Consumul durabil al apei

potabile

Cuprins

Cap. I Lantul de furnizare al apei potabile

1.1 Definitie, clasificare, evolutie si caracteristici
1.2 Ciclul de viata al apei potabile
1.2.1Procesul tehnologic de tratare a apelor potabile
1.2.2 Etape. Caracteristici
1.2.3 Impacturi semnificativeale apei asupra strii de sntate a
populaiei
Cap. II Modele de consum
2.1 Piata
2.2 Partile interesate
2.3 Comportamentul consumatorului
2.4 Marketing
Cap. III Strategii pentru imbunatatirea consumului
3.1 Productie
3.2 Consum
3.3 Post - consum
Cap. IV Concluzii
Bibliografie

Cap. I Lantul de furnizare al apei potabile

2

1.1 Definitie
Apa potabil este apa destinat consumului uman. Aceasta poate fi:

orice tip de ap n stare natural sau dup tratare, folosit pentru but, la prepararea hranei ori
pentru alte scopuri casnice, indiferent de originea ei i indiferent dac este furnizat prin reea de

distribuie, din rezervor sau este distribuit n sticle ori n alte recipiente;
toate tipurile de ap folosit ca surs n industria alimentar pentru fabricarea, procesarea,
conservarea sau comercializarea produselor ori substanelor destinate consumului uman.
n Romniaapa potabil este definit i reglementat prin Legea nr. 458 din 8 iulie 2002 privind calitatea apei potabile, completat i modificat prin Legea nr. 311 din 28 iunie 2004.
La nivelul Uniunii Europene, apa potabil este reglementat prin Directiva 98/83/CE
privind calitatea apei destinate consumului uman.
(http://ro.wikipedia.org)

Clasificare
Apa joaca un rol important in activitatea social-economica, constituind un
elementindispensabil pentru inceperea si dezvoltarea oricarei activitati.
Rezervele de apa dulce, destul de reduse si limitate, se micsoreazaan de an datorita poluarii
apelor naturale, prin deversarea in ele a unor ape reziduale neepuratesau insuficient epurate.
acrescut simtitor numarul poluantilor, ceea ce impune metodede epurare mai avansate, mai
scumpe decat cele clasice, devenite nesatisfacatoare.
Protectia calitatii apelor a devenit nu numai o masura de salubritate, ci si un
mijlocde crestere a gradului de reutilizare a apelor, deoarece cresterea cotei de
utilizare aapelor depinde calitatile fizico-chimice si bacteriologice ale acestora.Din punct de
vedere al raspandirii apei in natura, putem stabili urmatoarele categoriide ape: apa meteorica, ape
subterane si ape de suprafata.
Apa meteorica- provine prin evaporarea apelor de la suprafata pamantului si
condensarea lor in paturile superioare ale atmosferei, sub forma de ploi si zapada. Cutoate ca apa
meteorica este cea mai pura, in drum spre pamant ea absoarbe, pe langaoxigen, dioxid de carbon,
hidrogen sulfurat, oxizi de azot si de sulf si compusi organicidin atmosfera oraselor industriale.
De asemenea, apa meteorica mai poate contine si oserie de suspensii antrenate de
atmosfera, ca: polen de plante, bacterii, argila, silice etc.
Apa subterana- provine din infiltrarea apelor meteorice prin straturile permeabile
alepamantului, acumulandu-se in bazine sau rauri subterane.
3

Compozitia apei subteraneeste foarte variata, fiind legata de compozitia rocilor minerale prin
care a trecut.Apele subterane se clasifica dupa mai multe criterii:
a) dupa gradul de mineralizare;
b) dupa compozitia chimica;
c) dupa pozitia stratului de apa;
Apele de izvor se incadreaza in categoria apelor subterane, intrucat iesirea lor
lasuprafata se datoreaza unor conditii geologice locale. Aceste ape de izvor
prezintacalitati pe deplin satisfacatoare pentru o apa potabila, dar sunt in cantitati
insuficientepentru alimentarea centrelor urbane. Apa de izvor contine dizolvate
saruri mineralepana la 1 g/L, compozitia ei variind in functie de natura straturilor subterane
strabatute.Apele de izvor cu un continut mai mare de saruri dizolvate, din care nu
lipsesc niciacidul carbonic, se numesc ape minerale.Apele minerale constituie un mijloc de
tratament pentru diverse afectiuni interne.
Apele de suprafata- s u n t a l c a t u i t e d i n a p e l e r a u r i l o r , f l u v i i l o r , l a c u r i l o r,
marilor

s i oceanelor. Compozitia apelor de suprafata se caracterizeaza printr-o mare

diversitate,depinzand de anotimp, de natura solului, conditiile climatice etc.

O categorie distincta de ape de suprafata sunt cele in stare solida. Mari suprafete depe pamant
sunt acoperite sezonier sau permanent de zapada sau gheata. Gheataacopera temporar suprafata
multor rauri si lacurisi mari in zone de coasta, dar si in modpermanent suprafete din muntii
inalti (ghetari alpini) sau din zone polare, formandghetari continentali (de exemplu
calota de gheata antarctica sau groenlandiana) sau b a n c h i z e l a s u p r a f a t a m a r i l o r
p o l a r e ( b a n c h i z a a r c t i c a , c e l e d i n j u r u l c o n t i n e n t u l u i antarctic) din care se
desprind aisbergurice se topesc lent si uneori sunt duse inderiva de curentii marini pana in zone
calde.
Din multitudinea de ape naturale, omul a intervenit asupra unora care le
denumimm o d i f i c a t e a n t r o p i c ( d e o b i c e i r a u r i c a r e a u f o s t r e g u l a r i z a t e ) s i
c h i a r a c r e a t e l a p e statatoare sau curgatoare artificiale, cum sunt lacurile numite curent de
acumulare saurespectiv canalele. (http://www.greenagenda.org)

Evolutie
Apa dulce, elementul cel mai important al vieii pe Terra, i surs vital a progresului i
dezvoltrii umane, a devenit o problem a lumii contemporane. Semne ale unei crize a resurselor

de ap dulce au fost constatate odat cu deceniul 1981-1990, prin iniierea Deceniului

internaional al apei potabile, program demarat la iniiativa Naiunilor Unite.
Criza resurselor de ap potabil, este mai mult dect evident dac inem cont i de faptul c,
dei 72% din suprafaa Terrei este acoperit de ap, mai mult de 97% este ns ap srat.
Estimrile specialitilor de la Woods Hole Oceanographic Institution WHOI, Massachusetts
SUA, prezint faptul c acum pe Terra exist aproximativ 1.332 miliarde de kilometrii cubi de
ap. Apa dulce, captiv n gheari, reprezint 70% din aceast estimare i mai puin de 1% din
apa dulce de pe planet este accesibil.
n acelai timp mai mult de o treime din populaia globului, triete n ri n care apa dulce
reprezint o adevrat problem.
Evoluia consumului de ap dulce confirm evoluia uman, astfel dac la nceputul secolului
trecut consumul mediu era de doar 240 metrii cubi pe ntreaga perioad a vieii unui individ, n
ultimii ani s-a ajuns la un consum aproape triplu, conform standardelor moderne de via. Criza
resurselor de ap este determinat de anumii factori, printre care putem meniona explozia
demografic, procesul rapid de urbanizare care a condus la mari aglomerri populaionale, dar
mai ales de necesarul crescut de ap dulce din industrie i agricultur.
Cu certitudine, cauza principal, care a determinat curba ascendent a necesitilor i
consumului de ap actual, o constituie progresul tehnic, astfel nct industria i agricultura nghit
cea mai mare parte din consumul de ap pe glob. n timp ce rile bogate pot folosi n general
fr restricii resursele de ap, n alte ri resursele de ap sunt insuficiente.
ntr-un alt raport internaional, problema apei la nivelul Terrei este privit nu din punct de
vedere al cantitii existente pe glob, ci conform distribuiei i gestionrii ei. Cel mai recent
raport n domeniu a fost prezentat n septembrie 2011, n cadrul celui de-al XIV-lea Congres
Internaional al Apei de la Pernambuco, Brazilia.
mbuntirea distribuiei apei la nivelul Terrei va avea un impact semnificativ i asupra
produciei de hran pentru populaie, deoarece apa dulce nu este distribuit astfel nct s asigure
necesarul de hran al planetei. n urmtoarea perioad se dorete i folosirea eficient a apei de
ploaie, care, la nivel mondial, reprezent 4% din totalul cantitii de ap de pe Terra. Se
estimeaz c deficitul de ap i distribuia ei va afecta cel puin jumtate din populaia globului,
ncepnd cu anul 2030. Astfel, criza apei, poate determina i conflicte majore n rndul
populaiilor afectate.

