SEMIOLOGIA ABDOMENULUI ACUT CHIRURGICAL

DR. DOREL FIRESCU

SEMIOLOGIA ABDOMENULUI ACUT CHIRURGICAL

Prinncipiile generale de diag si tratament:
-abd acut chirurgical =urgentele chirurgicale
-abdomenul acut chirurgical cuprinde sdr. Abdominal acute din care bolnavul este salvat numai prin
interventie chirurgicala efectuata in timp util variabil de la o afectiune la alta
Diag. abdomenului acut chirurgical cuprinde 2 etape:
1.diag pozitiv de abdomen acut chirurgical decisiv pt supravietuirea bolnavului si pt interventia
chirurgicala.
2. diag etiologic al abd. Acut chirurgical important dar nu hotarator
,,nu se asteapta instalarea tabloului clinic complet cand diag poate fi tardiv semnele de debut pot
sugera natura dramei abdominal recent instalata,,
De stabilirea precoce a diag. depinde:
-urgenta interventiei
-alegerea caii de acces
-pregatirea preoperatoriie
-sansele de supravietuire a bolnavului
SDR CARE POT DETERMINA ABD. ACUT CHIRURGICAL:
1. Sdr de iritatie peritoneala
2. Sdr ocluziv
3. Sdr de torsiune a organelor normale sau a tumorilor
4. Sdr abdominal supraacut
5. Abd. Acut de origine vasculara
6. Abd. Acut traumatic

Durerea abdominala
-simptomul central, comun si precoce al tuturor sdr abdominal acut
-caracteristicile durerii pot sugera cauza abd.acut:
debutul
intensitatea
sediul
iradierea
reactia individuala la durere
,, nu se dau antialgice , opiacee inainte de a avea o opinie asupra diag.,,
Afectiuni medicale care nu necesita tratam chirurgical:
-afectiuni toracice
-infarctul miocardic
-pneumonie bazala
-pericardita
-Pleurezia diafragmatica
-colicile abdominale: biliara,renala,saturnine
-durerile utero-ovariene
-enterocolita acuta
1

SEMIOLOGIA ABDOMENULUI ACUT CHIRURGICAL

DR. DOREL FIRESCU

-enterovirozele,febratifoida,alte viroze
Afectiuni chirurgicale:
-ileus: mechanic sau paralitic
-apendicita
-Peritonita generalizata
-Pancreatita
-ulcer gastric/duodenal, gastrita
-diverticulita
-hernii strangulate
-infarct mesenteric
-anevrism aortic rupt
-ruptura de splina, ficat,rinichi
-boala crohn, colita ulceroasa
-la copil:invaginatia, torsiunea testiculara, hernia strangulate
EXAMENUL OBIECTIV:
-prezenta cicatricilor, peristaltismului intestinal
-exam. Orificiilor herniare
-apararea muscular sau contracture
-tuseul rectal si tactul vaginal
-punctia abdominal
-exam radiologic
-investigatii simple sau speciale de la borator
SEMNE CARCTERISTICE:
-sdr de iritatie peritoneala= contractura abdominala
-sdr ocluziv= oprirea tranzitului pt fecale si gaze
-sdr hemoragic=semen de soc hemoragic cu anemie acuta
-sdr de tordiune de organe=tumora abd. palpabila
-sdr abd. supraacut=soc cu tendinta la decompensare
ALTE SIMPTOMECLINICE CARE INSOTESC DUREREA:
-greata, varsaturile, hematemeza, melena, ciclul menstrual, tranzitul intestinal
Simptomatologia clinica poate fi estompata de :
-varsta
-timpul scurs de la debut pana la examineare

