Elaborare metodica nr.

Tema : Puntea dentara ntreg

turnata. Fixarea modelelor n

simulatoare. Modelarea
machetei din ceara.

Efectuat: Lupu Andreea

Verificat : Bajurea Nicolae

1.Simulatoarele. Definiie. Varieti

Simulatoarele aparate care reproduc n afara SS miscrile mandibulei fa de maxil. Cu
ajutorul lor modelele sunt pozitionate in rotatie centrica.
Pot fi: ocluzoare si articulatoare

2.Ocluzorul, varieti, elementele componente, caracteristica.

Ocluzoarelesunt primele instrumente utilizate pentru simularea micrilor
m a n d i b u l a r e , cele mai simple aparate utilizate n practica proteticii dentare, care imit
miscrile mandibulei n plan vertical.
Sunt compuse din 2 ramure articulate n jurul unui ax asemntor cu o balama, si sunt
meninute la distana dorit unui surub sau tij metalic situat vertical. Rama inferioara
reprezinta schematic mandibula cu extremitate libera si rotunjita situata in plan orizontal
asemanatoare corpului mandibulei si alta situata in plan vertical sub un unghi de 100-120 grade
asemanatoare ramurilor mandibulei. Extremitatea verticala este inzestrata cu o ansa pentru a
putea fi unita cu rama superioara a ocluzorului care reprezinta pozitia orizontala a maxilei. Intre
extremitatile ramelor este plasat un surub cu ajutorul caruia se fixeaza si se mentine inaltimea
necesara intre brate.
Ocluzatoarele Biokep (Ivoclar, Germania) repet miscrile mandibulei n plan vertical si de
lateralitate.Acestea sunt formate din 2 corpuri in forma de picioruse articulate pe care se
monteaza paralele ramele ocluzorului. Ramura superioara este articulata si prin balama.
Permite studiul static al ocluziei i realizarea unor reabilitri ocluzale aproximative,
morfostatice. Dup Jankelson, este simulatorul optim, pentru economicitatea sa, pentru
simplitatea n utilizare, dar mai ales pentru faptul c, dup prerea sa, pantele ocluzale nu au nici
un rol n dirijarea micrilor mandibulare, acestea fiind coordinate neuromuscular.n ultimul
timp au aprut instrumente i tehnici noi de reabilitare ocluzal prin
mijloace protetice, care utilizeaz principiul ocluzorului. Printre acestea amintim: ocluzorul cu
trei brae propus de Pankey-Mann, articulatorul Jelenko. Ele se utilizeaz
pentru restaurri
ocluzale p r o t e t i c e u n i d e n t a r e , s a u d e m i c a m p l i t u d i n e . U t i l i z a r e a u n e i c h e
i d e m o n t a r e p e s o c l u l modelelor face ca tehnica Pankey-Mann s poat fi folosit i
pe ocluzoare.

3.Articulatoarele, varietile, elementele componente, caracteristica.

Sunt aparate ce imit miscrile mandibulei n toate planurile si servesc la
refacerea morfologiei ocluzale corespunztoare activitii funcionrii SS.
Sunt citeva tipuri de articulatoare:
-Articulatoare anatomice medii
- Articulatoare adaptabile individuale
Aticulatoarele anatomice medii si semiadaptabile:
Au fost imaginate avind la baza datele diferitor repere osoase,articulare si dentare.
Au 2 rame: superioar => imit maxila; inferioar => imit mandibula, articulate
printr-un complex asemntor ATM.
Articulatorul Simplex propus de Gysi foloseste ca principiu de construire
triunghiul Bonwil.
Astfel, extremitile posterioare ale ramei superioare sunt prezentate de condilii
articulari care alunec pe pantele ce imit tuberculii articulari situai pe ramura
inferioar. Suprafaa acestor pante are un plan de nclinare mezio-distal de 33si
oralo-vestibular de 17.
Locul lor de articulaie n ATM si al axului intercondilian transversal este indicat
de o tij transversal cu extremitile ascuite, solidarizat la rama superioar a
articulatorului. Extremitatea anterioar a ramei superioare are o tij, vertical