Conflicte pentru ap sunt cunoscute de-a lungul istoriei dezvoltrii civilizaiei. Una din
primele consemnri este de acum peste 6.000 de ani cu privire la rzboiul pentru ap dintre
oraele mesopotamiene Laga i Umma. De actualitate este i raportul recent al serviciului
National Intelligence din SUA, privind securitatea apei, care a fost solicitat de secretarul de stat
Hillary Clinton. Conform acestui raport, apa dulce poate deveni un motiv de rzboi mai puin
obinuit, care poate aprea n Orientul Mijlociu, Asia de Sud i Africa de Nord. n opinia
experilor americani, apa va deveni n viitor o posibil arm de rzboi sau o ameninare terorist.
Pe fondul unor secete succesive n mai muli ani la rnd, cumulate cu inundaii catastrofale,
i lipsa apei potabile, aceste aspecte pot conduce la instabiliti i conflicte la nivel global n
urmtoarele decenii, n rile n curs de dezvoltare, care se confrunt i cu o explozie
demografic, dar i cu efecte serioase care duc la schimbri climatice majore.
Riscul ca apa potabil s fie un motiv de rzboi, n urmtorii 10 ani, este minim, chiar dac
aceasta creeaz tensiuni n interiorul unor state, ct i ntre ri i amenin perturbarea pieelor
de produse alimentare naionale i globale. Dup anul 2022, raportul previzioneaz c utilizarea
apei va deveni o arm de rzboi sau un instrument de terorism, n special n Asia de Sud,
Orientul Mijlociu i Africa de Nord.
Brazilia, Rusia, Canada, Indonezia, China si Columbia sunt rile care dein 50% din totalul
rezervelor de ap dulce de pe glob. La aceast or, China este cel mai mare investitor, la nivel
global, n protejarea surselor naturale de ap, investind sume considerabile pentru protejarea
zonelor care asigur resursele de ap natural. Un fapt periculos este i deversarea n apele de
suprafa a unor produi toxici ai activitilor industriale, fapt care conduce la deteriorare
ecosistemelor acionnd nefast asupra florei i faunei din zonele afectate.
Apele contaminate conin n prezent, de ordinul sutelor de mii de substane chimice unele
fiind chiar nocive vieii. Afectarea sntii populaiilor provine din patologia hidric, dar i
indirect prin hrana neadecvat generat de secet i srcie, i este provocat i indus de lipsa
apei dulci. n acelai timp, afacerile cu ap dulce devin din ce n ce mai rentabile. Fie prin
mbutelierea ei din apa provenit din topirea ghearilor, din zona Alaska, fie prin aducerea unor
iceberguri n zonele calde ale planetei pentru a asigura necesarul de ap dulce, soluii sunt
destule la ora actual.
Oferta de ap potabil mbuteliat provenind din topirea unor gheari din Canada sau
Groenlanda variaz de la civa zeci de dolari i pn la mii de dolari per sticl, fiind o afacere
profitabil, pe fondul consumului unora, de fapt un moft al bogailor planetei. Previziunile
6

actuale consider c populaia crete i consumul de ap se dubleaz la fiecare 20 de ani. i

analizele ONU sunt alarmante, acestea artnd c, pn n 2040, cererea de ap va depi cu 30%
cantitatea disponibil.
Potrivit unui alt raport ONU, 1,1 miliarde de oameni nu au acces durabil la resurse de ap
potabil la nivel mondial. Cum previziunile specialitilor sunt pentru o populaie de peste 9,5
miliarde de oameni la nivelul anului 2050, provocarea determinat de necesarul i distribuia apei
pe glob este departe de a fi rezolvat. Problema actual nu este una de resurse, ci o problem de
distribuie i de gestionare eficient a apei la nivel global.
Concluzia este cert i anume dezvoltarea societii umane n general depinde i este
condiionat de prezena resurselor de ap dulce.
(http://romanian.ruvr.ru)

Caracteristici
Calitatea apeipotabile se determin funcie de caracteristicile organoleptice, fizice, chimice,
biologice i bacteriologice.
Caracteristici organoleptice:
Mirosul-se datoreaz substanelor organice n descompunere sau microorganismelor vii (alge,
protozoare, etc), precum i prezenei unor substane chimice provenite din ape uzate industriale
(fenoli, crezoli, etc).
Gustul-se datoreaz diferitelor tipuri de substane dizolvate care se gsesc n cantiti mai mari
n ap: srat (clorur de sodiu sau sulfat de sodiu), amar (sulaft de magneziu sau clorur de
magneziu), dulceag (sulfat de calciu), acidulat (bioxid de carbon), acru (bicromat sau clorur de
fier).
Caracteristici fizice:
Turbiditatea- depinde de materiile din ap aflate n diferite stri de dispersie i de natura lor.
Culoarea se datoreaz prezenei n ap a unor substane dizolvate (oxizi ferici, compui de
mangan, clorofil din frunze, acizi humici, etc.)
Temperatura- variaz funcie de proveniena apei (subteran sau de suprafa) i de anotimp.
Conductibilitatea electric- este proprietatea apei de a permite trecerea curentului electric.
Radioactivitatea- este proprietatea apei de a emite radiaii permanente , sau .
Caracteristici chimice:
Reziduul fix- reprezint totalitatea substanelor solide minerale i organice aflate n ap i se
obine prin nclzirea apei pn la 105C, cnd se realizeazevaporarea complet.

 Reacia apei- poate fi acid, (pH< 7), neutr (pH = 7) sau alcalin (pH > 7), n funcie de
coninutul de sruri dizolvate n ap.
Duritatea apei- se datoreaz srurilor de calciu i de magneziu aflate n soluie. Aceste sruri pot
fi sub forma de carbonai, de cloruri, de sulfai, de azotai, de fosfai sau de silicai.
Substanele organice- provin din resturi de plante i animale. Ele pot fi oxidate complet i se
exprim n miligrame pe litru de manganat de potasiu necesar pentru oxidarea lor.
Caracteristici bacteriologice - sunt determinate de bacteriile prezente n ap. Din punct de
vedere al igienei apei, bacteriile se pot mpri n urmtoarele categorii importante:

Bacterii banale, fr influen asupra organismului.

Bacili coli, care n proporie mai mare indic contaminarea apei cu ape de la canalizare, acetia
nsoesc bacilul febrei tifoide.

Bacterii saprofite, care dau indicaii asupra contaminrii cu dejecii animale i semnaleaz
bacilul febrei tifoide.

Bacterii patogene, care produc mbolnvirea organismului. Bacteriile care produc boli hidrice
sunt: bacteria febrei tifoide i bacilul dizenteriei.
(http://ro.wikipedia.org)

1.2 Ciclul de viata al apei potabile

1.2.1Procesul tehnologic de tratare a apelor potabile
Apa potabila trebuie s prezinte un anumit grad de puritate, s fie limpede, incolora i
fr miros.
Utilizarea diferitelor procese este dependenta de diferiti parametri (pH, turbiditate,
alcalinitate, duritate si compusi organici din apa bruta).

Principalele procese folosite in statiile de tratare a apei pentru tratarea apei potabile sau
curate sunt:
1. Tratamentul primar ( treapta de gratare, trapta de site separator de ulei de suprafata). Acest
tratament se foloseste pentru indepartarea produselor grosiere care pot sa interfereze in etapele
ulterioare de tratare.
2. Preoxidarea fizica (aerare) sau chimica (O3, Cl, Cl2O2). A cesta se foloseste pentru eliminarea
gazelor in exces (CO2, H2S), dar si pentru oxidarea materiilor organice (cu Fe2+ sau Mn2+);
3. Coagularea, flocularea- este oetapa primara pentru a asigura succesul fazelor de separare solidlichid;
4. Flotatia reprezinta separarea lichid-solid cu bule de aer si injectie de reativi;
5. Decantarea reprezinta separarea solid-lichid prin sedimentare;
6. Filtrarea reprezinta separarea solid-lichid prin filtrare siconsta in trecerea unui amestec solidlichid printr-un material poros care retine solidele si permite trecerea prin el a lichidului;
7. Tratamente suplimentare - indepartarea excesului de materii organice perin adsorbtie pe
carbune activ sau O3;
8. Dezinfectia prin care se inlatura micro-organismele patogene din apa cu ajutorul O3, UV, Cl2O2;
9. Tratamente speciale:
Indepartarea fierului- oxidarea Fe2+ prin aerare (scaderea CO2);
Indepartarea manganului oxidarea Mn2+ prin aerare;
Decabonatarea scade duritatea ape (exces de calciu);
Neutralizarea apelor agresive (bogate in CO2, sarace in carbonati);
Filtrarea prin membrane (micro-filtrare, ultra-filtrare, osmoza inversa).
(http://novainstal.ro)

1.1 Schema tehnologica de tratare a apei potabile

9

(http://www.gopixpic.com)

1.2.2 Etape. Caracteristici

Staiile de tratare a apei au structuri destul de diferite n funcie de dimensiuni,
complexitate, tehnologii folosite etc.
De asemenea exist i mini-staii de tratare sau chiar dispozitive individuale.Totui,
etapele de tratare sunt de cele mai multe ori aceleai i principiile la fel.
Apa se prizeaz de regul din lacuri de acumulare, mai rar din ruri, din zon de protecie
sanitar. Faptul c priza de ap nu e la suprafa i c exist grtare face ca de regul la staia de
tratare, numit uzin de ap, s nu ajung corpuri plutitoare sau solide mari. Ideal este ca nainte
de tratare s o preepurezi prin trecerea printr-o poriune de sol, fapt practicat n multe ri, unde
apa prizat se injecteaz n sol superficial i la mic distan se extrage i se introduce deja
prepurificat n staia de tratare propriu-zis.
Iat pe scurt etapele la care este supus apa brut n continuare pentru a deveni ap
potabil:
Sitarea- este pima etapa a prepararii apei. In statia de site apa trece succesiv prin site cu
ochiuri mari apoi mici i ulterior prin microsite, ndeprtandu-se corpurile plutitoare, peti,
plancton i alte suspensii grosiere.
Sedimentarea- se produce n decantoare, care pot fi liniare sau circulare. Aici apa
stationeaza un anumit timp,in care suspensiile se depun gravitational pe fundul decantorului, de
unde sunt ndeprtate periodic.
Pentru c nu toate substanele particulate se depun sau ar dura prea mult, procesul este
amplificat prin floculare i coagulare. nacest scop se introduc n ap reactivi cum sunt sulfatul
de aluminiu, sulfatul sau clorura de fier, varul etc. Astfel particulele ncrcate electric sunt legate
i se formeaz agregate mai mari, neutre electric, care precipit.
Filtrarea- este urmtoarea etap, care se deruleaz n staia de filtre. Exist mai multe
tipuri de filtre, care folosesc nisip respectiv crbune activ. Cele mai rspndite sunt filtru lent
(englez) i filtrul rapid (american).
Sunt de fapt bazine cu nisip pe care apa le parcurge de sus n jos, gravitaional, ieind
limpede. Filtrele se spal periodic pentru a ndeprta masa de impuriti reinute. La "filtrul
rapid" procesul de filtrare este mecanic, dar la ,,filtrul lent este de faptun proces mecanico10

biologic deoarece n principal la suprafaa filtrului se formeaz un strat colonizat cu alge, bacterii
i protozoare, care contribuie activ la reinerea impuritilor prin mecanisme chimice, enzimatice
ibacterivore.