SDR DE IRITATIE PERITONEALA

2

SEMIOLOGIA ABDOMENULUI ACUT CHIRURGICAL

DR. DOREL FIRESCU

DEFINITIE:
Peritonita= reactia inflamatorie a seroasei peritoneale difuza sau localizata de origine infectioasa sau
nu. Diag. confirmat intraoperator sau prin punctia abd.(lichid purulent, false membrane)
CLASIFICAREA:
ETIOPATOGENIC:
1. PERITONITE PRIMARE(5%)
-infectii bacteriene difuze cu pastrarea integritatii tractusului gastrointestinal si care apar in absenta
interventiilor chirurgicale sau a traumatismelor
;;;; P. pneumococica, strptococica, gogococica, granulomatoasa,periodica,la cirotic, din sdr nefrotic
2. PERITONITE SECUNDARE:
-produse de multiplii germeni cu origine enterala prin distrugerea tractului gastrointestinal :
- prin perforatia viscerelor abdominal
-prin necroza peretelui intestinal
-Posttraumatica(traumatisme abd. inchise sau deschise)
-postoperatorii
-iatrogene
-pelviperitonite
-secundare septicemiilor cu streptococ sau pneumococ
3. PERITONITE TERIARE
4. ABCESELE INTRAABDOMINALE(peritonite localizate)
-A. subfrenic drept (suprahepatic si subhepatic)
-stang
-A. bursei omentale
-A. mezoceliace
-A. pelvine
CLINICA:
-durerea
-varsaturile:alimentare, bilioase, fecaloide
-oprirea tranzitului pt fecale si gaze
-sughitul
-febra 38-39-40
-pulsul rapid concordant cu febra
-TA normal, scade la instalarea socului
-dispneea, si respiratia artificial
-alterarea starii generale in raport cu vechimea peritonitei
-pozitia antalgica

SEMNELE OBIECTIVE:
-inspectia
3

SEMIOLOGIA ABDOMENULUI ACUT CHIRURGICAL

DR. DOREL FIRESCU

-palparea: apararea muscular, manevra Blumberg, hiperestezia cutanata

-percutia: semnul clopotelului
-ascultatia
-tactul vaginal si rectal ( strigatul Douglas-ului)
ETIOLOGIA PERITONITELOR SECUNDARE:
1 . Perforatia gastroduodenala(ulcer, cancer, volvulus)
2 . P. biliara(colecistita acuta litizica sau alitizica)
3 . Ruptura abces hepatic sau splenic
4 . Perforatia intestinului subtire(volvulus,bride, boala Crohn, infarct intestinal, enterita necrozanta,
ulcere, diverticului, tumori, febra tifoida, hernia strangulate)
5 . P. apendiculara
6 . Perforatia colonului (perforatii in situ sau diastatica, sigmoidita, cancerul, colitele inflamatorii
ischemice si parazitare, volvulusul, fecaloame)
7. P. genital(salpingie, ovarite)
8 . rupture cailor urinare si a vezicii urinare
9 . P. posttraumatice
10 . P. iatrogene(endoscopie, radiologie)
11 . P. postoperatorii(fistule anastomotice

OCLUZIILE INTESTINALE
DEFINITIE: sdr. Clinice caracterizate prin intreruperea tranzitului pt materii fecale si gaze
CLASIFICARE:
D.p.d.v. etiologic:
1.ocluzii dinamice sau functionale:
-paralitice(inhibarea contractiei muscular netede)
-spastice (spasmul musculaturii intestinale)
2. ocluzii mecanice sau organice:
-obstructie (obstacol intestinal, fara tulb. Circulatorii)
-strangulare(obstacol cu tulb. Circulatorii)
D.p.d.v. topographic:
1 inalte:localizate pe pilor, duoden, intestinul subtire
2 joase :localizate pe intestinal gros
D.p.d.v. clinic-evolutiv:
1 acute : debut brusc, evolutie rapida, si grava
2 subacute: debut insiduos , evolutie lenta)
3 cronice: instalare lenta, evolutie indelungata

D.p.d.v. al tulb. Vasculare ale intestinului:

