UNIVERSITATEA ,,DUNREA DE JOS GALAI

Facultatea de tiine Juridice Sociale i Politice

,, Administraie Public

REFERAT

,,Istoricul i importana Logicii

Lector univ: A. Matic
Materie: Logica formal
Studeni:

Russu Vicu
Stoica Mdalin

Galai 2015

Cuprins
1.Definiii ale logicii
2. Istoricul logicii
2.1 Socrate
2.2 Platon

.....................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................

......................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................

..............................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................

....................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................

2.3 Contribuia lui Aristotel

3. Importana logicii

..................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................

3.1 Logica n Practic

3.2 Forma logic
4.Concluzie

......................................................................................................................................................................................................................................................................

..............................................................................................................................................................................................................................................................................................................

............................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................

11

................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................

Bibliografie

12

...........................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................

1.Definiii ale logicii

"Toat lumea se plnge c nu are

memorie, dar nimeni nu se vait c
nu are logic.
( La Rochefoucauld) 1

Este foarte greu de furnizat o definiie a logicii este complicat sa surprinzi ntr-o fraz
semnificaia celui mai util instrument al gndirii raionale. Logica este considerate tiina legilor
sau regulilor care guverneaz gndirea corect n procesul de derivare al unor propoziii din
altele, logica poate fi gndit ca un set de reguli n baza crora raionamentele noastre sunt
evaluate ca fiind corecte sau incorecte.
Logica este o tiin a demonstraiei, al crei obiect este stabilirea condiiilor corectitudinii
gndirii, a formelor i a legilor generale ale raionrii corecte.
Logic general = logic clasic, de tradiie aristotelic, care studiaz formele logice
fundamentale (noiunea, judecata, raionamentul), precum i principiile gndirii.
2

Logic matematic (sau simbolic) reprezint tiina aprut in secolul al XIX-lea

care

studiaz operatorii logicii (negaie, conjuncie, disjuncie)

Logic dialectic = concepie filozofic a logicii de pe poziiile materialismului dialectic, care
studiaz dialectica formelor logice, raportul lor cu coninutul.

2. Istoricul logicii
Logica este una dintre cele mai vechi ramuri ale tiinei, mai vechi dect geometria .
Primele lucrari de logic poart semnatura marelui filosof grec Aristorel (384-322 i.HRr).
Precum i alte ramuri ale tiintei logica nu a cunoscut o evoluie liniar. Printre perioadele de
dezvoltare intensa de adevarate revoluii tiinifice se regsesc i perioade mai srace.nsi
numele de logica la dobindit mai trziu, Dar nainte de cercetrile lui Aristotel, marii folosofi
precum Platon si Socrate au abordat subiectul in cauz
1

http://www.scribd.com/mobile/doc/148764093?width=360 pg 18

Logic i argumentare Elena Lupa, Victor Bratu, Maria Dorina Stoica. Editura Corvin

2.1 Socrate
Socrate (469-399 i.Hr)Una dintre cele mai remarcabile

personalitati ale omenirii nu a lasat

nimic scris. Celebrele sale conversatiii purtate pe diverse teme cu reprezentati a tuturor claselor
sociale au fost trimise de Platon si cuprind cele mai juste morale si corecte idei despre bine ,
dreptate , frumos, iubire , prietenie etc.
n dialogurile sale Socrate utilizeaz mai niii ironia si abordeaz interlocutorul cu o aparent
naivitate. Sustine ca nu stie nimic fata de cei aroganti care pretind ca stiu totu. Pentru ca apoi
sa-I ncurce cu ntrebri simple n aparen dar de fapt ncuietoare. Si ceilalti sfirsesc prin ai da
dreptate. Al II-lea pas al discutiei este maieutic Interlocuitorii sunt ajutati sa inteleaga care este
rolul lor in lume in societate
Maieutica un procedeu de generalizare inductiva cu ajutorul cruia dintr-un numr
limitat de cazuri se stabileste adevarul tuturor celorlalte cazuri similar posibile
Viata si activitatea lui Socrate au avut ca note fraza scrisa Pe frontispiciul templului lui
Apollo din Delphi, o veche maxima spune: Homo nosce te ipsum (in greaca Gnothi Seauton,
atribuita primului filozof grec Thales) si inseamna Cunoaste-te pe tine insuti continuarea fiind
si vei cunoaste universul si zeii. Este vorba despre o cunoastere superioara, transcedentala, o
cunoastere a ceea ce este cu adevarat divin. Pentru ideile care le impartasia

tuturor celor

dispusi sa-l creada a fost considerat un pericol pentru cetatea Atenei, fiind condamnat la
moarte si obligat sa bea otrava.