Oxidarea- este un procedeu suplimentar de ndeprtare a substanelor poluante,care nu se aplic

la orice staie de tratare. Oxidarea se face cu reactivi precum ozon, clor sau Cl 2O. Ozonul
distruge clorfenolii i alte substane ce afecteaz gustul apei.
Clormetanii pot fi descompui cu ultraviolete plus ap oxigenat. Cl 2O reuete soxideze i
ce nu poate oxida clorul i ozonul. Eficiena oxidrii este redus dac suntprezeni acizi humici
n ap. Pentru o oxidare eficient trebuie tiut ce poluani sunt n ap. n cele de suprafa este
greu, pentru c sunt muli i se tot modific. Oxidarea ndeprteaz muli compui nedorii, dar
poate genera alii, cum sunt cetonele, aciziicarboxilici etc.

Adsorbia- este o metod folosit la unele staii i se face pe oxid de aluminiu, perini
adsorbante sau pe crbune activ (impropriu numit filtrare pe crbune activ).
Stabilizarea apei cuprinde procedee destinate prevenirii modificrilor apei ntrepreparare i
utilizarea de ctre consumator, i anume evitrii corodrii conductelor sauprecipitrii/
depunerilor n conducte. Ideal contra corodrii este s se depun un fin stratde carbonat de calciu
sau magneziu pe interior, dar asta depinde practic mult de pH,oxigen, bicarbonat etc.

Dezacidifierea- se aplic apelor acide, pentru a nu fi corozive. Se face prin aeraremecanic sau
adugare de reactiv sau trecere peste substane alcaline. Deferizarea sademanganizarea se face n
scopul ndeprtrii acestor metale, care pot precipita nconducte sau crea probleme la
consumatori. Prin introducere de oxigen, Fe2+ setransform n hidroxid de fier 3+ puin solubil.
Asemntor se face i demanganizarea,care este stnjenit ns puternic dac sunt prezeni n ap
mult amoniu, clor sausubstane organice. Exist i metode biologice de deferizare i

demanganizare, la care sefolosesc bacterii.

Dedurizare / decarbonatare- duritatea apei este carbonatic (dat de carbonaiide calciu i
magneziu) i necarbonatic (dat de sulfaii, azotaii i clorurile de calciu imagneziu). Apa dur
nu e favorabil sntii dar nici multor folosine practice(splat, gtit, instalaii de ap cald
etc.). De aceea, pentru potabilizare apa nu sededurizeaz dect n cazuri excepionale. Se face
ns pentru folosine tehnice specifice,cum sunt nclzirea central, dializa renal etc.
Distingem dedurizarea propriu-zis, la carese extrage calciul i magneziul cu schimbtori de
ioni care cedeaz n schimb ioni desodiu si hidrogen, sau decarbonatarea, prin care se elimin
ionul bicarbonat, prinschimbtor de ioni sau precipitare.
11

Dezinfecia- apei se practic la apele de suprafa. Scopul estedistrugerea agenilor patogeni bacterii, virusuri i parazii, incluznd chistele. Dezinfeciaapei poate avea efecte nedorite prin
persistena n apa potabil a unor substane folositela tratarea ei sau subprodui ai acestora, cum
sunt clorfenolii, haloacetonitrilii sautrihalometanii (n cazul clorinrii) respectiv aldehidele,
fenolii i acizii carboxilici (n cazulozonizrii). De aceea metoda trebuie aleas i n funcie de
poluanii prezeni. Sunt maimulte posibiliti de dezinfecie, dintre care prezentm cele mai

utilizate:
1. Clorinare gazoas indirect- cu clor gazos care se transform nti n soluie.Asigur i
oxidarea diverselor substane organice i anorganice. Dezavantajul major estec se formeaz
compui secundari toxici (de exemplu trihalometani cum sunt cloroformul),incriminai inclusiv
pentru posibil efect cancerigen. O soluie de evitare a formrii lor esteprealabila tratare cu
ultraviolete i ozon, procedeu controversat deoarece i ozonul dprodui secundari nedorii. Apa
ce se supune clorinrii trebuie s fie curat n rest, altfelcea mai mare parte din clor se consum
n alte reacii dect cele vizate, de distrugere amicrobilor.
Un alt efect nedorit este cel al formrii clorfenolilor, care afecteaz grav gustulchiar la
concentraii infime de 1:20.000.000. n ap trebuie s mai rmn o cantitate declor rezidual care
s anihileze microbii ce mai impurific apa pe parcurs pe reea pn laconsumator, dar nu n
exces deoarece altereaz apa organoleptic i e i duntor sntii.
(www.greenagenda.org)

Captare apa bruta

Dedurizare

Dezinfectie

Sitare

Dezacidifiere

Sedimentare

Filtrare

Adsorbtie

Oxidare

Pompare apa tratata catre consumatori

1.2 Schema ciclului de viata al apei potabile

12

1.2.3 Impacturi semnificative ale apei asupra

strii de sntate a populaiei
Apa poate avea o mare influen asupra strii de sntate a organismului uman. Sunt
teorii care afirm chiar c succesul civilizaiei moderne nu se trage n principal din revoluia
industrial ci mai mult din redescoperirea igienei.
Pe primul plan al aciunii apei asupra sntii omului st patologia hidric infecioas.
Ea este astzi un concept firesc, dar a fost acceptat public trziu i nu uor. Patologia hidric
infecioas a sczut semnificativ n prima parte a secolului XX, dar n ultimele decenii este
statistic n cretere, acest fapt datorndu-se includerii n categoria celor transmise hidric a unor
boli virale i parazitare, care stau tot mai mult n atenia specialitilor. Bolile cu transmitere
hidric continu s fac n lume zilnic peste 25.000 de victime.
Principala cale de transmitere este cea prin ingestie (direct, sau a alimentelor contaminate
prin ap), dar este posibil infectarea i prin splare i mbiere (leptospiroz, schistostomiaz,
tularemie) i prin inhalare (aerosoli cu Legionella). Principalele boli cu transmitere (predominant
sau posibil ) hidric sunt: boli microbiene; boli virale; boli parazitare.
Calitatea microbiologic a apei este n scdere n majoritatea rilor, iar germenii sunt tot mai
rezisteni la dezinfectante. Scderea imunitii populaiei, n principal prin mbuntirea
general a igienei, a produs o cretere a susceptibilitii la boli hidrice. Se preconizeaz c
securitatea microbiologic a apei va fi o mare problem a secolului viitor.
Peste 100 de tipuri de virusuri patogene pot fi vehiculate de ctre ap. Multe virusuri pot
supravieui n apele de suprafa timp ndelungat.n rile dezvoltate, gastroenteritele de etiologie
viral tind s le surclaseze, ca frecven, pe cele bacteriene. Incriminate sunt n principal
rotavirusurile, adenovirusurile enterice, calicivirusurile i astrovirusurile.
Se estimeaz c epidemiile virale cauzate de ap contaminat sunt subevaluate: O
epidemie viral cu transmisie hidric este rar recunoscut, din cauz c muli oameni au
imunitate, procentul de infecii clinic manifeste este redus, acelai virus poate da tablouri clinice
diferite iar dou virusuri diferite pot produce simptomatologie identic.
Carena de iod poate produce distrofia endemic tireopat (gua endemic). Apa este
o surs relativ minor de iod (majoritatea provenind din alimente) dar carena este indus nu doar
13

de cantitatea insuficient ingerat, ci i de interferarea absorbiei iodului de ctre cantitile prea

ridicate de Ca, F sau Mn.
Carena de fluor( caracteriznd majoritatea surselor de ap din Romnia) favorizeaz
caria dentar, explicnd parial marea ei inciden la noi n ar. Fluorul poate contracara i
efectele methemoglobinizante ale nitrailor. Exces de fluor exist n mai multe zone (din cauze
naturale sau artificiale - poluare) i provoac fluoroz, iar la doze mari osteoscleroz i
osteofluoroz anchilozant. Fluorizarea apei este foarte controversat. Se practica n diverse ri
ca Elveia, USA etc.Majoritatea rilor au renunat i chiar au interzis-o.
Duritatea apei afecteaz negativ procesul de splare (inclusiv a corpului uman), dar
influeneaz pozitiv patologia cardiovascular, apa dur fiind considerat factor protector. Studii
mai recente consider c nu duritatea n sine este benefic, ci calciul (Ca) i magneziul (Mg), ai
cror compui sunt factorul major determinat al duritii.
Studii clinice indic un efect favorabil al calciului (Ca), magneziului (Mg), cromului
(Cr), vanadiului (Vn), manganului (Mn) i zincului (Zn), n schimb sodiul (Na), cuprul (Cu)
i cobaltul (Co) sunt incriminai pentru efecte defavorabile.
Dintre toxicele vehiculate prin ap, o parte au origine natural, dar majoritatea provin din
poluarea acviferelor.
Nitraii (NO3-) pot constitui o problem major, concentraia lor n apa potabil peste
limitele admise fiind frecvent la noi n ar. n legume, nitraii sunt puternic concentrai.
Azotaii sunt propriu-zis nocivi numai la concentraii foarte mari, ce rareori sunt atinse n ap.
Nitriii (NO2-) rezult din nitrai fie naintea consumului (reducere n fntni etc.) fie n
lumenul tubului digestiv, n cazul migrrii, n diverse mprejurri, spre stomac i intestinul
subire a elementelor reductoare din biocenoza intestinal.
Arsenul (As) a fost semnalat n ap n concentraii uneori semnificativ peste normele admise.
As este mai toxic n form trivalent dect n stare pentavalent i n compui anorganici dect n
form organic. n forma metalic e puin toxic.
Seleniul (Se) este prezent uneori n concentraii crescute n anumite surse de ap. Este
element esenial pentru om. Deficitul afecteaz sntatea. n doze excesive produce afeciuni
dermatologice.
14