1 neischemiante(fara interesare vasculara a zonei afectate , ocluzia functional sau prin obstructive
2 ischemiante(cu afectarea teritoriului vascular, ocluzia prin strangulare)
4

SEMIOLOGIA ABDOMENULUI ACUT CHIRURGICAL

DR. DOREL FIRESCU

D.p.d.v. chirurgical:
1 primitive (la bolnavii neoperati)
2 secundare (postoperator precoce sau tardiv)
CLINICA:
-anamneza: interventii chirurgicale, traumatisme , medicamente
-debutull: brusc= strangulare, insiduos, colici abd. subocluzie, scadere ponderala = obstructive
-durere(brusca, mai putin violent, surda, localizata initial apoi generalizata in tot abd.)
-varsaturi(precoce sau tardive)
-oprirea tranzitului pt fecale si gaze: precoce sau tardive
-distensia abdominal
-exam. Local (I.P.P.A.)
-TR, TV
-semne generale: - debut :anxietate, paloare, tahicardie, hipotensiune, febra, frisoane
- evolutiv: tegumente si mucoase uscate, facies hipocatric, senzatie de sete,
oligurie, pliu cutanat lenes sau persistent,hipotonia globilor ocular, apatie, astenie, adinamie, febra,
puls filiform, TA scade, respirati superficial
PARACLINICA:
-exam. De lab: HLG, UREEA, CREATINEMIA
-exam. Radiologice :radiografia abd. simpla (imagini hidro-aerice), clisma baritata, ecografia abd. ,
CT, radioscopia gastroduodenala, EDS, angiografia mezenterica

PANCREATITA ACUTA
-Expresia anatomoclinica a sdr acut de autodigestie pancreatica si peripancreatica.
Evolutia clinica este imprevizibila cu 10% deces.
CLASIFICARE:
CLINICA: 1 . PA usoara (disfunctia de organe si sisteme este minimal si complet reversibila)
2 .PA severa (formele associate cu complicatii sistemice si colectii pancreatice si
peripancreatice)
HISTOPATOLOGICA:
1 PA edematoasa: (edem gelatinos, citosteaonecroza)
2 PA necrotico- hemoragica: zone hemoragice , necrotice
3 PA supurata : infectarea zonelor de necroza pancreatica si peripancreatica
CLINICA: - debut brusc dupa o masa copioasa cu consum de alcool
- Durerea
- Varsaturile
- Ileusul abdominal
- Diareea si hemoragia digestive
- Tulb respiratorii
- Icterul
5

SEMIOLOGIA ABDOMENULUI ACUT CHIRURGICAL

DR. DOREL FIRESCU

PARACLINICA:
EXAM DE LAB. :
-HLG , amilazele, lipazemia , tripsina, methemalbumina, calcemia, glicemia, bilirubinemia, urea,
creatinemia
EXAM, IMAGISTICE : echografia, radiografia abd. simpla, toracica, CT, colangio-pancreatografia
retrograde endoscopica(ERCP), LAPAROSCOPIA
EVALUAREA PROGNOSTICA:
-parametrii biologici (leucocite, glicemie, uree, calcemie, amilazele, lipaza, PaO2), varsta, pulsul,
TA, respiratia, temperature, debitul, urinar, si metodele imagistice (ecografie, CT)
-monitorizare si stabilirea unor scoruri: Ranson, Glasgow, SAPS, APACHE I,II,III