2.2 Platon

Platon (427-347 i.Hr) Discipol a lui socrate si maestru a lui Aristotel a fost ginditorl care a
pus bazele filosofiei antice grecesti. Dialogurile de tinerete a lui Platon poarta marca gindirii
lui Socrate. A carui condamnare a moarte l-a impresionat profund si pe care a facut tot
posibilul sa-l reabiliteze. Pentru platon era foarte importanta distinctia intre opinii si stiinta.
Opinia i-si are sursele in simturile noastre, fiind foarte utila si practica zi cu zi. La cunoastere
se poate ajunge prin intelegenta.

2.3 Contribuia lui Aristotel

Printele logicii a structurat bazele tiinei sub numele de Analitica, ceea ce noi numim
logic filosoful numea analitic. Teoria privind raionamentul demonstrativ a fost numit analitic
teoria care se ocup cu raionamentul probabil a fost numit dialectic. Din punct de vedere
etimologic termenul de logica provine de la grecescul logos ce nseamn gndire, raiune.
n 367 . Hr., dup moartea tatlui su, Aristotel a emigrat la Atena, devenind elev i coleg al
lui Platon n cadrul Academiei ateniene nfiinate de ctre acesta. Dou din lucrrile cunoscute
ale lui Aristotel despre logic i argumentare, Topica iRespingerile sofistice, este posibil s fi
fost scrise n aceast perioad. Dei, niciuna din cele dou lucrri nu poate constitui un tratat
sistematic de logic formal, finele Respingerilor sofistice constituie nceputul unei noi
discipline logica despre care nu existase nicio referire pn atunci. De
interpretationis, Categorii i Analitica prim (care se ocup de studiul cuvintelor, propoziiilor i
silogismelor), grupate mpreun cu Topica, Respingerile sofistice i Analitica secund (un tratat
despre raionamentul tiinific) au format colecia cunoscut ca Organon sau
unealta (instrumentul) gndirii.
Organon este lucrarea monumental n care Aristotel i-a expus teoria logic, datorit creia
el este considerat fondatorul logicii clasice. Ea este alctuit din 6 cri: Despre interpretare,
Analiticile prime, Analiticile secunde, Categoriile, Topica i Respingerile sofistice. n Organon
Aristotel a expus principiile i legitile fundamentale ale logicii clasice. Aceast lucrare a strnit
admiraia lui Kant (care era foarte rezervat n aprecierea meritelor filosofilor), care scria n
prefaa la ediia a II-a a Criticii raiunii pure c ceea ce este impresionant la logica aristotelic
este faptul c de cnd a fost elaborat n-a trebuit s fac nici un pas napoi. i mai impresionant,
adaug Kant, este ns faptul c de cnd a fost creat, aceast logic n-a putut s mai fac nici un
pas nainte. Kant sugereaz c am avea de-a face cu singurul caz din istoria culturii n care o
ntreag disciplin a fost fundamentat i elaborat de un singur individ.
Pentru Aristotel Logica este instrument al gindirii corecte. Nu o stiinta propriu zisa ci un mod
util de a accede la cunoastere, de a elimina din gindire erorile de judecata si de a pastra ce este
valid. Logica gindirea care se gindeste pe sine

3. Importana logicii
"Logica te va duce de la A la Z. Imaginaia te va
purta dincolo de limite." (Albert Einstein)3

Logica, este o disciplina indrumatoare. Trebuie spus din start ca nu e o stiinta, nu poate fi
stiinta! E este disciplina calauzitoare a altor stiinte, deci daca vom vorbi in termeni logici ea este
un gen si nu o specie printre specii. De la ea a pornit stiinta. Altfel nu s-a putut! Orice inventie,
gandire, inovatie, maxima sau cugetare s-a facut numai si numai cu ajutorul logicii. Samanta de
idee care a rodit in mintea omului a continuat printr-un rationament logic neaparat.
n ultimu timp, tiin contemporan a progresat foate mult i gndirea noastr trebuie s in
pasul cu tiin i acest lucru nu se poate realiza n absena cunotinelor de logic.Logic,
neleas c o tiin a legilor raionamentului nu poate fi ignorat de nici o tiin sau disciplin,
astfel logic se afl n legtur cu
PSIHOLOGIA4
Logic, nelegerea informaiilor, st la baza memorrii logice., contribuie la formarea
mecanismelor logico-matematice ce coordoneaz ntreag noastr activitate i comportamentul,
contribuie chiar la formarea calitilor gndirii i a limbajului, ea ajutndu-ne s ne adaptm, ct
mai bine, situaiilor concrete cu care ne confruntm.
RETORIC
neleas c ansamblu de procedee ale expunerii orale, n antichitate, urmrete convingerea
auditoriului prin miestria argumentaiei, prin frumuseea stilului i a limbii, trebuie s se aplice
enunturilor care sunt verosimile, trebuind s respecte legile logice, care se supun regulilor
raionamentelor valide,
TEOLOGIA