Aluminiul (Al) n cantitate crescut este toxic pentru sistemul nervos central Rolul i
metabolismul lui nu este complet cunoscut. n mod normal e puin solubil, dar la pH foarte acid
sau alcalin solubilitatea crete puternic.
Cianurile (CN-) sunt sruri ale acidului cianhidric. I acidul i srurile sale (cianurile , mai
ales cele de sodiu, potasiu...) sunt deosebit de toxice pentru om i animale. Aciunea este acut,
prin blocarea respiraiei la nivel biochimic, celular.
O atenie mrit se caut s se acorde poluanilor cu efect carcinogenetic, cum sunt
benzenul, substanele poliaromatice HAP (de exemplu benzpirenii), clorura de vinil, derivaii
polihalogenai, deoarece sunt potenial periculoase la orice doz, efectul carcinogenetic neavnd
prag, iar sursele de contaminare a apei sunt multiple, inclusiv endogene (sintez de ctre
organisme acvatice).
Detergenii sunt foarte persisteni, afecteaz proprietile organoleptice, produc spumare
(ngreunnd oxigenarea, prelucrarea apei) i, dei nu sunt toxici n sine, favorizeaz mult
absorbia toxicelor prin mucoase, perturbnd n plus oxigenarea apei, autoepurarea i
posibilitile de prelucrare n scop de potabilizare
Contaminarea radioactiv a apei este de luat n seam n principal prin expunerea intern
pe care o produce din cauza absorbiei i fixrii n organism a radionuclizilor. Apa poate conine
uraniu (U), prezent n numeroase minereuri, zcmintele fiind nsoite de Radon (Rn). Acest gaz
nobil poate fi prezent i el n apa contaminat radioactiv i se degaj uor, putnd fi contaminant
prin inhalare cnd apa respectiv se folosete la du, pentru vaporizatoare i umidificatoare.
Radiul (Ra) ajunge n unele ape minerale la concentraii foarte mari, dar apare i n surse
obinuite radionuclizilor.
(www.greenagenda.org)

Cap. II Modele de consum

2.1 Piata
Scurt istoric
Oamenii au fost permanent n cutarea unei ape bune, vindectoare, iar izvoarele sfinte
sunt cunoscute n toate colurile i culturile lumii. Colonizatorii romani au fost cei care au pus
bazele primelor staiuni termale din Europa (Italia, Frana, Belgia, Germania, Romnia etc.) i tot
ei au fost cei care au transportat apele minerale miraculoase n amfore de lut, n tot imperiul.

15

Pn n secolul al XX-lea, consumul de ap mbuteliat a fost n exclusivitate apanajul

aristocraiei i burgheziei. Acetia obinuiau s fac anual cure cu ap mineral n staiuni de
prestigiu precum Vichy (Frana), Spa (Belgia), Ferrarelle (Italia) sau Apollinaris (Germania), iar
pentru continuarea tratamentului comandau trimiterea apei nobile la domiciliu. Apa era
transportat n vase de ceramic, mpachetate cu grij n paie i trimise ct mai rapid posibil ctre
beneficiari, pentru a nu-i pierde proprietile i calitile terapeutice.
Dezvoltarea comerului cu ap mbuteliat, n special mineral, a cunoscut o puternic
nflorire n secolele XIX i XX, cnd acest produs devine din ce n ce mai accesibil pturilor
largi de consumatori.
Adevrata explozie a comerului cu ap mbuteliat a avut loc, ns, odat cu descoperirea
recipientelor din plastic. Costurile de producie, dar mai ales cele de transport, au sczut
considerabil, lucru reflectat n reducerea preului de vnzare i creterea consumului. Prima
butelie de PVC a fost lansat de Vittel n 1968, dar ea nu permitea dect mbutelierea apelor
minerale plate. Odat cu patentarea n 1973 a buteliei PET (polietilen tereftalat) de ctre
inginerul american Nathaniel Wyeth, a fost posibil i mbutelierea apelor minerale
carbogazoase.
ncepnd cu anii 70, comerul cu ape mbuteliate a cunoscut o cretere exponenial. n
anul 2009, la nivel mondial, se ajunge la 195 miliarde litri, din care apele de mas i cele de
izvor reprezint majoritatea. Europa rmne ns ataat tradiiei de a bea ape minerale naturale.
Din totalul de 58 de miliarde litri de ap mbuteliat n acelai an, peste 40 de miliarde (cca.
70%) revin apelor minerale naturale.
n Romnia, att bogia i diversitatea mare de resurse naturale, ct i poziia sa
geografic, au fcut din Romnia una dintre rile cu o tradiie ndelungat n utilizarea apelor
minerale. La fel ca pretutindeni n Europa, primele exploatri de ape minerale dateaz de pe
vremea romanilor. Numeroase vestigii atest existena unor importante construcii balneare n
care se utilizau ape termale, la Herculane, Geoagiu i Clan.
Prima instalaie de mbuteliere este pus n funciune n anul 1806 la Borsec, de ctre
Anton Zimmenthausen, consilier municipal la Viena. Cu timpul, activitatea de mbuteliere i de
comercializare a apelor minerale ia o puternic amploare n special n Transilvania i se extinde
apoi i peste muni.

16

n prezent, acest sector industrial prezint o structur solid, este stabil, concurenial i
modernizat la nivel european, n ciuda faptului c n mare majoritate, este reprezentat de
investiii ale capitalului autohton.
(FERU,A. Ghidul apelor minerale naturale), (www.apeleminerale.ro)
Generaliti
Nevoia de ap este variat att pentru nivel individual, ct i pentru nevoile comunitii.
De multe ori consumul de ap nu acoper nevoile, de aceea se impune protejarea resurselor de
ap dulce, dar i cutarea unor resurse noi.
Ministerul Sanatatii supravegheaza sanitar (autorizare sanitara si autorizare temporara
pe perioada derogarii (Art. 9 din Legea nr. 311/2004), inspectie sanitara) si controleaza
monitorizarea calitatii apei efectuata de catre producator si/sau distribuitor (Art. 7 din Legea nr.
311/2004). De asemenea, MS controleaza calitatea apei folosite in industria alimentara de catre
producator, calitatea apei imbuteliate ; avizeaza sanitar, conform Ordinului ministrului sanatatii
si familiei nr. 117/2002, produsele si materialele in contact cu apa asigura monitorizarea de
audit, informarea si raportarea catre Comisia Europeana.
Ministerul Mediului si Gospodaririi Apelor - asigura protectia apei de profunzime si a
apei de suprafata, a resurselor de apa si monitorizarea apei la sursa.
Ministerul Agriculturii, Padurilor si Dezvoltarii Rurale - asigura centralizarea planurilor
de conformare pentru apa folosita in industria alimentara, din surse proprii.
Ministerul Administratiei si Internelor - centralizeaza planurile de conformare si
monitorizeaza si controleaza implementarea acestora.
(www.ms.ro.)
Distributia apei potabile
Vechimea retelelor de distributie (in anumite zone peste 90 de ani) reprezinta un factor
important de afectare a calitatii apei distribuite prin: accidente frecvente, pierderi importante de
apa si contaminare ulterioara a apei. In conditiile frecventelor intreruperi in distributia apei starea
retelelor de distributie conduc la modificarea calitatii organoleptice si fizico-chimice a apei; cei
mai

afectati

parametri

sunt

culoarea,

gustul,

mirosul,

turbiditatea,

parametrii

microbiologici.depasind frecvent valorile admise.

La elaborarea planurilor de masuri, trebuie tinut cont de faptul ca reteaua de distributie
pentru apa potabila este veche de peste 50-100 de ani in multe localitati din Romania; o mare
parte din aductiunile si reteaua de distributie sunt realizate din materialele necorespunzatoare
17

(azbociment si plumb), 30% din conducte fiind din fonta, nu exista sistem modern de curatare si
de spalare a lor. Retelele de distributie sunt deteriorate semnificativ, ceea ce conduce la
modificarea organoleptica a calitatii apei distribuite.
Apa potabila este contaminata cu produsi de coroziune si impuritati rezultate din
frecventele accidente care apar in retelele de distributie. Distributia apei este frecvent
intermitenta, in multe din localitati constituind un alt factor de deteriorare a calitatii apei, inclusiv
a parametrilor microbiologici.
(www.cdep.ro)
Distributia apei prin retele interioare
Pentru indeplinirea cerintelor privind concentratia plumbului de 10 g/l fata de 50g/l
in prezent, in apa potabila la robinetul consumatorului (cel mai tarziu, 15 ani calendaristici dupa
intrarea in vigoare a Directivei) va fi necesara schimbarea instalatiilor interioare de catre
proprietarii cladirilor a caror instalatii interioare contin componente care elibereaza plumb.
Ap potabil - ap care poate fi consumat de om, direct sau indirect, timp ndelungat
fr a-i prejudicia sntatea. Prin ap potabil se nelege apa destinat consumului uman (orice
tip de ap n stare natural sau dup tratare, folosit pentru but, la prepararea hranei ori pentru
alte scopuri casnice, indiferent de originea ei). Apa potabil trebuie s fie sanogen i curat, s
fie lipsit de microorganisme, parazii sau substane care, prin numr sau concentraie, pot
constitui un pericol potenial pentru sntatea uman.
Alimentare cu ap potabil - activitate de asigurare a necesitilor de ap potabil ale
persoanelor fizice i juridice.
Consumator de ap potabil - persoan fizic sau juridic ce utilizeaz ap potabil
pentru satisfacerea necesitilor (fiziologice, menajere, tehnologice).
Distribuitor - persoan juridic, intermediar ntre furnizor i consumator, care livreaz
ap potabil n baz de contract, ncheiat cu furnizorul i consumatorul.
Fiabilitate a sistemului de alimentare cu ap potabil - capacitate a sistemului de a
asigura funcionarea unui regim de distribuie a apei potabile corespunztor normelor de consum
i normelor de calitate, stabilite pentru apa potabil.
Furnizor de ap potabil - agent economic care furnizeaz n mod centralizat ap
potabil consumatorului.

