Sunteți pe pagina 1din 16
‘aes 1. Sistemul dual german: clemente de identitate Sistem profesional dual presupune eaificsi si competent profesional deprinse_pe dow paliere complementare de formare: in eadrul Inteprindeit(formarea practca) si tn cadrul soli profesional (formar teortict), Fonmarea profesional dua repreznts ,invajrea prin practic” la un nivel evansat int-un cadre organiza. In Germania exstt 350 de meserit pent care un elev poate candida ins-o geal ‘roesionalé (penta domenil: indus, comer, administrate, arcu, site et.) Cea. 1,5 milioae de cleviurmeackogcoais profesional (aprox. 65% din ou neron, in timp ce anal se incheie de ete companit un aumis de cea. $70,000 de couacte penta formare profesional. Elvi depuneanddatura petra loci de practic existent nt-o fneeprindre, iar metoda de selec find decish de fecare compane, in fingie de objective prop {In acest proces, compania pia responsabiliaes prep practic gi impart curcaluml blgatora de formare pe prcursul 3-4 ile pe ptm Intreprindereaincheie un contract de formare profesional cu elevul/cenicul, cae este supus Reglementiilor najionale tn ceea ce priveste educsfa. Aceste Reglementiri previd deoumirea meseriei, duran formirii profesionale (23,5 ani) in fimete de complexitatea meseriei gi compeienele profesionale pe care ttebuie s& le dobandeaseé eleva. In {ntreprindeile mijloci si mar exist zone de formare speciale pentru elevi Finanjarea insti practice se realizearA de eltre companie, eu menfunea cf 62% ite tn costrile cx fara de muncs Soolile profesional care ssgurt pregitres teoretic8 sunt finanate de saul german, pe aca ‘unui cuticulum eare eoniaeo proparie de 2/3 discipline legate de meserie si 1/3 discipline de cultrs general, Bugesl de timp alccat preg eoretive in geosla profesional este de sproximatv 1,5 ail pe spins. senja modelui dual german de formare profesional o reprezint8 formalizaea unui parteneriat real inte stat si medi privat. Realizarea gi functonalitatea acestui partenesiat, ese asigurat prin rolul de intermediere rezervat Camereloe de Comer gi Industrie, care au stribufiesegile in asiguratea funcfionalitji sistemului de formar. Plecnd dela responsabilitatea Sistemului Cameral prin examinare gi certificare profesional, Camerele de Comer, si Industrie intermediaz8 relia dint companii si geal, integreaza nevoile companilr tn cuviculd si examinare, monitorizeaza pregtizea profesionlé. din compan, gestionei registrul contectelor de formare profesionalt i arbtreaza rapetuile dire elev si commani. In acest mod, Sistemul Camerl aiguri sustenabilittea sisermalt de preptire profesional fn scot si fm compan. Formarea profesional in sistem dual oferi avantsje importants att mediuli economic, eit si tinerilor ce aleg aceasté forma de regi Pentru mediul economic se asigurd necesarl de fort de munca bine califieat, educerea costurilorcuinijera Ia locul de muncd, competene profesionle adapsteloculu de mune®, inemalizates de ee tne’ a setlui de valori al companiei, condija minut Auctufek de personal Penta tier, sisteaul dual ofersanse mai bune de angajate pe piafa muncitdups abolvire, rele nel insu cu elvan act find eal pent hina we rnc ‘optime de Ia coal a vafa activa In plus tier benefciaz, in baza conrectlui de formare profesional, de o forma de remuneraje de tipul buseiprofesionale 2. Formarea profesionald in Rominia Din punct de veder istri, patem constata 0 involutie a cali formatit profesional dupa. 1990, generatt de o succesiune de deciii police gresite la nivel institutional. Legea Ecducaiei din 1995, a adoptat reglementiri