detasabil ce menine distana dintre rame si pe care este instalat o mic tij
orizontal, ce indic marginea interincisival a dinilor centrali inferiori. Totodat,
formeaz linia mediana orizontal a articulatorului dup care se stabileste planul
protetic.
Alte tipuri: Monsson, Wadsworth, Heit.
Articulatoare adaptabile individuale reproduce individual miscarile fiecarui
pacient dupa unele inregistrari prealabile effectuate de catre medic:
1) Cu nregistrare intrabucal
2) cu nregistrare extrabucal
3) cu nregistrare intra si extrabucal
Tip de articulator cu inregistrari extrabucale este Gysi- Trubyte care are
placuta incizala reglabila pentru realizarea unghiurilor traiectoriilor
incisivale corespunzatoare cu ale pacientului examinat. Suprafata articulara
a pantelor condiliene de asemenea este reglabila pentru miscarile in plan
sagital si lateral. Articulatorul este adaptat cu ajutorul arcului facial Gysi(are
forma literii U cu 4 sisteme de culisare in care aluneca 2 bare condiliene ce
inregistreaza traiectoria de miscare condiliana, precum si 2 tije verticale ce
determina pozitia corpului mandibulei)
Tip: articulatorul Hanau. Este articulator universal ce efectueaza inregistrari intra
si extra- bucale .Format din2 rame: cea superioara are 3 puncte desprijin:2
condiliene si unul incizal.Inregistrarea se face prin muscatura in ceara, ghips sau
alt material.

4.Metoda fixrii modelelor n ocluzoare.

Prin ghipsare, n relaie centric.
Etape:
-pregtirea modelelor, (soclurile se aduc la dimensiunea necesar si se fac pe
ele niste santuri de retenie);
-poziionarea modelelor n relaie centric
-alegerea si verificarea ocluzorului (dac se realizeaz line miscile de
articulare)
-ghipsarea modelelor
-fasonarea ghipsului
-fixarea dimensiunii verticale

5. Metoda fixrii modelelor n articulatoare.

Tehnica fixarii modelelor in articulatoare se deosebeste de cea de fixare in
ocluzatoare si depinde de articulatorul utilizat, precum si de metodele de
inregistrare a deplasarii mandibulei fata de maxila. De exemplu, tehnica de
fixare a modelului in articulatorul anatomic mediu Gysi Simplex cuprinde
urmatoarele operatiuni:
1.pregtirea modelelor
2.pregtirea articulatorului
3.gipsarea modelelor

6.Varietile de cear utilizate la modelarea machetei punii

dentare ntreg turnate.

Ceara de origine naturala poate fi:

De origine animal
De origine vegetala
De origine minerala
Ceara sintetica sunt diverse varietati sintetice de ceara obtinute ca rezultat al
reactiilor chimice sau in urma modificarii chimice a cerii naturale.
Ex. Avax, Acrosol, Durawax 1032 etc.

La modelarea machetei punii dentare ntreg turnate se foloseste cear de culoare rosie, albstr si
verde ambalat sub form de dreptunghiuri.
Ceara de culoare rosie este utilizat pentru adaptarea machetelor coroanelor n regiunea
cervical, cea verde pentru modelarea feelor coronare, iar cea albastr pentru modelarea
prilor intermediare ale punilor dentare. (Brsa, Postolache. p 97)

7.Puntea dentar ntreg turnat, caracteristica.

Sunt fixate pe dintii stalpi prin cimetarea elementelor de agregare, ceea ce le confera stabilitate
pe o lunga perioada de timp
-

volumul care il ocupa in cavitatea bucala este mai mic sau, cel putin, egal cu
acela ocupat de dintii naturali

formele suprafetelor vestibulare si orale sunt asemanatoare cu ale dintilor

naturali

transmit fiziologic presiuni masticatorii, prin parodontiul dintilor stalpi, de la

nivelul fetelor ocluzale ale corpului de punte si ale elementelor de agregare osului
alveolar

sunt constructii rigide, nedeformabile, rezistente la rupere si abraziune

d.p.d.v. fizionomic pot fi nefizionomice, fizionomice si partial fizionomice

Primele picturi de cear sunt foarte fierbini pentru o aderen mai bun la bont.
Apoi prin adiie se reface forma morfofuncional a suprafeei dintelui, iar macheta s fie
subdimensional n volum cu 0,2-0,28 mm.
Macheta nu trebuie s aib convexiti si margini prea accentuate si se modeleaz cu 1-2 mm
de la marginea viitoarei coroane pentru o aderen bun n zona coletului.

8.Etapele clinico-tehnice de confecionare a punilor dentare ntreg

turnate.

Clinic-examinarea pacientului si obtinerea amprentelor preliminare .

Laborator:confectionarea modelelor preliminare si a lingurilor individuale,la
indicatiile medicului ,lingurile individuale pot fi realizate cu bordure de ocluzie
Clinic:amprentarea definitive,daca lingurile au fost confectionate cu bordure de
ocluzie ,la aceasta etapa se vor determina si relatiile intermaxilare ,iar daca au fost
confectionate fara bordure de ocluzie ,relatiile intermaxilare vor fi determinate la
urmatoarea vizita a pacientului.
Laborator :confectionarea modelelor functionale si a sabloanelor cu bordurile
de ocluzie ,daca aceastea nau fost realizate o data cu lingurile individuale.
Clinic :determinarea relatiilor intermaxilare
Laborator :fixarea modelelor in simulator ,montarea dintilor artificiali. Si
construirea arcadelor dentare artificiale, modelarea machetei protezei totale.
Clinic:proba machetei in cavitatea bucala.
Laborator : inlocuirea ceri machetei in acrilat,prelucrarea si lustruirea protezei
totale.
Clinic;aplicarea protezei totale in cavitatea bucala

9.Utilajul, instrumente i materiale necesare pentru prepararea

dinilor stlpi n punile dentare ntreg turnate.