18

Norme de consum al apei potabile - cantitate de ap potabil calculat, necesar unui

om n 24 de ore pentru satisfacerea necesitilor lui fiziologice i menajere n condiii de
funcionare normal a sistemului de aprovizionare cu ap i n condiii excepionale.
Norme sanitaro-igienice (de calitate) ale apei potabile - parametrii fizico-chimici,
microbiologici i organoleptici crora trebuie s le corespund apa potabil astfel nct consumul
ei s nu pericliteze sntatea; parametrii snt stabilii n regulile i normele sanitare, aprobate de
Guvern.
Sistem centralizat de alimentare cu ap potabil - ansamblu de construcii, instalaii,
aciuni i operaiuni (procedee) prin care apa captat dintr-o surs natural este tratat,
transportat, nmagazinat i distribuit consumatorului cu o presiune stabil, conform normelor
de cantitate i calitate n vigoare.
Sistem necentralizat de alimentare cu ap potabil - instalaii i construcii (fntn,
izvor, sond de foraj (fntn artezian) cu/sau fr instalaii de tratare etc.) de captare i
potabilizare a apei fr distribuie la locul de consum.
Sistem autonom de alimentare cu ap potabil - instalaii i construcii de captare i
potabilizare a apei cu/sau fr distribuie la locul de consum, aflate n folosin individual sau
colectiv.
Surs de alimentare cu ap potabil - resurs natural de ap care corespunde normelor
de calitate stabilite i care se utilizeaz (sau poate fi utilizat) pentru captarea apei n sistemele de
alimentare cu ap potabil.
Zon de protecie sanitar - teritoriu unic, care include sursa de ap, construciile i
instalaiile de alimentare cu ap, cu regim special de activitate i de protecie a apelor.
(www.cdep.ro)
Cererea de ap potabil este n cretere continu ct timp populaia globului crete. Din
anul 1942 pn n anul 1990 preluarea apei potabile din ruri, lacuri, rezervoare i alte surse a
crescut de patru ori: pentru irigaii, pentru generarea de curent electric, pentru industrie i
minerit, pentru animale domestice, pentru uz comercial, etc.
Peste tot n jurul nostru se vorbete despre importana apei pentru organism: la televizor,
unde se repet ncontinuu ndemnul Consumai cel puin doi litri de ap pe zi, n
recomandrile medicilor, n revistele pentru femei, n dietele celebritilor.
Fr hran, omul ar putea supravieui circa 50 de zile, cu condiia consumului de ap n
rstimp. Fr ap ns nu ar supravieui nici mcar o sptmn. Dar orice ap poate fi
19

consumat? Poate fi consumat ea nelimitat? Apa este sursa vieii, dar totui unii oameni se
mbolnvesc folosind-o zilnic.
Productorii de ape din lumea ntreag au ncercat s ofere populaiei o calitate ct mai
nalt a apei potabile, adugnd i eliminnd elemente chimice, unele favorabile organismului
uman, altele duntoare. Producerea apelor ns nu este att de simpl. Aceast surs a vieii trece
prin mai multe metode de prelucrare pn a ajunge pe masa noastr. Unele ape trec printr-o
tratare i condiionare suplimentar cu cele mai moderne metode. Impuritile mecanice snt
separate, este redus duritatea apei pn la valorile recomandate, este sterilizat de micropoluri
biologice i organice, este redus mineralizarea total a apei pn la valorile optime pentru o ap
potabil sau mineral (dup caz), este purificat prin una din cele mai eficiente i inofensive
metode i o mbogete cu oxigen.
Pe mesele majoritii populaiei se afl, din ce n ce mai des, ap mbuteliat, fie
mineral, fie potabil. Muli o consum pentru c au contientizat c are caliti mai bune dect
cea din fntni, izvoare sau robinete, alii o consum pentru c aa fac muli, netiind ns care
snt proprietile sale.
(www.ziare.com;)
Structura pieei
n scopul analizei diferitelor tipuri de ap mineral natural mbuteliat, au fost selectate
dou criterii importante, i anume: 1) mineralizaia total i
2) coninutul i originea CO2.
Apariia Pieei Comune, a adus dup sine necesitatea existenei unei legislaii europene
unitare. Astfel, n anul 1980, apare Directiva 777/80/EEC, implementat n legislaia romneasc
prin HG. 1020/2005. Acestea statueaz diferena dintre apele medicinale i apele minerale
naturale.
De-a lungul timpului, in tara noastra s-au facut o multime de analize sau studii care au
avut ca scop informarea oamenilor despre calitatea apei minerale plate sau carbogazoase pe care
o consuma zilnic.
Scandalurile apelor minerale plate sau carbogazoase contaminate au facut, in fiecare an,
inconjurul tarii.
Conform unei analize recente privind calitatea apelor minerale din Romania realizata de
Wall-Street.ro, se pare ca izvoarele de ape minerale din tara noastra sunt mult mai sanatoase
decat marea majoritate a celor existente in Europa. Romania este una dintre cele mai cunoscute
20

tari din lume la capitolul izvoarelor apelor minerale naturale. Studiile de specialitate realizate pe
piata de apa minerala naturala din Romania, arata ca tara noastra detine mai mult de jumatate
din rezervele de apa minerala ale Europei, mai exact 60%.
(www.ms.ro.)
Consumatorii de ape minerale trebuie sa tina cont, de mai multi factori importanti atunci
cand o cumpara, cum ar fi:

cantitatea de reziduu sec. Reziduu sec este un compus chimic important la care
consumatorii de apa trebuie sa fie foarte atenti. Cantitatea de reziduu inseamna cantitatea
de pulbere minerala care ramane dupa fierberea apei la 180C, iar cu cat este mai mare
aceasta valoare, cu atat apa respectiva e mai bogata in saruri si minerale. De regula, o apa
buna trebuie sa contina sub 500mg/l de reziduu sec, pentru ca daca sunt depasite cele 500
mg/l creste considerabil riscul unor complicatii care genereaza litiaza renala / biliara.
Insa, chiar daca clientii consuma o apa cu o cantitate mare de reziduu sec, dar in cantitati
normale, nu sunt expusi unui risc de a dezvolta complicatii sau probleme. Cantitatea de
reziduu sec este afisata pe etichetele apelor plate sau carbogazoase.

concentratia de calciu. Apele minerale plate sau carbogazoase care au o cantitate ridicata
de calciu (peste 100mg/l) nu sunt recomandate persoanelor care au afectiuni ale rinichilor
sau bilei.

concentratia de sodiu. Persoanele hipertensive si cele cu afectiuni cardiovasculare

trebuie sa fie foarte atente la consumul de sodiu. Recomandarea medicilor este sa
consume ape minerale cu un continut de sodiu de sub 20mg/l.

concentratia de magneziu. Studiile arata ca o apa plata sau carbogazoasa cu o

concentratie cat mai mare de magneziu este sanatoasa, pentru ca echlibreaza nivelul
metabolic al organismului. Nivelul de magneziu maxim pe care un adult trebuie sa il
consume zilnic nu trebuie insa sa depaseasca 400mg/l.

cantitatea de nitrati. Oricat de pure ar fi, apele contin nitrati. Acestea sunt substante
toxice, iar cand ajung in stomac se transforma in nitriti, iar acestia, la randul lor, se
tansforma in nitrozamine, care sunt cancerigene. Nitritii au rolul de a bloca hemoglobina,
care nu mai transporta oxigenul la celule si tesuturi. Cantitatea de nitrati existenta in apa
nu trebuie sa fie mai mare de 50 mg/l.

21

Alte pericole ascunse ar fi legate de imbutelierea necorespunzatoare a apelor sau de

faptul ca nu toate apele imbuteliate sunt minerale (adica nu sunt exploatate din zacaminte ci din
apropierea acestora de la adancimi mai mici, putand fi astfel contaminate si infiltrate cu deseuri),
desi sunt etichetate ca fiind apa de masa, apa de izvor sau apa de baut.
Pentru a fi siguri de calitatea apei, izvorul trebuie mai nti captat corespunztor i
monitorizat pe o perioad de cteva sezoane. Apa de izvor poate proveni din una sau mai multe
surse subterane, dar condiiile de calitate impuse nu sunt att de stricte ca n cazul apei minerale
naturale. Dac utilizarea apelor minerale dateaz de pe vremea romanilor, cea a apelor de
izvor este de dat mai recent, i anume dup cel de-al II-lea rzboi mondial. Apele de izvor nu
se export dect n cazuri rare i, n general, nu beneficiaz dect de o distribuie regional,
reprezentnd un segment important al pieei mai ales n Frana, Spania i Italia.
Termenul de ap de izvor este strict definit i reglementat doar n Uniunea European,
unde reprezint cca. 20% din comerul cu ap mbuteliat.
Spre deosebire de apa mineral natural sau de apa de izvor, apa de mas este o ap
obinuit, ce poate proveni att din surse subterane, ct i de suprafa, care nu trebuie
menionate obligatoriu pe etichet i care sufer o tratare prealabil procesului de mbuteliere.
Ea poate avea ca origine un izvor sau un foraj, dar i ape de suprafa (ruri, lacuri) sau poate
proveni pur i simplu din reeaua de ap potabil, ori din apa de mare desalinizat.
Dac apa mineral natural este considerat un produs alimentar i, cu mici
excepii, poate fi consumat fr restricii, apa (mineral) medicinal mbuteliat este
considerat medicament. Consumul ei se face sub strict supraveghere medical, iar
comercializarea ei se realizeaz n general prin farmacii sau n clinici de specialitate.
(www.ondrill.ro)
Producie, consum i ambalaje
n ultimii 20 de ani, industria de mbuteliere a cunoscut o dezvoltare dinamic, plecnd
de la o producie de 210 milioane litri in 1990 i atingnd un maxim istoric de cca. 1.350
milioane litri n 2008. Criza economic a afectat i acest sector, situaie reflectat n ultimii 3 ani
printr-o contracie total a pieei, de 20%.
Cele mai importante surse de apa minerala din tara noastra se gasesc la: Govora, Baile
Tusnad, Borsa, Borsec, Covasna, Calimanesti-Caciulata, Slanic-Moldova, Herculane, Moneasa,
Biborteni, Sangeorz-Bai, Lacu-Sarat, Amara, Zacamantul Casin, Statiunea Ziziu.

