B.

2 Barterul si compensatiile: Barterul este o compensatie particulara, care

se realizeaza intre firme din 2 tari, fiecare partener aparand atat in calitate de
exportator, cat si de importator, valorile celor 2 partizi de marfuri sunt egale,
compensandu-se reciproc.Particularitatile tranzactiilor de barter:-schimbul de
marfuri se realizeaza pe baza unui singur contract, care contine prevederi
referitoare la ambele fluxuri de marfuri;-marfurile care fac obiectul schimbului nu se
factureaza in devize convertibile si deci nu are loc un transfer valutar;-schimbul de
marfuri are loc simultan sau la intervale foarte scurte de timp.Variante ale
barterului - O varianta a barterului este compensarea (compensation).
Presupune ca firma exportatoare sa livreze produsele sale intr-o tara straina si
accepta sa fie platita in natura intr-o perioada ulterioara.Poate apare un risc
important pentru partenerul care face primul livrarea. Partenerul care livreaza
primul marfa, pentru a se pune la adapost de riscul nelivrarii contrapartizii:-poate
solicita o scrisoare de garantie bancara-poate recurge la expedierea marfii pe
adresa unui tert, care o elibereaza numai dupa ce partenerul face dovada livrarii
propriei partizi (vinculatie).Variante ale barterului - Compensatiile largite.Se
incheie cu participarea a 2 sau mai multi parteneri din fiecare tara, atat ca
parteneri de export, cat si de import.Variante ale barterului - Compensatiile
triunghiulare si cele in lant.Presupun participarea la aceste operatiuni a unor
firme din 3 sau mai multe tari.Livrarea marfurilor intre firmele participante ia
forma unui circuit inchis.

B.1Contrapartida

presupune eliminarea complet sau parial a

instrumentelor de plat tradiionale n comerul exterior i nlocuirea lor cu
schimburi reciproce de mrfuri i servicii, de regul n cadrul unor aranjamente
financiare. n sens restrns, cnd se leag importul de export pentru a echilibra
raporturile ntre parteneri;n sens larg, cnd se consider drept operaiuni de
contrapartid toate formele de coordonare a schimburilor, inclusiv din aciunile de
cooperare economic internaional.Ratiunile: 1)Prin apelarea la contrapartid se
diversific fondul de marf de pe piaa intern, fr efort valutar, testndu-se n
acelai timp competitivitatea unor produse;2)Este o form de comer mai puin
costisitoare, deoarece aparatul comercial necesar i activitile de marketing au o
amploare mai mic.contrapartida permite permite depirea problemelor legate de
lipsa de lichiditi internaionale n anumite ri;3)Unele ri slab dezvoltate sau n
curs de dezvoltare se afl ntr-o poziie de inferioritate datorit lipsei de
convertibilitate a monedelor proprii, contrapartida constituind, n astfel de cazuri, o
soluie extrem de convenabil.4)Contrapartida ofer avantaje de promovare sau
finalizare a unor mari contracte de cooperare economic internaional (n
producie, n cercetare tiinific, dezvoltare tehnic), permind un efort
investiional i financiar conjugata al mai multor parteneri.

B.3Contracumparare.

Astfel de operaiuni au ca obiect schimbul de

mrfuri i servicii ntre ri i firme din ri diferite; presupun, n esen, legarea sau
condiionarea unui import de un export sau invers.Difer de barter sau clearing prin
urmtoarele elemente:-valoarea partizilor de mrfuri nu trebuie s fie egal, restul
se acoper prin plata n valut;-iniial, contravaloarea partizilor convenite i legate
la export-import se achit de participani, compensarea const n faptul c pentru
un volum de import se realizeaz i un export pe devize de aceiai valoare sau
valoare mai mic (70-80%);-se utilizeaz, de regul un contract de export, un

contract de import i un protocol de colaborare pentru punerea de acord a celor

dou contracte separate;-numrul partenerilor implicai nu este prestabilit ci difer
de la caz la caz. Cumprrile legate: cnd exportatorul, de regul dintr-o ar
dezvoltat (care export produse industriale), se oblig s cumpere un volum de
mrfuri dintr-o list oferit de ara importatoare, de regul n curs de dezvoltare.
Astfel de operaiuni se constituie ca un mijloc de promovare a importului de
tehnologie, cu efort valutar mai redus, deoarece 30-100% din valoarea contractului
va fi acoperit practic prin export de marf.