10.Varieti de praguri cervicale, tehnica realizrii i

necesitatea.
Praguri subgingivale si supragingivale.
Cu ajutorul pragurilor cervicale obinem un aspect fizionomic mai bun n cazul
retraciilor gingivale. Igiena mai favorabil.
Prepararea dinilor in zona coletal are ca scop adaptarea ct mai
perfect a protezei pariale fixe la aceasta periferie, nchiderea marginala sau
jonciunea dento-protetica. Aceast limit cervicala a preparaei dinilor
intereseaz din mai multe puncte de vedere:

nivelul de plasare;

configuratia limitei de plasare;

posibilitati de creare a acestora pentru realizarea unor amprente de

precizie in cazul in care aceasta limita e plasata intra crevicular avand ca
obiectiv mentinerea stabilitatii gingiei libere.
Nivelul de plasare
Este stabilit in urma unei evaluari preprotetice a sanatatii parodontale,
aprecierea sulcusului gingival cu sonda parodontala si examen radiologic.
Menajarea parodontiului marginal respecta principiul bioprofilactic .
Plasarea sub-, juxta- sau supragingival a limitei cervicale a preparatiei dentare
va trebui sa tina cont de varsta pacientului, de starea de sanatate parodontala a
sa precum si de necesitatile fizionomice.
Nivelul de plasarea limitei cervicale a preparatiei supragingival,
juxtagingival sau subgingival se va hotari pentru fiecare dinte in parte luand
in considerare atat avantajele cat si dezavantajele acestei plasari. (5)
a) Preparatia coletala intrasulculara (intracrevicular, subgingival) nu
trebuie sa depaseasca in sulcusul gingival 0,35-0,50 mm.
Ca avantaje prezinta o valoare carioprofilactica crescuta, retentivitate si
stabilitate buna precum si satisfacere a cerintelor fizionomice, insa

dezavantajele sunt mai numeroase:

traumatizarea parodontiului marginal;

amprentare mai dificila, inexacta uneori;
marginile machetei subtiri se pot deforma;
adaptare axiala imprecisa a coroanei protetice;
pot ramane zone neslefuite, neacoperite de coroana protetica,
sensibile, rugoase, placofile;

lezarea insertiei sau chiar a fibrelor ligamentare (legature

circulare), ce pot produce inflamatii, retractii gingivale, hipertrofii,
pungi parodontale. (5)
Sunt indicate in mod obligatoriu la coroanele stantate si la cele turnate
realizate pe preparatie fara prag, pe dinti scurti in vederea maririi retentiei
chiar si atunci cand exista obturatii sau fracture subgingivale. Contraindicate
la hemofilici(5)
b) Limita juxta- si supragingivala satisface principiul bioprofilactic
asupra parodontiului, mai ales pe cel biomecanic de retentie si stabilitate
precum si pe cel fizionomic.
Prezinta ca avantaje:
protejarea parodontiului marginal;
nu necesita dilatare a sulcusului gingival;
permite o amprentare mai exacta;
nu necesita gravare arbitrara in laborator;
permite o verificare a adaptarii prin inspectie;
permite perfectarea adaptarii prin brunisare;
permite controale periodice ale inchiderii marginale. (5)
Ca dezavantaje se remarca o retentie redusa pe dintii scurti iar in zonele
vizibile sunt inestetice.
Este indicate aceasta limita de plasare pe dinti lungi in zona laterala, in
conditiile tehnice si cu materiale adecvate de asemenea la pacientii
hemofilici, diabetici etc. (5)
Configuratia limitei de plasare
cu limita exacta, tangentiala;
fara limita exacta, cu prag.
a)Configuratia fara limita exacta, tangentiala
Se plaseaza in totdeauna aproximativ 0,5 mm subgingival atat la coroane stantate
cat si la cele turnate fara prag. Nu se recomanda la coroane mixte.

11.Utilajul, instrumente i materiale necesare pentru realizarea

modelului de lucru i auxiliar.
Pulbere de ghips
pulbere de ghips dur
ocluzor
bonturi
malaxor
mas vibratorie
colb
spatul

12.Tehnici de realizare a modelului de lucru i auxiliar.