22

In Romania exista 26 de companii producatoare si imbuteliatoare de apa minerala. La

nivelul anului 2012, s-au comercializat in jur de un miliard de litri de apa, dintre acestea 70% au
fost reprezentate de apele minerale carbogazoase, iar restul de 30% de apele minerale plate.
Cele mai comercializate ape din Romania au fost reprezentate de grupul Romaqua
(38%), Dorna-Apemin (14%), Perla Harghitei (13%), Rio-Bucovina (12%) si European Drinks
(6%). Potrivit APEMIN, cele cinci companii de ape minerale din Romania reprezinta
aproximativ 80% din piata totala de apa din tara noastra. Restul de 20% sunt exploatate de
aproximativ 20 de companii mici, care produc pe plan local. Pe langa acestea, mai exista si
producatorii care comercializeaza apa de baut.
Ca urmare a unui studiu, cercettorii clujeni au propus standardizarea de ctre toi
productorii de ape mbuteliate din Rornania, a unei culori pentru capac, n funcie de gradul de
mineralizare al apei mbuteliate, astfel nct consumatorii s neleag mai bine ce cumpr din
magazine i efectele apei minerale pe care o consum asupra strii lor de sntate.
S-a propus urmtorul standard:
Pentru apele cu coninut redus de minerale, ape plate, un capac de culoare alb;
Pentru apele cu un coninut mediu de minerale, ape de izvor, un capac de culoare
albastr;
Pentru apele minerale carbogazoase naturale un capac de culoare verde;
Pentru apele minerale mbogite sau fore, ape minerale medicinale, un capac de culoare
mov.
Unele companii din Romnia care mbuteliaz ape plate i minerale s-au aliniat deja la
noile norme de standardizare propuse de cercettorii clujeni, iar culorile capacelor pot ajuta
consumatorii s aleag n cunotin de cauz apa pe care o cumpra din rafturile magazinelor.
n Romnia respecta aceste standarde de calitate: Borsec ap plat, Carpatina Forte i
Light, Roua Munilor carbogazoasa i plat, Dorna plat, Perla Harghitei mineral, Zizin, Sport
Calipso ap plat, Lipova natural, Vera Aqua, Evian, Vittel i Perrier.
n acelai timp, este foarte important s informm consumatorii asupra acestui studiu i
s-i ajutm s bea ap sntoas, calitativ superioar i s aleag din rafturile magazinelor n
cunotin de cauz. (www.ondrill.ro)

2.2 Partile interesate

Producatori si distribuitori de apa potabila
Cerintele Directivei vor trebui realizate de cei care produc si distribuie apa potabila in
23

sistem public, de catre proprietarii de instalatii individuale, de catre producatorii de apa

imbuteliata sau folosita in industria alimentara. Acestea vor fi sustinute prin efortul bugetului de
stat, bugetul local, dar si prin asistenta financiara in cadrul programelor : ISPA, SAPARD,
PHARE, programe ale Bancii Mondiale sau parteneriate public-privat, etc.
Principalul act normativ prin care se legifereaz exploatarea i comercializarea apelor
minerale naturale n Romnia este HG nr. 1020/2005, completat i modificat prin HG nr.
532/2010. La acestea se adaug pachetul legislativ specific autoritilor cu rol de reglementare i
control n domeniu, precum Agenia Naional pentru Resurse Minerale (A.N.R.M.), Autoritatea
Naional Sanitar Veterinar pentru Sigurana Alimentelor (A.N.S.V.S.A.), Ministerul Sntii,
Autoritatea Naional pentru Protecia Consumatorului (A.N.P.C.) i Ministerul Mediului.
Legislaia romneasc referitoare la apele minerale naturale este n totalitate aliniat la
Directivele UE. Lista oficial a apelor minerale naturale recunoscute n Romnia este publicat
anual, prin Ordin al preedintelui A.N.R.M. Peste 75% din zcmintele de ap mineral natural
destinat mbutelierii din Romnia sunt administrate de ctre Societatea Naional a Apelor
Minerale, nfiinat prin HG nr. 786/1997.
n tabelul alturat, sunt prezentate sintetic principalele acte normative i standarde
interne i internaionale care reglementeaz domeniul apelor minerale naturale, al apelor de izvor
i al apelor de mas.
Romnia

Ape mbuteliate
Ap mineral natural

Ap de izvor

Ap de mas

Reglementri legislative (standarde)

UE
Internaional

HG nr.1020/2005

Dir. 2009/54/EC

HG nr. 532/2010

Dir. 2003/40/EC

SR nr. 4450/1997

Reg. SI 225/2007

Legea minelor nr.85/2003

HG nr. 1020/2005

Dir. 2009/54/EC

HG nr. 532/2010

Dir. 2003/40/EC

Legea 458/2002

Reg. SI 225/2007

Ordin MS 341/2007

Dir. 98/83/EC
Reg. SI 225/2007

Codex Stan 108/1981

Codex Stan 227/2001

Legea nr. 458/2002

Legea nr. 311/2004
HG nr. 974/2004

1.3. Acte normative i standarde interne i internaionale

Conform HG 1020/2005 i a Directivei Europene 2009/54/EC, este interzis vnzarea
sub orice form a unei mrci autohtone de ap mineral natural, fr obinerea n prealabil a
24

acordului Ageniei Naionale pentru Resurse Minerale (A.N.R.M.), care s certifice c sunt
ndeplinite n totalitate, criteriile de exploatare i comercializare. Pe teritoriul Romniei pot fi
comercializate sub denumirea de ape minerale naturale numai apele recunoscute de A.N.R.M.
sau de autoritatea competent dintr-un stat membru al Uniunii Europene.
Consumatorii de apa din sistemele publice, fantanile publice sau de apa imbuteliata
Cerintele Directivei si ale noii legislatii nu vor putea fi indeplinite fara sprijinul
populatiei. De aceea este necesar sa se asigure corect si concret informatia populatiei pentru a
putea fi implicata in monitorizarea calitatii apei potabile, in protectia resurselor de apa, a
sistemelor de aprovizionare cu apa si mai ales in schimbarea instalatiilor interioare.
Sistemele de alimentare cu ap potabil pot fi proprietate a statului, a autoritilor
administraiei publice locale (proprietate municipal) sau a persoanelor juridice i fizice.
Principalele sisteme de alimentare cu ap potabil sunt cele centralizate, aflate n proprietatea
statului. Dac nu exist sisteme centralizate, alimentarea cu ap potabil se efectueaz prin
sisteme necentralizate i/sau autonome.
Consumul mediu zilnic de ap potabil pentru uz casnic anul trecut a fost de 127,7
litri/locuitor n municipii i orae, cu o cretere de 2,8 litri/locuitor, respectiv 2,2 % fa de anul
2012, informeaz Institutul Naional de Statistic (INS).

Care este diferena dintre apa de la robinet i apa mbuteliat?

Despre apa mbuteliat: Sute de miliarde de sticle din plastic sunt utilizate anual pentru

ambalarea apei. Aceste imense cantiti de PET-uri devin repede deeuri i numai 16% sunt
reciclate. Restul de 84% polueaz natura, fiind att de puin biodegradabile nct dispar abia
dup sute de ani. Pentru producerea i comercializarea unui litru de ap mbuteliat se consum 3
litri de petrol. Cercettorii estimeaz c extinderea acestui mod de comercializare a apei ar
provoca un veritabil dezastru n viitorul deceniu.
Despre apa rece de la robinet: ncepnd de la ru i pn la robinetul dumneavoastr,
trecnd prin uzinele de tratare, apa este permanent supravegheat. Parametrii principali ai apei
sunt analizai permanent printr-o serie de analizoare i completai de probe prelevate din reea i
analizate n laborator.
n Romnia, apa destinat consumului uman este obinut din surse de ap de suprafa
(90-92% ) i subteran, iar sistemul de distribuie ap potabil acoper aproximativ 65% din
consumul populaiei, din care 97% este direcionat ctre populaia urban.

25

La inceputul anului 2011 functionau pe teritoriul Romaniei 42 de operatori regionali

care presteaza servicii de producere si distributie de apa potabila in 1011 localitati. Procedeele de
tratare aplicate n Romnia pentru obinerea apei potabile din surse naturale sunt, n general,
metode clasice: micrositare, coagulare floculare cu sulfat de aluminiu, decantare filtrare,
sedimentare i dezinfecie cu clor.
Asociatia Nationala pentru Protectia Consumatorilor si Promovarea Programelor si
Strategiilor din Romania InfoCons (www.protectia-consumatorilor.ro), unica organizatie din
Romania cu drepturi depline in Consumers International, este o asociatie de consumatori
neguvernamentala, reprezentativa, de drept privat, fara scop lucrativ, cu patrimoniu distinct si
indivizibil, independenta, intemeiata pe principii democratice, ce apara drepturile consumatorilor
membra fondatoare a Federatiei Asociatiilor de Consumatori.