prin eare a fost desinjatsistemul de formare profesionalé.gestienat de Ministerle Economice din difertele domenii de activate: fransporturi, urs, comer, agricultua, constci, energie ete, Ministeul Eéucafel priming tesponsatiltatea de a organiza formarea profsionala” cu scopul asigudsi ‘ecesarului de fort de muncd din toate domenile de activitate, fk aif locate resursele financiare si umane necesare administdsitunei sarcni de asemenea dimensivni. A mat © perioada, de peste IS ani, de deteriorare treptatt nivelului de ealifieare, a resursei amane, ‘regitite de fnvajamanal profesional. Formarea profesional de calitate slab asiguata de sstemul eduafionl a avut ea efect degradstea imagini sociale a scoliiprofesionale,pentra ‘un tink devenind o rusine alegerea de a urma o gcoals profesional. Un parcurs de mare profesional ince sf mai feo alegere gi mai deprablo pedeapss. lanl de scolarizseo uns sf fle fundamentt,exclsi, in funefic de interesulseolior de pista numdrol de catedre al personalului didactic, fri nicfo legit cu cererea de pe pinta forte de muned, {In plan economic, asistim la un fenomen de imbitnire a forte de mune calificae gta cresterea gomejulu in rndul tneilor ire 18-24 ani (dup ulimul raport al Camisek Europene, rala gowajuli pe acest segment de vist este de peste 16% in Romani) sla cfortal companiilorde a-i dezvotassteme individual de instruine,cosisitoare din punct de vedere al resurse fhancive. In intervalul 2009-2012, goela profesionalé dispdrt din sitemul de educate, plenul de seolarizare find trnsfeat lieelor tehnologce. Concomiten, investtile in zona forms rofesionale au fst dminuate cu aproximativ 40%. ram tater atre MA Ce eainco ireccesieage sae in aul 2012, tvatindotl profesional este rein prin Lege ne 1201, avn nia 0 lua de? ens dpa abslviren cas a 9-. Legea 1/201 definate ich parersl {col vumdatlenligatonic nceind-se op clase a 9a pint examen de absolve {Capeciata.Admitrea inclasn a TO Se fac rin examen pe ele out ne golze oni oe sau seal pofesinal Moalfcsile suocesive ale Legit nr. 1/2011, sub aspectl redefiniri structui fnvatimdntalui ‘blfgtoria, au impus ronnare la examentl de absolvre sa repartzirit absolvenfilor casei f fa pena continusre clasel a 9a gia 10a de invijimint obligatriy int-un licew sett ‘eon profesional Existena aceseé suprapuneri a doi ani de invipimdntobligatori in cadrul invatimdntlui liceal sau profesional a generat mati dificult de selectc si proiectare curricular pentru scoala profesionala. Din anul scolar 2014-2015 este implemeniaté gcoale pofesionalé. cu ‘Toats de 3 ant (@upé clase a 8-4), selefia elevilor puting fi cuts de etre compan fninte de reparizaea la lieeu a absolvenjilar de gimnaziu. Aceastt sur avut un impact pozitiv, rein posibilitte tinenlor de a lege, in cunostingd de eauzi traseul profesional pe eae dorese +1 urmneze. Efetul a fost spectacles, reénd o concurenf de 5-6 candidat pe loe tunel meseti din oferta scolilor profesionale. in acest context, este celevanth statsica voll elevilor dn scoala profesional: anal scolar 2012/2013 - 11368 elev: anal geo 12013/2014-12.693 elev; anol geolar 2014/2015-35.740 levi estimat penta anul 2015/2016 peste $7,000 elev. Cesteren atvactvitii oot profesionale este relevatl si de urmitoarle date din anul 2014 2664 parteneti de formare (compan), 651 unit seolare, 79 profes in oferta scolar. fn plan teritoral, esistim la 0 dezvoltare rapid a implementirii modell de formare dual, fnitun numar semnifiativ de localiti din difetele zone ale Romériei: Bucuresti, Brag, Sibiu, Figieay, Hunedoara, Oradea, Timigoar, Satu-Mae, Bla}, Birlad, Gala, Bria, Lyi, Care, Alb-lulia