B.4.Buy-back. Tranzacia de buy-back presupune livrri de utilaje, instalaii

i echipamente pe credit rambursabil n produse. Iniial, aceast form de
contrapartid s-a practicat mai ales pe relaia nord-sud. Treptat ea s-a extins i pe
alte relaii, precum i ntre ri aparinnd aceluiai grup. Trsturile distince ale
operaiunii:-Tranzacia este de valoare ridicat, referindu-se la obiective mari de
investiii, uzine, instalaii complexe i contribuie la construirea sau dezvoltarea unui
obiectiv economic n ara importatoare;-Exist o strns interdepnden ntre
utilajele importate i mrfurile preluate n contrapartid, dei n unele cazuri se
livreaz i mrfuri fabricate la uzinele deja existente;-Intervalul de timp ntre cele
dou livrri este mare, perioada de derulare a operaiunii este cuprins ntre 5-25
de ani;-Baza juridic a operaiunii de buy-back o reprezint un sistem de contracte:
de vnzare-cumprare, de liceniere, de asisten tehnic, de garanie i testri, iar
pe de alt parte, de credit, de asigurare, de garanie, fiecare fiind concretizarea
unor negociaeri separate.Din punct de vedere al mecanismului funcional se disting
dou variante.-Prima variant const n livrarea de utilaje, maini sau construcia
unui obiectiv industrial la cheie sau a unor elemente de infrastructur economic
sau social pe credit rambursat integral sau parial n produse fabricate graie
obiectivului respectiv sau n alte produse i servicii de provenien naional.
Aceast variant este un tip modificat de barter n care nu apare nici un fel de
aranjament financiar. Producia ce urmeaz a fi preluat de furnizorul de credit din
ara receptoare va fi evaluat la un pre actualizat, dat fiind decalajul de timp ntre
cele dou faze ale aciunii.Cea de-a doua variant presupune finanarea i plata
separat ntr-o valut convenit pentru cele dou tranzacii livrarea de utilaj i
preluarea de produse. Aranjamentul prilor constnd n a se ncadra pe ct e posibil
n aceleai limite valorice. Aceast variant implic negocierea i ncheierea unor
contracte separate pentru fiecare faz a aciunii. Din acest punct de vedere ea se
aseamn cu un acord modificat de contracumprare.Avantajele
operaiunii:Eficiena economic ridicat. Furnizorul de maini, instalaii, know-how,
tiind c creditul acordat va fi rambursat n principal prin cote din produsele
fabricate la obiectul construit este interesat n livrarea de utilaje de nivel tehnic
ridicat, de fiabilitate superioar, deoarece de calitatea acestora va depinde i
calitatea mrfurilor primite n contrapartid. La rndul su, beneficiarul de credit, va
sprijini n plin realizarea investiiei, punnd la dispoziia furnizorului de credit factorii
locali de producie n mod prompt i la calitatea i volumul corespunztoare.