2.3 Comportamentul consumatorului

Consumatorii se tem cel mai mult de cantitatea de clor gasita in apa de la robinet,
nestiind insa ca si apa minerala naturala necarbogazoasa din comert este tratata cu aceeasi
substanta si ca, de fapt, clorul se descompune in prezenta luminii. Acest lucru a fost demonstrat
de chimisti, care sustin ca sub influenta luminii, apa de clor se descompune, degajnd oxigen.
Datorita oxigenului format, apa de clor are actiune de decolorare si de sterilizare, deoarece
distruge microorganismele.
Care sunt preferintele consumatorilor de la noi comparativ cu cei din tari dezvoltate
(filtrare apa, apa de retea sau apa imbuteliata)?
Un studiu detaliat care sa ne spuna care sunt preferintele romanilor in privinta
consumului de apa de robinet, apa imbuteliata si apa filtrata, nu am gasit pana acum. Am gasit
informatii ca in 2011 consumul de apa minerala era de 1,2 miliarde litri, ceea ce ar insemna cca.
55 l pe cap de locuitor/an. Si asta in crestere cu 3% fata de 2010. Ceva mai la vest, in Marea
Britanie, consumul era de 36 l/pers/an in 2007. Deci putem spune ca stam bine si ca depasim cu
mult consumul englezilor (asta daca statisticile sunt bune). Acelas studiu ne mai spune ca, dupa o
tendinta puternica de crestere a consumului de apa minerala in UK, aceasta s-a mai diminuat
datorita imbunatatirii calitatii apei de la robinet si a unei puternice campanii media impotriva
apei minerale (cu argumente bazate pe diferenta mare de cost si si diferenta mica de calitate).
Un alt studiu, de data asta foarte detaliat pe tema noastra, l-am gasit in Canada. In urma
unui interviu telefonic in regiunea Waterloo s-au obtinut urmatoarele: 51% dintre respondenti
26

beau exclusiv apa de la robinet si 34% beau exclusiv apa imbuteliata si un procent de 14,5%
consuma ambele tipuri de apa. Interesant este ca cei care consuma de la robinet beau 1,45l/zi fata
de 1,39l cat consuma cei cu consum mixt. Ceea ce confirma faptul ca cei care beau apa
imbuteliata consuma mai putina apa deoarece isi ajusteaza consumul dupa stocul pe care-l au.
Acest comportament, pe termen lung, duce la un consum mai mic de apa si in consecinta o
hidratare mai slaba. Spre deosebire de cei care folosesc apa de la retea (filtrata sau nefiltrata),
care de fiecare data cand au nevoie isi pot umple un pahar.
O alta tendinta interesanta, descoperita de cercetatorii Canadieni: cu cat este mai mare
gradul de educatie cu atat este mai mare si consumul de apa. Circa 45% din gospodarii au
raportat ca filtreaza apa cu filtre de apa bazate pe carbon activ. Si circa 5% folosesc sisteme de
filtrare mai complicate care includ lampi cu ultraviolete, osmoza inversa, ozonare sau distilare
(probabil aici este vorba de cei care au ca sursa forajul). Tot in Canada, de data aceasta alt studiu
concluzioneaza ca oamenii iau in considerare doar factorul gust cand aleg tipul de apa.
Bazat pe datele care le avem despre Romania si estimarea ca un consum mediu de 1,3l
apa imbuteliata pe zi ar fi realist. Cu un calcul simplu ajungem la concluzia ca procentul celor
care ar consuma apa minerala ar putea fi de max. 11%, ceea ce este foarte putin comparartiv cu
Canada.
Referitor la utilizarea filtrelor de apa in gospodariile romanesti nu avem date. Putem
insa sa ducem mai departe calculul de mai sus, sa ne hazardam si sa spunem ca daca consumul
de apa imbuteliata este asa de mic in Romania (comparativ cu Canada) atunci utilizarea filtrelor
de apa in gospodarii este si mai mica. Daca mai tinem cont ca filtrele de apa si sistemele de
purificare a apei reprezinta o tehnologie relativ noua pentru noi, putem estima ca un procent intre
5% si 10% dintre gospodariile tarii folosesc filtre de apa.
Asigurarea unei rezerve constante de ap curat pentru public nu reprezint o sarcin
uoar. Reeaua de ap trebuie s ia n considerare muli factori, inclusiv populaia i
dimensiunea

gospodriei,

modificrile

caracteristicilor

fizice

ale

suprafeei

terestre,

comportamentul consumatorilor, cererile din sectorul economic (cum ar fi activitile turistice),

compoziia chimic a apei i logistica pentru stocarea i transportul apei. Aceasta trebuie de
asemenea s in seama de provocrile cauzate de schimbrile climatice care pot include
inundaii neateptate, valuri de cldur i perioade de deficit al apei. Pentru a preveni situaiile de
criz cauzate de ap n zonele urbane trebuie s gestionm eficient resursele de ap n fiecare
etap: de la furnizarea apei curate pn la diversele sale utilizri de ctre consumatori. Aceasta ar
27

putea implica reducerea consumului, precum i descoperirea unor noi modaliti de colectare i
utilizare a apei. Gestionarea resurselor de ap trebuie de asemenea integrat mai bine n
gestionarea zonelor urbane, innd seama n acelai timp de caracteristicile mediului local.
Utilizarea mai viabil din punct de vedere ecologic a apelor necesit nu numai punerea
n aplicare a unor msuri precum cele conturate mai sus, ci i creterea gradului de sensibilizare a
consumatorului cu privire la aspectele de raionalizare a apei.
Informarea consumatorilor casnici de ap, a ntreprinderilor i turitilor se poate realiza
prin diverse mijloace, inclusiv prin site-uri internet, programe educaionale n coli, brouri
realizate de autoritile locale i prin mass-media. Etichetarea ecologic a aparatelor
electrocasnice i certificarea ecologic a hotelurilor, de exemplu, pot avea de asemenea un rol
important n creterea gradului de sensibilizare prin sprijinirea consumatorilor n luarea unor
decizii informate cu privire la utilizarea eficient i raionalizarea apei.
(www.rowater.ro;)

2.4 Marketing
Marketingul a transformat apa dintr-o resurs la ndemna tuturor ntr-o pia de zeci de
miliarde. n ultimii 40 de ani industria apei mbuteliate s-a transformat dintr-o idee de afacere pe
care puini o luau n serios ntr-o industrie ce valoreaz miliarde de euro. Produsul n sine rmne
simplu, ns modul n care consumatorii se raporteaz la el s-a schimbat fundamental. Valoarea
real a produsului este concentrat n branding i marketing.
Apa mbuteliat este cel mai relevant exemplu al modului n care funcioneaz economia
mondial n zilele noastre. ntr-o anumit msur cumprm libertatea de a alege. Aceasta este
singura explicaie pentru achiziia unui produs pe care l-am putea obine i gratis. Totui, prin
puterea marketingului i a publicitii, apa mbuteliat a devenit una dintre povetile de succes
ale industriei alimentare i a buturilor. Avnd n vedere c apa este o resurs fundamental
pentru via i dat fiind faptul c este att de abundent pentru unii i o resurs att de rar pentru
alii, acest produs a devenit emblematic n industria alimentar.
Industria apei mbuteliate a fost lansat de ctre brandul Perrier, marc ce poate fi
considerat ca fiind unul dintre marile triumfuri ale industriei publicitii, reuind s cristalizeze
un brand care a definit o ntreag generaie. n spatele campaniei derulate ntre 1979 i 1994 au
stat Richard Wheatley i agenia de publicitate Leo Burnett.

28

Inovaia ctigtoare - PET-ul - Aceast relaie a dat natere apariiei sticlelor PET,
evoluie care poate fi considerat a fi cea mai important inovaie din istoria acestei industrii. Cu
toate c vocile ecologiste nfiereaz acum utilizarea PET-urilor, la nceputul anilor '90 aceast
invenie a fost ntr-adevr o revoluie.
Apa mbuteliat n Romnia - Consumul de ap mbuteliat s-a dezvoltat puternic n
ultimii doi ani, crescnd cu peste 20 de litri pe cap de locuitor. Apele minerale se numr printre
puinele segmente din piaa FMCG (bunuri de larg consum) nc dominate de companii cu
capital romnesc, cele mai mari fiind Romaqua (Borsec) i European Drinks (Izvorul Minunilor).
Singura multinaional care i-a fcut loc n clasamentul celor mai mari cinci imbuteliatori de
ap mineral este Coca-Cola Hellenic. Cea mai consumat butur din Romania este berea,
urmat de apa mbuteliat i sucurile carbogazoase, potrivit unui studiu realizat de compania de
consultan A.T. Kearney la nivelul lui 2008.
Comercializarea apelor minerale naturale necarbogazoase a devenit o afacere cu un
cstig mai mare dect cel obtinut prin rafinarea si vnzarea benzinei, pentru care se percep
accize. Cei care extrag apa din asa-numitele surse de sanatate, o imbuteliaza si obtin profit din
comercializarea ei, suporta costuri de aproximativ 10 bani per litru, in timp ce o vnd cu un pret
de 1-2 lei pentru aceeasi cantitate. Persoanele implicate in afacerile cu apa plata ne vnd
sanatate doar prin reclame, menite sa influenteze comportamentul social. Romnii sunt, practic,
mintiti de acesti comercianti prin spoturi difuzate excesiv pe canalele TV, prin care se promite
sanatate in forma pura. In acelasi timp, cetatenii gatesc cu apa de la robinet, creznd ca, prin
fierbere, scapa de orice substanta ce ar putea provoca afectiuni, nestiind insa ca, de exemplu,
clorul cel de care se tem toti se evapora, natural, la temperatura camerei, nu prin fierbere.
Consumatorii de apa minerala naturala necarbogazoasa din comert sunt manipulati prin
reclame mincinoase. In loc de sanatatea promisa, romnii primesc o apa seaca, mult mai
daunatoare dect cea de la robinet. Publicitatea excesiva determina, pentru o familie, costuri
lunare de aproximativ 300 de lei, fata de 75 de bani, ct ar plati pentru aceeasi cantitate de apa,
luata din retelele publice. Etichetele de pe recipientele din plastic nu corespund cu realitatea si
ascund cantitatile de substante cu factori de risc pentru sanatate. (www.petreanu.ro)
ZIUA News a analizat ct de sanatoase sunt apele minerale naturale necarbogazoase
din comert, comparativ cu apa de la robinet. Concluzia este una alarmanta: toti comerciantii de
apa plata ii mint pe romni, cu stirea autoritatilor (care cstiga bani din taxe), manipuleaza prin
reclame si vnd apa seaca, la un pret fabulos. De exemplu, pentru o familie cu trei membri,
29