ec 3. Impactal O.U.G. nr. 94729.12.2014 asupra con {nvatimdntalui profesional ual in Romsinin wird procesulul de implementare a UG de modificare & Legit ar. 1/2011 ae, la 0 analizk formsl8, 0 caren{s fundamental: fipsa nel veiuni, a unei strategit pe termen hung, care sf urmirease8 obiectvul dezvotiit fvdjamintlu profesional ca inte, in interes sstinesi unei dezvoltri durbile a medial (O.UG. ne, 94/29.122014 48 o interpretare densturaté conceptalui de invajémént. dual Dpunind doer 0 eich falsé pe un produs, fi nicio legiturl cu originalul. A sufine cd modell dual este o simp chestiane de loaf: teoria fn coal gi practic in intreprindere, ‘dent o Tecra de 0 superfivalitateintlerabilé in cazul unei autortyi pubice de talia “Ministrului Educate gi Ceeetri Stipes. Pentru limuritea autorlor acestel neferisite Ordonanfe, esenja sistemului dual const fn Fnvttaonalizarea,partenesatlui public-pivat, din domeniul formAri_ profesionale, cu reparizatea responsabiltfilor sociale ce revin fiecirei pli implicae in proces: statu cu Fesponsabilt pe linia gestiondi sistemului gcolar, mediul economic prin responsabilitii _SonraeCmer tti aomt south gauaeatioas =" pe linia asigurri stndardelor pentu intrirea practic, Sistemal Cameral cu rl de lant Inte scoala i compan, sigurénd conde de clitate prin functia de evaluare si certicare profesional, ‘0.U.G. insttuic, penta ivijimntul profesional dual, obligaivitetea contraculi de munca si, prin aceasta, scouterea 38 din zona forms inifiale, deplasénd-t in zona format profesionale @ aduflor. De asemenea, O.U.G. stabileste ca termen de finalizare a {nvijiméntulul dual vies de 18 ani, limitindu-se astfel duatageoliprofesionale Ia 2 ani, insfiient& penta pregiires in meseri cu grad ridicat de complexitae. O lth piedic8 in cae dezvoltcitinvifimintului dual este eprezentth de obligarea angajatoriloreare dese si inflnjeze clase de ivimént dul si-i selecteze poteajai elev din cadrlscoilor unde ‘oestia sunt integrai pent inalizare invajanéntlulobligatoriu. 4 Soluti pe fermen scurt pentru anularea efeetelor negative ale O.U.G. m 9479.12.2014 Solufia rapid este jn sercina Parlamentului in momentul i care Ordonasta va intra in procedura de aprobare Propunem urmétoarele modificie i textullegistath 1. la rticolul25,alineat 4: ,lavijimdntl dual este o form de organizare ainvajéméntulut profesional, care se desfoari pe bai de contract de munes...” = se Inlocuiegte condisia de contract de munci cu aceea de contract de formare profesionali” (in confornitate eu modelul german); 2. 1a articolul 33, alineatal 5: se modified sintagma ,dupa invagimntal cbligatoriu” cu sinagma ydupA absolvirea gimnaziului” (ca alemativé de continuare a tnvisgméntului ‘obligatoria pentru claselea a gia Xa); 3. artcoul 33, lineata ?: se competeaza yeu avizul structurior de parteneriat social ‘din domenil de activitate corespunzitorealifiaril; 4. In eticolul 33, aliestul 5*: 9¢ modifi sintagma yprin consultarea eu operator economic’, cu sintagma, in parteneriat cu operatorii de economics” 5. la artiolul 33, alinetl 5; este eliminst in intregime, pentru of inroduoeres acestei excepii na mai are obiec. 