B.5.Clearing. Clearingul reprezint o compensaie global, centralizat a

tuturor creanelor i angajamentelor unei ri fa de alt ar. Operaiunile
comerciale derulate ntre parteneri, se efectueaz fr transfer efectiv de numerar,
prin nregistrarea lor n conturi deschise la bncile desemnate.Trebuie subliniat c
sunt a serie de elemente care difereniaz clearingul de barter, cele mai importante

fiind: acordul de clearing se ncheie pentru o perioad de 3-5 ani iar cel de barter
numai pentru un an; plata celorlali participani (transportator, tranzitar, etc) la
operaiunea de clearing se poate efectua i n moned de clearing, pe cnd la
barter aceasta se face numai n moned convertibil. soldul anului precedent este
preluat n anul urmtor cnd este vorba de clearing n contrast cu barterul ce
presupune o urmrire strict a livrrilor mai rar soldurile putnd fi echilibrate i prin
plata de devize liber convertibile .Acordurile de clearing pot fi bilaterale i
multilaterale.Clearingul bilateral const n nelegerea dintre 2 state de a-i deconta
plile reciproce pe calea compensrii lor globale la finele unei perioade stabilite de
comun acord. Operatiunile de clearing sunt o compensaie global privind
schimbul reciproc de mrfuri sau servicii ntre dou sau mai multe ri. Se deruleaz
pe baz de acorduri guvernamentale. Schimburile de mrfuri sau servicii se
efectueaz fr transfer de devize (valut) exportatorii se achit n moneda
naional a fiecrei ri, evidena derulrii acordului fiind ncredinat unei bnci
centrale sau alt banc. Participani:importatorii;banca de compensaie (sau
bncile de compensaie);exportatorii.

B.6.Reexportul si reimportul. . Reexportul const n cumprarea i

revnzarea unor mrfuri, n scopul obineri unui beneficiu.
Motivele reexportului:-Obinerea unui profit, ca urmare a diferenelor de preuri pe
diferite piee, n funcie de factorii timp i spaiu. Reexportatorul va ncheia dou
contracte distincte: unul de import cu exportatorul, altul de export cu
importatorul. Reieind din obiectivul principal, operaiunea se realizeaz adesea cu
tranzitarea prin yone libere, evitndu-se olata taxelor vamale, obligaiilor fiscale
etc.-Promovarea relaiilor comerciale reciproce. Uneori apar situaii n care unul
dintre parteneri are nevoie de produsele celuilalt, ns neavnd mijloace de plat,
condiioneaz cumprarea de vnzarea produselor proprii. Aceste reexporturi, chiar
dac nu aduc ntotdeauna beneficii, contribuie la sporirea volumului exportului,
lrgirea ariei de desfacere.-Importul unor loturi mari de marf, motivat de obinerea
unor avantaje comerciale (pre redus), dar care depesc posibilitile de
desfacere pe plan intern.-Testarea unor piee, pe care s se exporte n viitor mrfuri
provenind din ara reexportatorului.
Mecanismul reexportului1.Adresarea ctre reexportator cu cererea de a livra
marfa;2.ncheierea contractului ntre reexportator i exportator privind livrarea
mrfii cerute de importator;3.Livrarea mrfurilor ctre de ctre exportator conform
contractului;4.Reexportatorul efectueaz plata mrfurilor livrate de
exportator;5.ncheierea contractului ntre reexportator i importator privind livrarea
m;6.Livrarea mrfurilor ctre importator;7.Recepionarea plii de la importator;8.O
variant posibil de deplasare a mrfurilor.
Operaiunile de reimport reprezint achiziionarea i aducerea de peste hotarele
rii a mrfurilor anterior exportate i nesupuse prelucrrii. De obicei aceast
categorie include mrfurile defectate restituite, mrfurile nerealizate de ctre
intermediari pe pieele de desfacere i de asemenea restituite.
Mecanismul reimportului--Principalele operaiuni ale primei etape:1.ncheierea
contractului ntre exportator i importator privind livrarea mrfurilor;2.Livrarea
mrfurilor ctre importator;3.Exportatorul obine plata pentru mrfurile

livrate.Principalele operaiuni la etapa a doua:4.ncheierea contractului ntre

exportator i importator privind livrarea n sens opus a mrfurilor achiziionate
anterior;5.Restituirea mrfurilor ctre exportator;6. Exportatorul i pltete
importatorului pentru mrfurile livrate