COLECISTITA ACUTA
DEFINITIE:- reprezinta inflamatia acuta a veziculei biliare
-apare cel mai frecvent ca o complicatie a colecistitei calculoase cornice
-se descriu si alte forme de colecistita: colecistite acute nelitiziace din colesteroloza
Colecistite acute din starile toxice sau alergice
FIZIOPATOLOGIE SI ETIOPATOGENIE:
-intervin de regula 2 factori si anume:
Factorul obstructiv
-care creeaza imposibilitatea evacuarii colecistului si poate avea cauza intrinseca de regula calcul
sau modificari anatomice congenital sau dobandite ale cisticului.
Factori infectiosi
-infectia in colecistita acuta poate sa intervina atat pe cale hematogena dar sip e cale canalara.
Anatomie patologica: se descriu urmat forme de colecistita acuta:
-catarala
-flegmonoasa-purulenta
-gangrenoasa
CLINIC:
-debutul: este brusc, apare de regula la bolnav cu trecut dyspeptic biliar, cunoscut sau nu ca purtator
al unei litiaze biliare.
-simptomul dominant este durerea in hipocondrul drept
-iradiata subscapular drept in lomba dreapta si in epigastru
-declansata de un pranz colecistochinetic
Asociind:- greturi
-varsaturi
-febra 39-40
- Tahicardie
6

SEMIOLOGIA ABDOMENULUI ACUT CHIRURGICAL

DR. DOREL FIRESCU

- icter sclerotegumentar
- alterarea starii generale
EXAM. LOCAL:
-aparare muscular localizata in hipocondrul drept
-uneori dupa invingerea blanda a contractiei muscular, poate fi palpate vezicula biliara care apare
mult destinsa, depasind conturul marginii inferioare a ficatului
-manevra Murphy pozitiva
PARACLINIC:
BIOLOGIC:
-leucocitoza, uneori bilirubinemia directa crescuta
-cu sau far probe hepatice usor alterate ca urmare a unei hepatite satellite
-cu sau fara amilazemie, amilazurie crescute, atunci cand exista participare pancreatica
Ecografia: -este exam de elective in stab diag
Colecistografia si colecistocolangiografia :
-nu dau informatii utile, din contra uneori nu pot fi effectuate cand bilirubina este mai mare de 3 mg
% pt colangiografia intravenoasa sau poate apare colecistul exclus radiologic cand are calcul
inclavat infundibular in cazul colecistografiei orale
-restul mijloacelor de investigatii pot fi utile dar nu indispensabile
EVOLUTIE:
-sub tratament medical poate sa evouleze favorabil in sensul disparitiei fenomenelor infectioase dar
colecistul respective ramane cronic fapt ce va impune ulterior un tratam chirurgical de excizie.
-poate sa evolueze catre un plastron in hipocondrul drept
-sau catre un abces in patul hepatic al VB
-mai rar catre coleperitonita generalizata in urma perforarii VB
-catre fistulizare biliodigestiva, biliobiliara etc
-d.p.d.v. al formelor clinice pot fi: forme subacute, acute, supraacute
TRATAMENTUL:
-CONSTA IN COMBATEREA:
-infectiei
-a procesului inflamtor
-in reechilibrarea hidroelectrolitica
-tratam tarelor associate
Aceste deziderate se obtin prin:
-adm de antib de tipul penicilinelor, ampicilina, la care asociem kanamicina sau gentamicina
-sonda nazogastrica
-punga cu gheata
-antispastice, antialgice
-reechilibrare hidroelectrolitica prin perfuzare cu ser glucozat isotonic , ser fiziologoic

SEMIOLOGIA ABDOMENULUI ACUT CHIRURGICAL

DR. DOREL FIRESCU

TRATAM CHIRURGICAL: - poate fi facut in regim de urgent in situatia in care tratam

medicamentos esueaza
-amanata dupa ameliorarea fenomenelor locale
-la rece la cca 2-3 luni dupa stingerea fenomenelor acute
-tratam chirurgical de elctie este colecistectomia, anterograda sau retrograde de preferat pe cale
clasica nemaifiind insa o contraindicatie nici pt calea celioscopica.