5, Solu pe termen media lung pentru dezvoltarea formirii profesionsl in Romfnia Insists sca ia ord ree net ‘Somni aorayse, san in done crepes cto) ‘Sent rt Mato ea Fora Coe Penns in ea sn fro cara psi sae pone ne ea Fort Prt SES nyc de np etm ct in ep ftltnewtr pect pale ph ian oma eso nie 7 poco connate oontiGeiieernoe ae Sistemul Camerelor de Comet si Industrie din Romnia este o organiza reprezenatvl Imediului de afaceri direct interest in asigurarea unei resurse mine cut un nivel al ‘competenelorcerut deo paja din ce ince mai dd Din aceste consderente epreciem eo colaborare inte Camera de Comer gi Industrie Rominiei, camerele de comert si industri judefene si Ministers! Educafel si Cercetrt ‘Stinitice poate rezolva ato interogare rala a firmelor pivind nevoia de caifcare legath ‘de un program de asiguraea resus umane eat gi convenizeaimpreund a une curicule care ‘i risnundt anor competente gi deprinde cerute de cite angajator, in aga fel ined ln absolve rata de angaates fe aproape 100%. Mia Apopit ‘Tone! Gagu Presedinte, Pregeinte Comitetul pentru Politi in Produce ‘Comitetl pentru Polite in ‘Comer gi Servicii Anexa: Demerswt mreprinse de CCIk privind dobandirea de competent in invaama dual ate ers le COIR privind dob lccompetente in invitimént du (07.07.2014: Adress CCIR nr, 3020 transmis eae Camere de Comer si Industrie udefene {in legitus cu acjunes de identifiare a nevolreale de elificare a resursei umane necesare seonomieiromanegt 134112014: Adresa CCIR nz. 7193 citre CCU prin exe se solicit puncte de vedere referitoae la ibuile dn domenil forms profesionale, ce urmeazi afi asumate de edie Camera de Comer, gi Industrie a Roméniei prin modiearea Legii mn. 335/2007 si a. Statutulei COIR 21.11.2014: Adrese de revenire « CCIR nr. 7453 cu soletizea adresati Cameelor de Comer, 4 Industrie Judefene privind intensifcare efortuilor de fandamentare a oferti de prezitire si. planufui de gcolrizare penta fnvajamintul profesional in sistem dual din Remini in nul scolar 2015-2016, 27.11.2014: Demersuri_privind incheievea unui protocol de colaborare inte Camera de Comest i Industrie a Roméniei i Inspectoraal Scolar al Municpului Buciest. Project ‘aumat de ambele pari urmind afi concretza prin emnarta protocol 10.12.2014: Demersutiprivind oportunitatea implicSii Camerei de Comer} si Industrie Rominie in projecal Centralui National de Dezvoltare a invétéméntulul Profesional si Tehnic (CNDIPT) cu ttl ,Dezvotare programelor de tip oenicie tn formare profesionalé inigald in Roménia (DAL- TVET). DI. Gheorghe Chirpereanu (conser invatamdnt CCIR) este membra in Comitetl de Coordonae al Proietuli 11.12.2014: Adresa CTR nr. 8244 tansmis8 cttre CCU grin cate se recomanda incheierea lunorprotocoale la nivel judefean cu Inspectoratele ScolsteIudefene cu seopul implitci Sisteuui Camera in actvitai de dezvolarea nor protste comune pentru erestrea clit formas profesional, (08.01.2015: Adresa CCIR citre CCU refertoare Ia OUG ns. 94/ 29.12.2014 de modifcare gi completare a Legit nr. 1/2011 prin care se fac preizii cu privie la poztia Camerei de (Come Industrie a Romane’ refertor la Ordonanja mai sis menjionat 16.01.2015: Blaborarea unui document intulatySistemul dual de formare profesionalé: investi in vitor prin cae este fundamental pozfia CCTR cu pivite la rolul ce urmeazi fi asumat de eie Sistemul Cameral ia procesul de implementare a invjmntal dual in Romania. Documental va fi analizat in Sedinja Comunt a Comitetelor CCIR, cepeeetinnentce south cae neenae eee Bs cenmuL nap oc BeNLTARE [ svesseru ‘Skibo. ROPES TEM Buen ==s| INERTIA PROFESTONAA A ABSOLVENTILOR INVATAMANTULUT PROFESIONAL, DE ZI, DE STAT SI PARTICULAR, CU DURATA DE 2 ANI, PROMOTIA 2014 CGradul de inserie sociaprofesional3 a absolventilor de invatmént profestonal 51 tenic,precum 5a caracersticlar procesului de tranije de la scoala mune a fost este 0 proritate a Centrulul National de Dezvoltare a favatiméntulus Profesional