http://cuvintecelebre.ro/subiecte/imaginatie/

http://www.scribd.com/mobile/doc/148764093?width=360

n Evul Mediu, unii filosofi au utilizat instrumentele limbii i ale logicii pentru a justifica
existenta lui Dumnezeu
DOMENIUL JURIDIC
nc din antichitate logic a fost implicat n domeniul juridic i ncepnd cu anii '50, sub
influen lui Georg von Wright, a fost creat o logic deontic care a permis formalizarea
raionamentelor cu privire la obligaie i interdicie,datorie i drept.
MEDICIN I INFORMATIC
nc din secolul al I-lea, vestitul medic GALENIUS utiliza raionamentul pentru stabilirea
diagnosticului medical.Astzi, raionamentul medical apeleaz la instrumente matematice i la
diferite logici.Este vorba despre ceea ce realizeaz, n plan informatic, sistemele expert n decizia
medical.
FILOSOFIA
Bertrand Russell (1872-1970) consider c "logic filosofic" privete utilizarea logicii pentru a
trata anumite probleme folosofice.Logicile tradiionale, extinse sau alternative propun definitille
unor concepte filosofice fundamentale

3.1 Logica n Practic

Pentru a inelege esena logicii. Este necesar studiul practic

a problemei n cauz, deci se

prezint urmatoarea problema de logic: Mergeti pe un drum; dupa multe ore de mers ajungeti la
o rascruce de drumuri. O cale duce catre aspiraiile dvs, interioare iar celalat va va duce catre
pierzanie si suferinta pentru restul vietii. Intalniti doi frati gemeni ce stau chiar la intersectia
celor doua drumuri. Din calatoria dvs, atat de lunga si obositoare, stiti despre cei doi ca unul
spune mereu adevarul, iar celalat minte intotdeauna. Cert este ca ei stiu care este drumul dvs
catre aspiratie si fericire, insa, dvs nu stiti care dintre ei spune adevarul si care minte. Aici
intervine logica, ce intrebare puneti si caruia dintre ei ca sa aflati drumul pe care vreti sa mergeti.
Logica te invata sa pui intrebarile corecte pentru a afla adevarul! Este necesar sa invatam sa fim
clari in argumentare. Logica este cea care ne ajuta sa fim clari in argumentare. Prin urmare, este
imperios sa invatam si sa studiem logica.
Dupa ce studiem problema, creierul incepe sa lucreze, iar mintea face un proces de rationare,
si aceasta este doar un exemplu, mai relevant, ins n realitate rezolvam zilnic astfel de
probleme. Spre exemplu, se intampla mereu ca, atunci cand ajungem seara acasa, s intampinm
7

intunericul incaperilor. Cu toate ca cunoastem casa la perfectie, aprindem becul. De ce ? Pentru

ca nu vedem, iar mintea va sugereaza, dupa o masurare clara de lucruri de genul e intuneric
nu vad e posibil sa ma lovesc aprind becul pericolul de lovire a trecut. Asta e logica,

relativ simplu. n multiple cazuri oamenii manifest gndire corect, fr a-i da seama de
existena anumitor legi ale gndirii.
S ne amintim de unele raionamente cunoscute din cursurile colare.
*Toate metalele sunt bune conductoare de electricitate;
Aurul este metal;
Deci, aurul este bun conductor de electricitate.
*Dac plou, atunci sunt nori;
Plou;
Deci, sunt nori.
*ntr-un triunghi orice unghi este sau ascuit, sau drept, sau obtuz;
Acest unghi al triunghiului este ascuit;
Deci, acest unghi al triunghiului nu este nici drept, nici obtuz.

S meditm puin asupra urmtoarelor exemple de raionamente:

1. Orice infraciune este fapt ilicit;
Prietenia nu este infraciune;
Deci prietenia nu este fapt ilicit.
2. Toi avocaii cunosc codul penal;
Toi avocaii au studii juridice;
Deci toi cei care au studii juridice cunosc codul penal.
3. Toi juritii cunosc codul civil;
Toi judectorii cunosc codul civil;
8

Deci toi judectorii sunt juriti.