APENDICITA ACUTA
ANATOMIA APENDICELUI:
-apendicele se mai numeste si amigdala abdominala
-la fat si n.n apendicele prelungeste distal cecul
-doar dupa cativa ani cecul devine secular cu apendicele la varf
-cresterea in continuare a cecului determina pozitionarea postero-medicala a apencelui la 2-3 cm de
valvula ileo-cecala cu baza situate la unirea celor 3 tenii, varful prezentand f multe variante
pozitionale in fct de lungime
VARIANTE POZITIONALE:
Apendicele descendent:- cel mai frecvent
-se gaseste: in partea medial a fosei iliace interne
-dedesubtul cecului
-varful poate ajunge pana in stramtoarea superioara a pelvisului
Apendicele extern
Coboara pe dinapoia fundului cecului , pana in unghiul diedru format de peretele abdominal anterior
cu fosa iliaca interna
A pendicele intern
-se indreapta spre interiorul cav peritoneale
-ia contact cu ansele ileale
-adeseori se situeaza parallel cu ultima ansa ileala
Apendicele ascendant sau retrocecal:
-se insinueaza retrograde inpoia cecului si chiar a colonului ascendant
-are o lungime de 3-33 cm si o grosime externa de 5-8 mm cu o grosime interna a lumenului de 1-3
mm
-lumenul apendicular este inegal si comunica cu cecul prin ostiumul apendicular prevazut cu valvula
lui Gerlach

ANATOMIA APENDICELUI:
-este un organ limfoid, care la varsta de 20-30 de ani contine circa 200 de foliculi limfoizi ulterior nr
acestora reducandu-se
-lumenul apendicular contine mucus secretat de glandele sale si eneori fecale aduse de undele
antiperistaltice de la cec
8

SEMIOLOGIA ABDOMENULUI ACUT CHIRURGICAL

DR. DOREL FIRESCU

-irigatia arterial provine din artera apendiculara ramura din artera ileo-biceco-apendiculara care este
ramura terminal al arterei mezenterice superioare
-venele dreneaza spre vena mezenterica superioara
-drenajul limfatic se face catre ganglionii duodeno-pancreatici sau catre ganglionii ovarieni
Incidenta:
-este considerate boala chirurgicala a tineretii prazentand incidenta max intre 10-30 ani datorita
faptului ca in aceasta perioada dezvoltarea limfatica este maxima la fel si bolile infectioase
-apare mai frecv la populatia cu alimentative carnata sau exclusive vegetala
- nu are predispozitie rasiala
-prez o incidenta aprox egala la ambele sexe
-este cea mai frecv urgent chirurgicala
-poate sa apara si al sugari si n.n
-la batrani formele clinice sunt mai estompate sa simptomatologie datorita imunitatii si rectivitatiii
mai scazute
ETIOLOGIA APENDICITEI ACUTE:
Teoria infectioasa
-elementul pathogenic determinant este cel infectios
-acesta abodeaza apendicele pe cale ; mucoasa (favorizata de efractia acesteia)si sangvina
-de obicei asiciatii de germeni aerobi si anaerobi
Infectia microbiana provenita din lumenul apendicular strabate mucoasa lezata si invadeaza toate
structurile fiind favorizata de:
bride, aderente, cicatrici, fibroase dupa un puseu acut
corpi straini
coproliti
diverticului
hipertrofia limfoida
enterocolitele prin continuitate
Calea hematogena:
-germenii ajung in urma unor boli infectioase pe cale hematogena la tesutul limfoid
-este favorizat atat de staza cat si de bogatia retelei limfatice
Parazitozele intestinale (oxiurii)
-alte cause mai rar : HIV
TEORIA VASCULARA:
-caracter discutabil
-este o tulburare vasculara de tip ischemic,
-produsa cu precadere la nivelul vaselor cuprinse in mezoapendice
-tulburari datorate: - unor cuduri sau strangulari ale organului prin process de periviscerita
- unui process de vascularita
- unei trombeze acute primitive a vaselor apendiculare