si “Tehnle pent a réspunde nevollor benefit sistemului educational ‘Analza datelorrefertoare la insertia absolventlorinvtmSntull profesional cu urate de 2 ani, promote 2014, permit celorinteresal mésutarea unor Indicator de renitat relevant) pentru evaluarea finaltstlor sstemulut de invatémént in scopul ‘mun&tatr strategilorspolticlor dn educaie si formare profesional. Inspectoratele scolare 51 unitile scolare, vor utiiza rezltatele prezentate in scopul adapt planurlor de scolarizare si imbun8t3iri cali oferta! educatjonale dar si pentru a coordona activtitle de conse si orientare profesional a elevior in spijnal une) deci informate privind alegerea vitoarel carere profesionale sl 2 traseulul de educatie si formare profesional. ‘Analizele prezentate in acest material vor ajuta structure de parteneriat socal pentru invétimant (Comitetele Locale de Dezvoitare 2 Parteneriatului Social in Formarea Profesional si Consortile Regionale) in activtatea de plenifcare strategic’ 2 oferte de educate gformare profesional la nivel regional si judetean; Prezentarea datelor referitoare la inertia absclventilor promofjei 2014 elevor 1 piringlor acestora vor permite acestora extragerea informatilor relevante privind sansele de insertie scclprafesioalé la finaizarea studi, in spin deczilorprivind ‘legereavitoarelcarere profesionale sia traseulul de educate i formare profesional invatimintul profesional cu durata de 2 ani a fost organizat, ca forma de seolarizare, dup dasa a 1X2, incepind cu anu scolar 2012-2013, in conformitate cu COMECTS nr. 3168 din 2012, Pin aceasté forms se asigur& stolarizare pentru nivelul 3 de calficare in conformitate cu HG ne. 918 din 2013 referitoae ia ccrespondenta dintre riveluile Cadruli National al Calfitlor (CNC), actele de studi care se elbereazs, tipul de programe de educate 51 formare profesionalé din Roménia prin care pot f dobindite rivelurie de calficare si nivelurle de refering ale Cadruisi European al Califor (CEC), ce se aplicSincepnd cu anul scolar 2014-2015, ‘Aceasta forms de scolarizare a fost solctaté de agenti economic chiar din perioada in care nu s-3 mai scolariat, pentru nivelul 2 de califeare ( actuaimente rivelul 3 conform HG 918/2013), prin Scoala de Ate si Meseri Dificutile Inerente unul inceput, au constat in atragerea elevlor cite aceasti form de inviyimant $1 lypts cu mentaltile adultlor, realzarea unel promovér sustinute fh mass media spn intermedul site-ulul,alegetidruml” dar si in endl agenflor economid $1 chiar 2 unltitlor scolare pentru a se demara cu bine ‘nvatéméntu profesonal cu durata de 2 an La fnceputul nul colar 2012-2013 au fost agreate, la nivel national, pentru @ realiza scolarizae prin invajémént profesional cu durata de 2 ani un numér de 418 unit de invStimnt care au respectat condtile de scolarizare specifiate in OMECTS rr, 3168 din 2012 4 anexele acestuia, dintre care mentioném: acredtarea Uniti de TInvatémént, resurse umane si materiale pentru 2 scolarza in calficarea profesionals solcitats, cabinte s laboretoare de specialitate si ceea ce este cel mal semnfictv solctate din parte agentlor economic / institutt partenere. in urma centraizrlor sollnlor, refertoare la scolarzarea prin InvltémSnt profesional cu durata de 2 ani, = ‘au registt 19.510 cxrer. Urmare a analzelor efectuate la nivelulinspectoratelorscolare, al vericirllor condtitor de scolarizare, prev8zute Tn anexele la OMECTS nr. 3168 cin 2012 au fost aprobate 12.500 Jocuri. AU Tnceput aceasti forma de sclarzare un num de 12.334 elev, cohform ctatsticlor tvancmise Ia 1 ecombrle 