4. Unii juriti nu sunt procurori;
Toi procurorii au studii superioare;
Deci unii oameni care au studii superioare nu sunt juriti.
5. Toi procurorii sunt chirurg;
Toi logicienii sunt procurori;
Deci toi logicienii sunt chirurgi.
6. Toate mamiferele sunt vertebrate;
Toate psrile sunt mamifere;
Deci toate psrile sunt vertebrate.
ncercai s rspundei la urmtoarele ntrebri:
1. Care din aceste raionamente sunt alctuite din propoziii adevrate?
2. n care din aceste raionamente sunt respectate regulile gndirii corecte?
Confruntai rspunsurile propuse cu cele corecte:
1. n primele patru exemple toate propoziiile sunt adevrate.
2. n al cincilea exemplu toate propoziiile sunt false.
3. n al aselea exemplu a doua propoziie este fals.
4. n primele patru exemple procesul raionrii este logic incorect.
5. n ultimele dou exemple procesul raionrii este logic corect.
n legtur cu cele expuse mai sus e posibil c vor apare unele ntrebri ca, de pild, urmtoarea:
Exist oare vreo legtur ntre adevrul premiselor (al propoziiilor din care tragem concluzia),
validitatea (adevrul logic) raionamentului, pe de o parte, i adevrul concluziei, pe de alt
parte?
La aceast ntrebare important vom rspunde n capitolul ce urmeaz
9

3.2 Forma logic

Gndirii, de asemenea, i sunt caracteristice coninutul i forma. Coninutul gndirii este alctuit
din cunotinele (informaia, mesajele) despre anumite obiecte ale naturii, societii, cunoaterii.
S analizm, sub acest aspect, cteva exemple de propoziii logice (judeci).
1. Toate metalele sunt bune conductoare de electricitate.
2. Toate mamiferele sunt vertebrate.
3. Toi procurorii sunt juriti.
4. Toate cunotinele sunt imagini ideale.
Aceste enunuri au coninut diferit, deoarece corespund diferitor obiecte. Ele au, n acelai timp,
acelai mod de organizare, aceeai structur care poate fi redat, simbolic, n felul urmtor:
S sunt P, unde S i P reprezint variabile

logice care

nlocuiesc

termenii

respectivi

propoziiile concrete. De asemenea, exist i diferite raionamente cu structuri identice.

Exemple:
1. Toate mamiferele sunt vertebrate;
Toai cinii sunt mamifere;
Toi cinii sunt vertebrate.
2. Toate infraciunile sunt fapte ilicite;
Toate actele teroriste sunt infraciuni;
Toate actele teroriste sunt fapte ilicite.
3. Toate normele sociale au caracter impersonal;.
Toate normele juridice sunt norme sociale;
Toate articolele din Codul Penal au caracter impersonal.
Structura acestor raionamente este identic i poate fi redat, simbolic, n felul urmtor:
Toi M sunt P
Toi S sunt M
10

din

Toi S sunt P
Structura logic a propoziiei logice (judecii), a inferenei (raionamentului) i a altor
construcii mintale se numete form logic.
n sens general, prin form logic nelegem structura, ordinea, schema de organizare a
gndurilor, ideilor, argumentaiilor, demonstraiilor . a.

4 Concluzie

n ordinea data de ideii, pornind de la faptele afirmate mai sus concluzionm c:

*Din cele mai vechi timpuri logica a fost arma oamenilor iscusii, cei ce posedau o raiune
erau buni lideri militari, conductori de sate, orase, tri, imperi. Iscusina lor pe unii i
ingrozea. Unii fiind speriai n consecin recunoteau supremaia minilor luminate.
*Logica este ceea ce ne deosebete pe noi oamenii de tot ce este viu. Capacitatea de a gindi,
de a calcula cu civa pai nainte ne poziioneaz pe un rang superior.
* Este util s studiem logica la un nivel ct mai nalt. Fiindc logica este cheia catre success.
Respetiv n cazul n care dorim ca vitorul nostrum sa fie asigurat, daca dorim s investim in
noi atunci trebuie, ba chiar suntem obligai s studiem logica.
*Prezena unei logici la fiecare persoan din societate creaz logica colectiv, care ne va
permite sa selectam cei mai buni funcionari publici. Absen logicii ne

face s

alegem

funcionari care nu vor realiza niciodata interesul general fiindc ei nu realizeaz ce este interes
general.

11

Bibliografie
https://ro.scribd.com/doc/16697286/Aristotel
https://dexonline.ro/definitie/logic
http://comunitate.ziare.com/blogs/15099/15979/aristotel-concep-ia-politico
https://jurisdictie.wordpress.com/2012/12/11/de-ce-e-importanta-logica/
https://dreptmd.wordpress.com/cursuri-universitare/logica-juridica/obiectul-siimportanta-logicii/
http://www.scribd.com/mobile/doc/148764093?width=360
http://cuvintecelebre.ro/subiecte/imaginatie/
http://www.materie.ro/materie/importanta-logicii-201
Logic i argumentare Elena Lupa, Victor Bratu, Maria Dorina Stoica. Editura
Corvin
Note de curs Logica formala Lect.dr. A. Matic

12

13