SEMIOLOGIA ABDOMENULUI ACUT CHIRURGICAL

DR. DOREL FIRESCU

FORME ANATOMOPATOLOGICE
I.
FORMELE ENDOGENE:
1. Forma catarala:
-apendicele si mezoul sunt : congestionate, cu edem si hipervascularizatie a seroasei, apendicele este
erectil
2. Forma flegmonoasa (purulenta, empiemul apendicular)
-apendicele este marit de volum, turgescent, friabil, si contine lichid purulent
-mezoapendicele este infiltrate iar seroasa este acoperita de false membrane
-Mucoasa prezinta ulceratii si necroze.
-in cav peritoneala se gaseste exudat seros sau purulent
-alte organe vecine se pot acola prin fibrin la apendice
3. Forma gangrenoasa:
-leziunea poate fi limitata sau sa cuprinda tot apendicele (aspect de frunza vested)
-apendicele este tumefiat cu abcese si zone de necroza
-mucoasa prezinta ulceratii iar seroasa false membrane
-in peritoneu se gaseste bexudat purulent
II. FORMELE EXOGENE:
-se caracterizeaza prin propagarea infectiei in afara apendicelui
1.Perforatia apendiculara :
-cu determinarea peritonitei
-se poate intalni in formele flegmonoase sau gangrenoase
-rezulta prin eliminarea unei placi de necroza
2. Plastronul apendicular:
-daca evolutia a fosst mai lenta, se produce acolarea progresiva a anselor intestinale si a
epiploonului la apendice prin intermediul exudatului fibrinos determinand aderente si realizand
plastronul sau blocul apendicular.
3. Peritoniat in 2 sau 3 timpi:
-se produce prin dehiscenta organelor agglutinate.
SIMPTOMATOLOGIE
Tabloul clinic defera in functie de varsta sediul topographic ,
I.
SEMNE FUNCTIONALE:
1. Durerea abdominala:
debut de regula brusc in plina sanatate in: epigastru , fosa iliaca dreapta, periombilical
localizare ulterioara dupa cateva ore sau zile in fosa iliaca dreapta
durerea creste in intensitate putand cuprinde intreg abdomenul devenind continua
determina pozitii antalgice bolnavul evitand miscarile
este accentuata de miscari (semnul psoasului , obturatorului etc ), effort, tuse
2. Inapetenta:
este un semn foarte precoce si constant dar nespecific
3. Greturi si varsaturi:

10

SEMIOLOGIA ABDOMENULUI ACUT CHIRURGICAL

DR. DOREL FIRESCU

sunt mai tardive. Nu preced durerea . Varsaturile sunt initial reflexe iritative , alimentare, ulterior
biliare si fecaloide in peritonita. In fazele avansate varsaturile sunt biliare si apar in cadrul ileusului
dynamic prin iritatie peritoneala.
4.Tulburari de transit:
-constipatia este frecventa uneori chiar pana la ocluzie
Adm de purgative este proscrisa deoarece creste secretia de mucus , implicit creste presiunea
intraluminala si astfel creste riscul de perforatie
Diareea survine mai rar in special la copii sau in formele toxice.
II.
SEMNE GENERALE:
febra sau subfebrilitate de regula sub 38
tahicardia direct proportional cu gravitatea apendicitei
frisioane , elocvente mai ales in perforatia apendiculara
stare generala influentata
tulb de mictiune (polakiurie fara poliurie) in localizarile pelvine
tenesme rectal sau vezicale in localizarea retrocecala sau pelvina)
EXAMENUL CLINIC, SEMNE CLINICE:
1 . INSPECTIE:
bolnavul este linistit
adopta pozitii antalgice , cu coapsa dreapta flectata pe bazin
limba este incircata
faciesul este suferind sau peritoneal
halena fetida
diminuarea miscarilor hemitoracelui drept
imobilitatea peretelui abdominal anterior in peritonita
in formele avansate se constata distensie abdominal
2. PALPAREA ABDOMINALA:
se face cu toata suprafata palmei incepand din FIS (zona nedureroas), urmand cadrul colic
palparea FID exacerbeaza durerea
durerea nu prezinta un sediu exact
mobilizarea retrograda a gazelor din colon in cec prin palparea FIS determina durere in FID
(manevra ROWSING)
in peritonita la palpare se constata:
o hiperestezie cutanata
o durere la palpare
o aparare muscular abdominal localizata
in apendicita exista o zona abdominal dureroasa descrisa de lacobovici cu forma de triunghi
delimitat astfel:
o medial marginea externa a dreptilor abdominali
o inferior de linia bispinoasa uneste crestele iliace antero superioare
o lateral de linia ombilic spina iliaca anterosuperioara dreapta.
In acest triunghi au fost descrise de-a lungul timpului mai multe puncte apendiculare :
Punctul McBurney: pe linia spino-ombilicala la jumatatea acesteia
Punctul Morris: pe linia spino-ombilicala la unirea treimii medicale cu cele 2 treimi laterale
11

