Febra
ridicata poate semnifica aparitia unor complicatii, precum infectia ulceratiilor
intestinale sau formarea de abcese (colectii purulente);
- scaderea in greutate, datorata in special diareei si lipsei poftei de mancare;
- anemia (scaderea numarului de globule rosii-hematii din sange), care apare
secundar pierderilor de sange prin hemoragii intestinale (de la nivelul ulceratiilor) si
inflamatiei caracteristice bolii.
Pacientii cu boala Crohn pot prezenta si urmatoarele simptome:

- usturimi la nivelul cavitatii bucale, asociate cu leziunile caracteristice din boala


Crohn (in cazuri mai rare, leziunile pot aparea si la nivelul mucoasei bucale);
- deficiente nutritionale, precum deficitul de vitamina B12, deficitul de acid
folic si fier precum si deficitul de vitamine liposolubile. Aceste deficiente apar
secundar slabei absorbtii intestinale de alimente, datorata inflamatiei si leziunilor
intestinale;
- ocluzia intestinala (obstructia intestinului), o complicatie a bolii considerata o
urgenta medicala.
Simptomele bolii Crohn cu localizare la nivelul anusului includ:
- fistule (leziuni ale peretelui intestinal, cu formarea unor traiecte anormale intre
intestin si organele invecinate). Aceste fistule sunt cauzate de inflamatia si
ulcerarea straturilor peretelui intestinal. Fistulele se pot forma intre 2 portiuni
diferite a intestinului (fistule entero-enterice) sau intre intestin si organele
invecinate (entero-vaginala, entero-rectala, entero-vezicala). In unele cazuri, fistula
poate fi primul semn clinic al bolii Crohn;
- abcese intestinale (colectii purulente);
- fisuri anale (rupturi mici ale mucoasei anale);
- formatiuni anale asemanatoare hemoroizilor, cauzate de inflamatia mucoasei
anale.
Boala Crohn poate cauza simptome si inafara tubului digestiv:
- artralgii (dureri ale articulatiilor), artrite migratorii (umflarea, inflamatia
articulatiilor), uneori independent de boala initiala, putand aparea artrita
reumatoida
- irita, iridociclita, uveita, conjunctivita (afectiuni inflamatorii a ochiului), care pot
cauza tulburari vizuale grave
- rash cutanat (eruptii la nivelul pielii), eritem nodos, afte, ulcere la nivelul cavitatii
bucale
- boli hepatice, precum colangita si pericolangita (inflamatia cailor biliare)
- tromboze (formarea de cheaguri), vasculite (inflamatia vaselor sanghine).
Toate aceste simptome au o etiologie de natura imuna.
Tratament - Generalitati
Tratamentul bolii Crohn are scopul de a preveni acutizarile si de a mentine cat mai
mult perioadele de remisiune. O parte dintre pacienti au simptome mult mai grave
si necesita terapii comlementare, precum chirurgia. Terapia corecta a bolii Crohn se
realizeaza in functie de tipul si gravitatea bolii.
Tratament initial
Boala Crohn poate fi usoara, moderat-severa, severa sau inactiva (in remisiune
clinica). Afectiunea poate fi de asemenea definita si dupa sediul afectarii intestinale
si anume, boala perianala (in cazul in care este interesat ultimul segment al tubului

