Sunteți pe pagina 1din 1

Dacia literara

Dacia literara este prima revista literara din cultura romana aparuta la
30 ianuarie 1840. Avea ca scop stimularea scriitorilor din toate provinciile
romanesti, in vederea formarii si dezvoltarii unei literaturi nationale.
Dupa aparitia a doar 2 numere, este oprita tiparirea acesteia de
catre domnitorul Mihail Sturza.
Numele revistei este ales semnificativ, pentru a exprima unitatea de
neam si tara, Dacia, idealul de unire fiind sugerat destul de transparent. De
asemenea, arata si caracterul literar al textelor publicate.
Revista era structurata in 4 sectiuni: prima parte
cuprindeacompuneri originale; a doua parte era destinata publicarii
articolelor din ziare sau reviste; a treia parte avea drept scop critica operelor
nou aparute, la baza careia statea principiul criticam opera, iar nu
persoana; a patra parte se numea Telegraful Dacieisi continea informatii
despre evenimentele culturale, aparitia unor carti si activitatea
evenimentelor.
Programul revistei este formulat in articolul intitulat
Introductie, scris de Mihail Kogalniceanu. Aici sunt formulate directiile
revistei, fiind in acelasi timp programul romantismului in literatura romana.
Directiile Daciei literare asa cum sunt formulate in articolulprogram Introductie au rolul de a stimula scriitorii din toate regiunile
tarii. O alta directie este evitarea tiparirii traductiilor, dar este acceptata
tiparirea traducerilor operelor valoroase. De asemenea, se mai urmarea
realizarea unei limbi si a unei literaturi unice. Se dorea pastrarea specificului
national in opera literara si originalitatea creatiei. Erau propuse teme si surse
de inspiratie pentru creatiile literare precum: frumusetea peisajului
romanesc, istoria nationala, traditiile, obiceiurile si folclorul.
Prin urmare, prin toate aceste directii, Mihail Kogalniceanu a
sustinut formarea unor principii care sa serveasca Unirii Principatelor.
Dacia literara reuneste cele mai stralucite personalitati literare
ale epocii respective si a determinat devoltarea literaturii romane.

S-ar putea să vă placă și