SEMIOLOGIA ABDOMENULUI ACUT CHIRURGICAL

DR. DOREL FIRESCU

Punctul Lanz: pe linia bispinoasa la intersectia acesteia cu marginea lateral a dreptului

abdominal drept
Punctul Sonnenburg:- pe linia bispinoasa la unirea treimii laterale cu treimea medial
3.PERCUTIA
abdomenul este dureros l;a percutie (semnul Mandel sau al clopotelului
4. AUSCULTATIA :
-nu aduce elemente specific . In faza de ileus paralitic releva diminuarea sau absenta zgomotelor
intestinale.
Se constata urmat semen clinice :
semnul BLUMBERG durere la decompresiunea brusca a peretelui abdominal
semnul PSOASULUI( JAKOBORWSCHI)-ridicarea mebr inferior drept intins determina
accentuarea durerilor din FID in timpul compresiunii FID de catre examinator bolnavul fiind in
decubit dorsal.
semnul obturatorului- durere la rotaie interna a coapsei drepte (flectate)
semnul tusei exacerbarea durerii in FID la tuse
5. TUSEUL RECTAL SI/ SAU VAGINAL:
-permite identificarea unei dureri pe fata laterala dreapta a rectului sau a fundului de sac vaginal
drept. Se pot constata colectii lichidiene in Douglas sensibilitatea acestuia la palpare (tipatul
Douglasului). Exceptional se poate percepe chiar apendicele tumefiat mai ales in plastronul
apendicular.
EXAMENE PARACLINICE :
1.RELEVA :
- hiperleucocitoza peste 10.000 cu sau fara polinucleoza 80-90%
- in perforatie leucocitele cresc peste 20.000
- in 30% din cazuri HLG este normal
- VSH accelerat
2. RADIOGRAFIA ABD. PE GOL:
-poate evidential exceptional un pneumoperitoneu
-este utila mai mult pt diag diferential
3. ECOGRAFIA:
-poate evidentia congestia apendicelui cofirmand oarecum diag.
DIAGNOSTICUL DIFERENTIAL:
afectiuni medicale:
-pneumonii, pleurezii , gastroenterite, febra tifoida, dizenterie, enteroviroze, boala crohn
afectiuni chirurgicale: colecistita acuta, diverticulita, ulcerul perforat, volvulus intestinal,
perforatie intestinala .
afectiuni ginecologice: salpingita, piosalpinx, metroanexita, torsiune de ovar, extrauterina
rupta
DIAG DIFERENTIAL AL APENDICITEI IN STG:
-situs inversal
-cec cu apendice mobil
12

SEMIOLOGIA ABDOMENULUI ACUT CHIRURGICAL

-apendice vermiform (lung de pana la 30 cm cand ajunge varful in stg)
-defect de migrare
TRATAMENT:
-ESTE STRICT CHIRURGICAL
-tipul de interventie poate fi classic sau laparoscopic
-op este apendicectomia
-cel classic prin incizie in FID sau mediana subombilicala

13

DR. DOREL FIRESCU