costurile lunare pentru cumpararea din comert a apei plate depasesc 300 de lei calculnd cinci
litri pe zi, adica 150 de litri lunar -, in timp ce un metru cub de apa de la robinet, adica 1.000 de
litri, costa aproximativ 5 lei. Practic, toti comerciantii inregistreaza un cstig de 1.000 de ori mai
mare fata de costul unui litru de apa luat din reteaua publica. Pe etichetele recipientelor din
plastic nu se regasesc toate informatiile care ar trebui citite de cumparatorii pe care ii intereseaza
sanatatea lor. Graba cotidiana, fuga prin magazine si cumpararea produselor pe care le retinem
din spoturile publicitare, fara sa verificam informatiile care ne sunt servite, ajuta producatorii sasi sporeasca veniturile. ZIUA News nu si-a propus o campanie de denigrare a comerciantilor de
apa plata, ci trage un semnal de alarma. Concluziile anchetei jurnalistice, care ii priveste pe toti
cei implicati in comertul cu apa minerala naturala necarbogazoasa: apa din magazine este o apa
chioara, depozitata in recipiente de plastic, care pot provoca malformatii si chiar cancer, iar
etichetele ascund informatii esentiale pentru sanatatea oamenilor.
Apa curgatoare din izvoarele de unde comerciantii sustin ca o procura devine, in drumul
ei catre casele romnilor, apa statuta. Practic, apa vie se transforma in apa moarta, care nu mai
prezinta proprietatile initiale. Filtrarea acesteia inseamna, de fapt, folosirea mai multor site de
marimi diferite (micro si nanometrice) care, pe ct devin mai mici pentru a retine impuritatile, pe
att lasa sa se piarda mineralele. Tot procedeul poate fi imaginat ca o plnie, prin care, la inceput,
trece apa sanatoasa, dar, la final, se obtine apa seaca, moarta din punct de vedere biologic,
pastrata cu saptamnile sau chiar cu lunile in recipientele din plastic extrem de periculoase, care,
la rndul lor, schimba proprietatile apei. In schimb, datorita consumului mare, permanent al apei
de la robinet, aceasta este, practic, curgatoare, fara a se putea invechi pna ajunge sa fie
consumata. Numai prin acest fapt, aceasta devine mai sanatoasa dect apa imbuteliata. Ct
despre adaosul de clor, acesta este cu mult mai mic decat cel continut in sarea (clorura de sodiu)
pe care o consumam frecvent la masa. In plus, clorul nu este stabil in apa, ci se evapora. Clorul
dintr-un litru de apa de la robinet iese daca apa este lasata intr-un vas timp de o ora.
Exista foarte multe firme care isi desfasoara activitatea in sectorul apelor plate care
recunosc, pe etichete, ca o procura din retelele publice, fara sa dea insa mai multe informatii.
Procedeul de filtrare la care aceste companii sustin ca apeleaza poate fi facut de fiecare
consumator, la costuri de sute de ori mai mici. Comercializarea apelor minerale naturale
necarbogazoase atrage venituri de 1.000 de ori mai mari fata de cheltuielile celor implicati in
aceste afaceri. Un singur transport presupune 24 de tone de apa, vnduta ulterior cu 1-2 lei per
litru, cu un cost infim pentru transportul unui litru de apa.
30

Verdicitatea informatiilor prezentate pe etichetele ambalajelor nu este contestata de cei

mai multi dintre romni, intruct costul unei analize de laborator este de aproximativ 250 de lei
pentru o singura proba. Cel mai simplu este sa acordam incredere spoturilor publicitare sau sa
cumparam apa produsa de firmele proprii ale lanturilor de magazine, fara sa analizam riscurile la
care ne supunem. In acelasi timp, companiile care distribuie apa prin retelele publice prezinta,
lunar, consumatorilor, un buletin de analize.
Etichete mincinoase
Manipulati prin spoturile publicitare folosite in exces de comerciantii de apa plata,
romnii nu mai verifica etichetele produselor pe care le cumpara din magazine, iar, de cele mai
multe ori, inscrisurile nu corespund cu realitatea. Legea 458/2002, consolidata in 2011, prezinta
limitele minime si maxime admise ale compusilor chimici care se regasesc in ape. Printre cele
mai importante informatii pe care consumatorii ar trebui sa le verifice sunt reziduul sec, PH-ul,
turbiditatea, nitratii si nitritii. Multe companii vnd apa minerala naturala necarbogazoasa care
prezinta substante cu factori de risc asupra sanatatii aflate la limitele maxime admise sau chiar
depasindu-le.
Consumatorii care acorda o incredere deosebita companiilor care comercializeaza apa
minerala naturala necarbogazosasa datorita faptului ca acestea folosesc filtre pentru impuritati,
pot face acelasi lucru acasa, la un cost mult mai mic. Prin filtrele de uz casnic, atasate la robinet,
apa este din nou curatata de compusii care sunt considerati a fi periculosi.
Toti cei implicati in afacerile cu apa potabila folosesc clorul pentru ca apa sa reziste,
lucru recunoscut si pe etichetele de pe recipientele din plastic. Analizele de laborator ale apei de
la robinet au demonstrat ca volumul de clor este mult mai mic fata de valorile maxime admise.
Un alt argument al specialistilor care ne indeamna sa nu ne temem de clorul din apa de la robinet
este acela ca, prin consumul zilnic de sare (clorura de sodiu sare minerala, cristalina, fiind
formata din natriu, un metal alcalin, si clor, un element halogen), romnii ingereaza mai mult
clor dect cel prezent in apa de la robinet. In acelasi timp, pna acum nu s-au inregistrat, in tara
noastra, cazuri de imbolnavire din cauza substantelor din apa care curge la robinet, insa, in ceea
ce priveste apele din comert, au fost nenumarate cazuri de dizenterie, cauzata de tulpini precum
Campylobacter, Salmonella, sau Shigella.
Afacere pentru stat - Autoritatile din Romnia nu sunt straine de modul in care apele
minerale naturale necarbogazoase sunt luate din surse, imbuteliate, transportate si vndute. Insa
tot acest drum parcurs de bidoanele cu apa plata reprezinta sursa de venit pentru stat. Practic,
31

extractia, imbutelierea, transportul si vnzarea sunt operatiuni purtatoare de TVA, care se varsa
in bugetul statului. Din acest motiv, spoturile publicitare prin care se manipuleaza
comportamentul consumatorului curg pe banda rulanta, insa nu vedem nicio masura, cel putin
preventiva, din partea autoritatilor. Autoritatea Nationala pentru Protectia Consumatorilor
efectueaza controale tematice si in urma sesizarilor venite din partea cetatenilor, aplica amenzi in
cazul neregulilor, insa valoarea acestora este mult prea mica in comparatie cu tot cstigul obtinut
prin vnzarea unei ape seci, la un pret deloc de neglijat.
Apa expirata, in comert - La solicitarea ZIUAnews, reprezentantii Autoritatii Nationale
pentru Protectia Consumatorilor (ANPC) au precizat ca, in urma ultimului control tematic care a
avut loc in perioada iulie-august 2012, din 657 de operatori economici de apa minerale verificati,
la 357 s-au constatat abateri. 393.000 de litri din cantitatea controlata nu respecta prevederile
legale in vigoare privind protectia consumatorilor se arata in raspunsul dat de ANPC. S-a
constatat ca recipientele cu apa erau depozitate in conditii improprii sau erau expirate, aveau
inscrisuri incorecte, inexacte sau de natura sa creeze confuzii etichetare incorecta - altele aveau
trecute doua surse sau surse incorecte, nu erau recunoscute de autoritatea competenta sau chiar
nu aveau inscris termenul de valabilitate. De la inceputul acestui an si pna acum, ANPC a primit
14 reclamatii privind apa din comert, principalele aspecte semnalate fiind: apa cu impuritati,
calitatea neconforma a apei minerale, depuneri pe sticla de apa sau miros necorespunzator de
vechi, statut sau diluat.
Plasticul poate provoca malformatii - Studiile specialistilor in chimie au aratat ca, prin
consumul produselor depozitate in recipiente din plastic, oamenii sunt expusi la o serie de
substante chimice care pot determina aparitia malformatiilor congenitale, aparitia cancerului
prin tulburari endocrine toxicitate directa, suprimarea sistemului imunitar si probleme de
dezvoltare a copiilor. Compusul chimic numit dioxina se gasete in foliile si ambalajele de
plastic si poate duce la aparitia malformatiilor congenitale si a cancerului. Dioxina este eliberata
si poate migra in alimente, in cazul in care este incalzita la temperaturi inalte, pe care le intlnim
in zilele calduroase de vara. In sustinerea acestor afirmatii, venim cu urmatorul exemplu: la
intlnirile care au loc la nivel inalt, de exemplu, cancelarul german Angela Merkel nu consuma
apa din recipiente de plastic, ci numai pe cea depozitata in carafe din sticla.
(m.ziuanews.ro)

32