2012 de cite Inspectorate Scolare Judetene s1SM Bucurest = Jn consech planul de scoarzare a fost reazat in propane o& 98,67 9% Aceasta repreznts 0 realzare deosebitS, urmare a efrturor CNDIPT de sprit logistic 1 metodolegic la nivel national, regional si judefean pentru implementarea TnvBtémsntului profesional cx durata de 2 ani incé din pul an ce la emiterea (OMECTS nr. 3168 dn 03.02.2012, Tin&nd cont cb elev scolarza, prin aceasté form’ de invatémant, au fost preluati dntre cel admis la liceul tehndlagic sau teoretic rhumérul celor Ce au schimbat tralectul educational este Tncuraator, pentru a se realza calficrile profesional solitate de citre agent economic Solicitrile din partea agentlor economici $i ale elevlor, centraizte la. nivel rational, au condus a concluzia cB au fost scoarizatl doar pentru 58 de caliicht din cele 131 calficnt posible 2 obtinute de cltre eleil care se tnscriu lx invltimBntu profesional, In canfrmitate cu HG 866 din 13.08.2008 respectiv HG 1555 «in 2009 in vederea ectuaizir acestela, Distrbulia pe regiuni de dezvotare pentru promojia 2014 profesional cu durata ce 2 an, este prezentat® in tabelul urmator: invayamnt otal | Comins | Pesoane | Total REGIUNEA cupate_|sbslvent sbeolvent | suse | ,eslrnte | “anguat [Resionee Goan ae a | __ Regiune Cert 362 78 | __ 9 . Regres Norse Test Eas ETE 956 (48,23! Md Reaiunea Nor Vest 25 ie Regunes Sud Est 3 zal 273] Regnes Sud Monto 557 ssf a Regunes Sud est Ohara 23 nl Reunes Vest 7 e| is (rorat romavra 3a7s| 578 3x6 3a, Stat © 2469 Hb29 mo 2 = Distributia absolventitor vaydmant profesional cudurata de Zan (promotia 2013-2014, total absolvengi 9.743) lia Fig.2 Distrbutie absolventior scolezat] prin invitimnt profesional cu durata de 2 an, data de 30 octombrie 2014, pe reglun de dezvltare. PPondrea cea mal mare de absolventiointtnim in reglunea Nord ~ Est - 24,82 % find urmate de regiunlle Centru ~ 15,46 %, aproape la egaltate regiunea Sud Muntenia ~ 12,659 s reglunea Sud — Est -12,61 %, Cea mal mic pondere de absolvent! al Tavatémantulul profesional cu durata de 2 ani, prometia 2014, apare in Fegiunea Sud Vest Ottenia = 4,45 %. Stuatia solicitor] opiunlor benefiarlor sistemull educational: ele, prin, ‘agent! econemii, pe domenii de pregtie, la rivel national este prezentaté fn tabelul se mals Tonto Tet Domeniul de, tre Total | cin totar | S2ntiNué | psciventi TOTAL ROMANTA 9.743 | 200,000 2016 Tareas 37] 3 22 Chie bol Aa Comet is | 3 [cna ati eSB aes a [eeane sare te [eectoment as rs [escent sono a 2 Eas oe ex ae 1a —s Fetes pats ea ast ine aren sot 30 foe @ aa Tae 7 tee 85 as Oar “| Tater # omic ian ait Fetul aba stved (fa aesowen Lon eR testancdurts deZ a5PaTTNTOTS ~ Cele mal solctate domenii de pregStre, pentru absoWventi seriei 2012-2014 au fost: = turism $ allmentatie + industri txt si pielrie ~ construc instalal sc - fabicarea produseler cin fern ~ mecanic’ cu 0 pondere de = 42,48 %; = 10,29 96; =8)38 %; 7.87%; = 659%, publice restul domenilr avind ponder sub 5%. in cadrulreglunl de dezvotare NORD ~ EST, au fost decarati 2.658 absolvent In toate cele sase Judete componente, In cadruljudetelordstibutia absolventilor este uurmstoarea: ASNT Foe Teaver] Distibupe abeoventiorin | Tord [ce | nga a Jude regu NORD-EST | abso | conus | ONS] “anges | age con Susie | 29°55 | = practics TTalregures NORD-est | 26s 667| 56] 08 182 Backs 43| 138 sa] ayre| as [Botosani 56 33] tases 10 [ies 12[ 139 10m 4 Neamt ao srl 0m 5 Soe zo| at ___ Vast 2 2 2 = = Jn ceea ce priveste mod in care absolventi promatiel 2014 din regiunea NORD EST, ai invitSmntuli