Sinopsis:

Se spune ca leacul iubirii ma va face fericita pe veci.

Si intotdeauna am crezut asta.
Pana acum.
Acum totul s-a schimbat.
Acum as prefera sa ma infectez cu iubire fie si numai o fractiune de secunda dec
at sa traiesc o suta de ani in minciuna.
O poveste care alearga cu viteza si o ia in alta directie la fiecare pagina, cu p
ersonaje care ma duc de la afectiune la frustrare, de la furie la compasiune. O
carte pe care o devorezi imediat.
Jay Asher
Parerea mea:
Citisem foarte multe pareri pozitive despre aceasta carte, de aceea am si fost c
urioasa cu privire la ea. Mai ales ca in ultima vreme am devenit tot mai captiva
ta de romanele distopice, iar seria scrisa de Lauren Oliver era foarte bine cota
ta pe toate site-urile de specialitate. Nu am putut sa nu compar Delirium cu cel
elalte carti postapocaliptice pe care le-am citit recent si in ciuda faptului ca
a fost o lectura placuta, totusi nu am fost la fel de impresionata.
Povestea este relativ simpla. La un moment dat, dragostea a fost clasificata de
catre specialisti ca fiind o boala si in nici un caz un sentiment normal. Situat
ia poate fi indreptata printr-o operatie care previne boala sau, dupa caz, o tra
teaza. Consecintele acestei teorii sunt devastatoare: un razboi impotriva celor
care nu accepta noile legi, ingradirea granitelor Statelor Unite si interzicerea
legaturilor cu restul tarilor care nu au adoptat acelasi regim, stergerea sau m
odificarea istoriei, limitarea artei, disparitia unui numar enorm de carti, pove
sti, poezii sau melodii ce faceau referire la dragoste, informatii si cunostinte
fragmentate. De asemenea, noua lume inseamna o libertate restransa, un control
guvernamental permanent, razii nocturne, arestari, condamnari si executii fulger
atoare. Orice cuvant sau gest gresit poate fi o dovada a faptului ca esti un sim
patizant al vechilor teorii sau un colaborator al reformatilor
oameni care au a
les sa traiasca in salbaticie, pe teritoriile nerecunoscute de catre guvern, dus
mani ai acestuia, dar a caror existenta este tainuita pe cat posibil, devenind m
ai mult un mit, o legenda urbana. In aceasta lume traieste Lena, eroina romanulu
i. Lena, care crede cu tarie in legile si principiile prezentate de conducerea t
arii, care se revolta atunci cand prietena ei cea mai buna asculta muzica interz
isa, care abia asteapta operatia care o va ajuta sa fie in siguranta, fericita s
i o va rupe de trecutul familiei bantuit de Amor Deliria Nervosa. Si care se ind
ragosteste cu 3 luni inainte de operatie. Iar din acel moment tot ceea ce stia s
e intoarce cu susul in jos, toate valorile se spulbera, toate cunostintele par a
fi doar minciuni, iar imaginea trecutului si a lumii in care traieste se prabus
este.
Banuiesc ca ideea principala a romanului dragostea vazuta ca boala
este destul d
e originala. Totusi, poate ca din cauza numarului mare de carti distopice aparut
e in ultimul timp, mi s-a parut ca principalele concepte ale romanului se regase
sc si in alte carti. Formarea cuplurilor in functie de temperamentul si interese
le lor am intalnit-o in seria Legaminte, prezenta comunitatilor care traiesc in
afara oraselor recunoscute si ideea operatiei de care ai parte la 18 ani apar si
in Uratii, rasturnarea unui set intreg de ganduri si cunostinte si aflarea fapt
ului ca personajul principal a trait in minciuna intreaga viata este regasita si
in Eve. Mai exista si alte aspecte secundare ce pot fi si ele descoperite in al
te cateva romane.
Cat despre eroina, mi s-a parut ca aduce si ea destul de mult cu Eve. Ambele au
crescut convinse fiind ca tot ceea ce au invatat este corect si adevarat si ca l
i se garanteaza fericirea in viitor, ambele sunt genul de fete exemplar de cumin