digestiv) sau boala ileocecala (cand este afectat ileonul si portinunea care il leaga
pe acesta de colon). Unii pacienti pot prezenta elemente comune intre boala Crohn
si colita ulcerativa sau alte tipuri de boli inflamatorii intestinale (BII).
Tratamentul initial al bolii Crohn se instituie dupa confirmarea diagnosticului. In
cazul in care tratamentul de prima linie este insuficient (persista simptomele sau
chiar se agraveaza), este necesara introducerea altor metode terapeutice
suplimentare.
Formele usoare de boala Crohn raspund bine la medicatia antidiareica precum
Loperamidul (Imodium). Acest medicament amelioreaza spasmele intestinale
(crampele), incetineste tranzitul intestinal si scade numarul scaunelor diareice.
Formele medii de boala Crohn, cu simptome persistente, necesita administrarea
unor medicamente din linia a II-a, precum Sulfasalazina si Mesalazina
(aminosalicilati). Aceste medicamente sunt foarte eficiente in majoritatea cazurilor
de boala Crohn, in special in cele cu leziuni intestinale prezente la nivelul colonului
si ariei ileocecale (zona care face legatura intre intestinul subtire si cel gros).
Corticosteroizii (Hidrocortizon, Prednison), pot fi administrate oral pentru mai multe
saptamani in scopul reducerii inflamatiei intestinale. Nu este recomandat insa ca
aceste medicamente sa fie administrate pentru un timp indelungat (luni, ani),
deoarece au efecte secundare nedorite (hipertensiune arteriala, osteoporoza,
infectii, infertilitate, diabet zaharat).
Complicatiile bolii Crohn, precum fistulele intestinale (formarea unor traiecte
anormale intre un segment al intestinului si altul sau intre intestin si un organ
invecinat), necesita administrarea de antibiotice pentru a preveni infectiile grave
de la acest nivel. Dintre antibioticele mai frecvent utilizate
amintim Ciprofloxacin si Metronidazol.
Formele grave ale bolii Crohn cu simptome grave, persistente si complicatii,
necesita administrarea medicatiei imunosupresive (care inhiba sistemul imun).
Dintre imunosupresoarele utilizate in boala Crohn, mentionam Azatioprina (AZT), 6mercaptopurina (6-MP) si Metotrexatul (MTX). Aceste medicamente se
administreaza doar in cazul in care aminosalicilatii nu sunt suportati de catre
pacient sau sunt ineficienti in ameliorarea simptomelor sau atunci cand intreruperea
tratametului cu corticosteroizi determina recidiva simptomelor. Mentionam ca
medicatia imunosupresiva are de asemenea reactii adverse grave (infectii grave,
aparitia unor tumori).
Formele grave de boala Crohn pot fi, de asemenea, tratate cu corticosteroizi cu
administrare injectabila.
Un medicament relativ nou, folosit in tratamentul bolii Crohn este Infliximabul
(Remicade - anticorpi monoclonali). Acesta este introdus in schema de tratament
atunci cand nu se obtine ameliorarea simptomelor dupa utilizarea celorlalte

tratamente medicamentoase, in cazul pacientilor tineri sau in cazurile grave de


boala Crohn.
Tratament de intretinere
Tratamentul de intretinere consta in gasirea unei scheme de tratament care sa
mentina pentru cat mai mult timp remisiunea si sa stopeze aparitia recidivelor.
In cazul in care aminosalicilatii (Sulfasalazina si Mesalazina) si medicatia
imunosupresiva (Azatioprina, 6-mercaptopurina, Metrotrexatul) mentin remisiunea,
este indicat sa se pastreze in cotinuare acelasi tratament. Este indicat sa se
efectueze controale medicale regulate (la fiecare 6 luni), iar la 2-3 luni sa se
efectueze un set de analize de laborator pentru a identifica eventualele reactii
adverse la tratamentul medicamentos. Corticosteroizi (Hidrocortizonul, Prednisonul)
se pot administra pentru o perioada indelungata pentru a mentine cat mai mult
timp remisiunile.
Administrarea corticoterapiei pe o perioada lunga necesita monitorizare adecvata,
pentru reactiile adverse care pot fi grave. Este indicata profilaxia osteoporozei
postcorticoterapie, prin administrarea de calciu, vitamina D si preparate speciale
pentru prevenirea osteoporozei (acid alendronicum).
Infliximabul (Remicade) si antibioticele (Ciprofloxacina, Metronidazolul) sunt folosite
in tratamentul bolii Crohn complicata prin fistule intestinale si care nu raspunde la
alt tratament medicamentos.

BIBLIOGRAFIE: http://www.sfatulmedicului.ro/

S-ar putea să vă placă și