profesional cu durata de 2 ani, sunt dstbuii pe domenit de formare constatim c& cei mai mul au solictat dameniul mecanic ~ 45,75 %, le mare distant find dernenul industri text i pelrie cu doar 15,46 9: ~ “Raslvert souwe meas 8 omen de prege eal | tel | cain’ | ar | ecm a wien | ete | Sie ans | re - 2,58 | 0,64 | paces TOTAL ROMANIA, 9.743 3.175| “2016 92 [TrorAt regiunea NORD - EST 2.658 [Gwieer [i 4s6| _as2 ins _ 108 ar as |K 5] 2/9 come - ra ona ° ons aia gc pice | 109 a3 sy 29 2 ele 2 Ko 36 887 3 Electromecanich 2 La es 0 Electronic$ automata 50 m% [oe __16|3¥ 17 4 Estetica gi igiens corpulai amenese v » PSA _6|iiAe 2 1 Fabeicares produselordinlomn | 144] 5.40% [2624 389 0B 13 1 Indie aera [os 353 | 12 PS 50 26 Industrie text i pielétie 403 | 15,16% [283 92 [Mi bo_79. Mecaric’ 1.216 | 45,759 [23.52 296 [18,26 222. svat’ 19] om 69 ht 17 o “Tursm si almentae 346 | 13,0255 Bb, 195 [0 52 © imagine concudenté asupra modu Tn care au fost detibute sofetirle pentru domenie de pregtire, in reglunea NORD ~ EST a calor care au urmat ca form’ (Ue ede venta profstonel cu dursta de 2 ent este prezentatl ta figura 2. Din analiza datelor puse la dispostie de cétre inspectoatele scolare, cin regine, se constat c cel mai ridicat de angajre al absolventlor i intlnim fa domeniu electric = 9,38 %, la domenlulindustrie text si pele (9,18 9), urmat de domeniu elecronicS automatizri unde procertul de absotvent angajatl este 8,00 %. (Gu toate cB s fn regiunea NORD - EST pentru domeniul mecaricl sunt cele mal prea micé atingéne, a nivelul promote 2014, valoarea de 5,59 %. colic de sclarzare se constaté ¢ ponderea absclventior angst este mutt ‘Un raport mal bun intre ponderea absolventior sia celor care au fost angafa la date de 30 octombrie 2014 Hl constatim pentru domeniul turism sI almentatie Aste procentul de absolventi angaja, din domenial turism si total absolveni si de 7,51 9% din cel ce au fnalizat acest dome, entatje este de 4,70%, din TNseRTA ABSOWENTIOR ‘eures WORD: St Pere Pe ge Soke Pe Ee | PY fii pp tid Lf “ A Fig.2 Distrbutis, in regune NORD ~ EST, a elevilor scolar prin instant profesional cu dorata de 2 am, data de 30 septemibrie 2012 Din total de 12.334 afevi inscrig, fa nivelul ROMANIE, Ia inceput de cic au 9) fnallzat invetémantal profesional cu durata de 2 ani 9.743 elevi ceea ce reprezints ~— aproximaty 60 9, Nurul elevilor ce au renunfat, au abandonat cursurle sau au ales © ltl form de scolarizare, au plecat cu prin in strdindtate este la nivel pondertor clevilor din tntreg sistem educational in acceasi perioad de timp. Nu s-2 constata un e abandon scoler mai mare iv cadrul invatiméntulul profesional cu durata de 2 ani pe pericada fntregli scoarizir, comparativ cu rata abandonukii la celelate forme de seolarlzare, 5 Numrul absolventilor ce au primitcertficat de competente protesionale a fost, 2,5? la nivel national, pentru promoia anului 2014 de doar 9.182 absolventiadic8 94, 3494 au finaizat cu succes invSpiméntul profesional cu durata de 2 ani din total absolvent Exemenele de cerifcare au fost organizate in conformitate eu metodologile in vigoare find antrenat! la aceste actvititi de evaluare att evaluator! exter unitailor scolare ‘Bt si reprezentantt ai agentlor economic la care s-a desfSgurat practica pe perioada ‘celor dot ani de scolaizare fn figura ne. 3 ese prezentatd distribute. absohentlor dn. istiméatul profesional cu drat de2 an, pe domen de pregite a data de 30 octombrie 2014, ‘maf enotssous men W 3a Tae porar E ie, ajeuoyzas p exeinp uOTLNaNTOSAY VILYASNI 107 erfowoud - | auewipigaut op