Modelul din ghips poate fi realizat dup tote tipurile de amprente cunoscute,
ns calitatea confecionrii lui depinde de materialul utilizat la obinerea
amprentei.
Amprentele obinute din materiale amprentare alginate se recomand a fi tratate
cu soluie 2% sulfat de zinc sau soluie 2% sulfat de potasiu timp de 1-2 minute.
Aceasta permite neutralizarea fosfatului trisodic din alginat si obtinerea unei
suprafee netede a modelului.
Turnarea modelului la nceput amprentele se spalbine cu un jet de ap rece, apoi
se prepar pasta din ghips, prin malaxarea manual au mecanic a apei cu pulbere
de ghips.
Dup prepararea pastei din ghips trecem la turnarea modelului. n acest scop
amprenta splat se usuc si se depune cu spatula poriuni mici de past din ghips
pe prile interne cele mai pronunate ale amprentei. Se vibreaz cu mna sau prin
meninerea amprentei n vibrator pentru ca pasta s ptrund treptat n toate
imprimrile amprentei. Pentru realizarea soclului modelului pe masa de ghips sau
pe o plac de sticl se depun poriuni de past din ghips de dimensiunile amprentei,
peste care se amplaseaz amprenta cu partea n care a fost turnat pasta de ghips.
Ulterior asupra lingurii amprentare se apas usor pentru solidarizarea poriunilor de
past de ghips din amprent si de pe mas avnd grij s nu subdimensionm.
Concomitent, cu spatula se nltur surplusurile de ghips. Dup priza definitiv, se
ndeprteaz modelul de pe placa de sticl si se trece la eliberarea lui de materialul
amprentar. Se fasoneaz soclul modelului cu ajutorul cuitului de ghips sau cu
ajutorul aparatlui de soclat.

13.Utilajul, instrumente i materiale necesare pentru realizarea

machetei din cear a punii dentare ntreg turnate.
14.Tehnici de modelare a machetei din cear a punii dentare
ntreg turnate.
Corpul de punte metalic este indicat pentru zonele laterale invizibile ale
arcadelor dentare.Macheta lor reprezint forma ce red aspectul morfofuncional al
dinilor abseni cu dimensiuni corespunztoare. Modelarea machetei poate fi
realizat att dup tehnica clasic ct si dup cea modern.
La confecionarea punilor dentare din dou buci sunt aplicate procedee
prevzute de ambele tehnici. Iniial se plastific un bloc de form paralelipidic de
cear albastr fabricat n acest scop si se aseaz n spaiul edentat. Blocul de cear
este presat manual, nct s prezinte adaptri intime la relieful spaiului edentat
extinzndu-se pn la linia ce marcheaz coletul dinilor lips si la suprafeele
proximale ale elementelor de agregare. Peste blocul de cear plastificat se preseaz
dinii antagonisti n ocluzia centric prin aducerea ramurilor ocluzorului n poziia
de cuplare. Astfel, pe suprafaa ocluzal a blocului din cear din spaiul edentat
rmn imprimrile suprafeelor ocluzale ale dinilor antagonisti. Dup aceste

imprimri cu spatula de modelat sau cu bisturiul se schieaz prin linii

dimensiunile suprafeelor ocluzale, vestibulare si orale ale dinilor lips n sens
mezio-distal, marcnd astfel mrimea dinilor ce vor fi modelai. Pentru a evita
miscarea blocului de cear n timpul modelrii, el se ncleie de model ntr-un punct
din partea oral atingndu-ne de cear cu spatula fierbinte. Ulterior prin rzuira
cerei se modeleaz forma anatomic corespunztoare a dinilor lips. Dup aceasta,
prin tehnica adiiei de cear, se red relieful crestelor de smal, poziia cuspizilor si
a pantelor n relaie centric conform principiilor ocluziei dinamice. n continuare,
cu un instrument cu vrf ascuit, sunt accentuate sanurile intercuspidiene si faetele
corespunztoare.
Suprafaa mucozal a corpului de punte se modeleaz n raport de situaia clinic.
La modelarea unui corp de punte suspendat, macheta este detasat cu atenie dintre
elementele de agregare si de pe suprafaa mucozal se secioneaz un strat de cear
de 1-3 mm n raport de forma si topografia bresei. Dup aceast operaiune
macheta este repoziionat ntre elementele de agregare, iar pe suprafaa oral se
modeleaz prelungiri sub form de aripioare plasate pe suprafeele corespunztoar
ale microprotezelor. Aripioarele au scopul mrirei suprafeelor de lipire ntre corp
si microproteze si sunt situate n treimea medie a suprafeelor orale pentru a nu
irita parodontul marginal al dinilor-stlpi, precum si pentru a nu modifica ocluzia.