ti, carora nu le-ar trece intr-o mie de ani prin minte sa incalce reguli sau sa
puna la indoiala regulile, ambele au tendinta de a respinge adevarul in momentel
e in care acesta le este prezentat pentru prima data si au nevoie sa vada cu och
ii lor dovada ca ceea ce stiau pana atunci este gresit sau fals si ambele se aru
nca in necunoscut pentru a scapa de viitorul pe care pana atunci il asteptau cu
nerabdare. Doar ca spre deosebire de romanul Eve, in Delirium, de Lena nu m-am a
tasat la fel de mult. Pana spre final, cand rolurile se inverseaza, am preferato pe Hana, prietena cea mai buna a Lenei, care se dovedeste a fi un spirit rebel
si un personaj mai interesant. Lena mi se pare un personaj mai plat, in ciuda c
elor catorva urme de razvratire care se intrevad pe parcursul romanului. Am avut
senzatia ca toata aventura ei a avut loc mai mult din inertie, ca si cum ar fi
fost impinsa de la spate. Hana dezamageste insa in final, in momentul in care re
fuza sa renunte la viata ei planificata, in ciuda faptului ca detesta lumea in c
are traieste. In acelasi timp, tot in aceste ultime capitole, Lena castiga defin
itiv inimile cititorilor.
Spre deosebire de alte romane, in Delirium nu avem parte de o dezvaluire socanta
, nu exista un adevar de o importanta cutremuratoare care sa fie tinut ascuns fa
ta de oamenii obisnuiti. Sigur, exista un anumit punct in care Lena afla un secr
et zguduitor, dar este vorba de un secret de familie, ce nu are legatura cu soar
ta intregii populatii. Mai aflam pe parcursul romanului si anumite lucruri despr
e reformatii care traiesc in afara oraselor, dar nici in acest caz nu este vorba
despre ceva extrem de important, deoarece existenta acestora a fost intotdeauna
banuita, chiar daca se incearca minimizarea zvonurilor cu privire la ei. Modifi
carile aduse povestilor, muzicii si regulilor de conduita sunt o masura destul d
e logica daca privesti in punctul de vedere al guvernantilor si nu ascund nici e
le nimic. Iar viziunea deformata asupra dragostei nu poate fi privita ca o minci
una, intrucat este posibil ca cei din conducerea oraselor sa creada intr-adevar
ca au dreptate. Cum putem sti sigur ca dragostea nu este o boala? Mai ales ca in
societatea prezentata in Delirium s-a descoperit si un tratament. Ce anume ne g
aranteaza faptul ca nu noi gresim, cine ne poate asigura ca adevarul este de par
tea noastra? Pe cat de convinsi suntem noi ca ceea ce credem despre dragoste est
e real, pe atat de sigure sunt si personajele din cartea lui Lauren Oliver de ad
evarul lor. Si cat timp nu exista o dovada de necombatut, cum demonstrezi de par
tea cui sta dreptatea?
Bile albe:
Mi-a placut mult ca autoarea a analizat fiecare fragment al societatii pe care a
creat-o. Nici un aspect nu e neglijat, nu ramai cu nici o nelamurire cu privire
la modul in care functioneaza lumea din Delirium. Lauren Oliver a imaginat o te
orie si apoi a avut grija sa cerceteze toate modurile in care aceasta teorie ar
putea afecta lumea, fiecare schimbare pe care acea idee ar determina-o in cadrul
comunitatii, fiecare modificare ce ar aparea in comportamentul oamenilor, in re
gulile pe care ar trebui sa le respecte, etc.
Bile negre:
Pe alocuri, povestea mi s-a parut lungita oarecum aiurea. Exista o multime de pa
saje ce descriu starile interioare ale protagonistei, plasate chiar in momentele
cheie ale romanului. Nu spun ca o prezentare a schimbarilor prin care trece Len
a nu era necesara pentru intelegerea mai profunda a cartii sau ca anumite descri
eri nu ajuta la crearea unei stari de suspans, dar la un moment dat chiar nu mai
stii cum sa treci mai repede peste acele randuri pentru a descoperi ce se va in
tampla mai departe.