B7.Activitatea de brevetare. Brevet de invenie este un titlu

eliberat de stat, titlu care atest caracterul de invenie al obiectului su. Funciile
brevetului de invenie:Garanteaz dreptul de proprietate industrial;Furnizeaz
informaii cu privire la progresul tiinei i tehnicii;Mijlocete transferul de invenii
ntre inventatori i prin aceasta stimuleaz comerul internaional i cooperarea
econ. i tehnico-tiinific;ndeplinete funcia de comercializare a produselor
realizate pe baza inveniilor de ctre partenerii strini.Formele prin care are loc
comertul cu breverte: Cesiunea: form de comercializare prin care titularul unui
brevet de investiie transmite dreptul su de proprietate asupra brevetului unei
tere persoane. Cesiunea poate fi:definitiv;temporar.ntinderea cesiunii poate
fi:total: cnd privete n ntregime brevetul i teritoriu pe care este
protejat;parial: sub aspectul teritoriului, al aplicaiilor posibile, al coninutului
dreptului transmis (ex.: se transmite dreptul de a fabrica, dar nu i cel de a
comercializa). Licenierea: nelegerea pe baz de contract prin care titularul unui
drept de proprietate industrial (brevet, marc, know-how etc.) transmite unei alte
persoane, n total sau n parte, folosina acestui drept exclusiv pentru exploatare,
primind n schimb bani sau produse. Titularul dreptului de proprietate industrial se
numete LICENIAR iar beneficiarul folosinei se numete LICENIAT.Tipuri de
contracte de licenta: licen exclusiv: atenuat: cnd pstreaz pentru el nsui
dreptul de exploatare; absolut: renun i el la exploatare;licen simpl (nonexclusiv)-Sublicene-Licen reversiv-Licen ncruciat

B.8. Comertul cu know-how. Know-how ansamblul formulelor,

definiiilor tehnice, documentelor, desenelor, modelelor, reetelor, procedeelor,
experienei de producie i a altor elemente ce servesc la fabricarea unui produs. O
invenie, chiar daca este brevetabil, atta timp ct nu este brevetat poate fi
considerat o component a know-how. Rolul Know-howului __Rolul prioritar
ocupat de activitatea de CD n toate domeniile de activitate; Preferina pentru
transferul de know-how generat de procedura greoaie, ndelungat i costisitoare
implicat de nregistrarea inveniilor i eliberarea brevetelor; Imposibilitatea
ncadrrii tuturor cunotinelor tiinifice n termenii convenionali ai brevetului,
ceea ce impune necesitatea transferrii acestora ca obiect independent al
contractului comercial; Dorina de a pstra secretul fie i temporar, asupra anumitor
cunotine tehnice n scopul de a le valorifica cu eficien ridicat, secretul fiind
uneori preferat securitii date de brevet.Complexitatea deosebit a brevetelor de
invenie face, de cele mai multe ori, imposibil exploatarea acestora n lipsa
furnizrii unor elemente complementare. Tipuri de contracte: Contracte de
know-how pur-Contracte de know-how mixt-Contracte de know-how
complementar.. Riscuri: Pentru deintorul de know-how cumprtorul
poate ntrerupe la un moment dat negocierile, avnd deja n posesie nite informaii
valoroase.-Pentru potenialul beneficiar pot s i se ofere cunotine ntrate deja
n larga folosire prin publicarea n diferite reviste de specialitate. Instrumente de
minimizare a riscurilor de comercializare a know-howului: Angajamentul inilateral
asumat de destinatarul ofertei; -Convenia prealabil, ncheiat ntre cele dou

pri prin care titularul de know-how se angajeaz s furnizeze anumite precizri cu

privire la aceasta, iar beneficiarul potenial se oblig s nu-l divulge sa u sa-l
exploateze nainte de ncheierea contractului

B.9 Licitaia poate fi definit ca o pia de mrfuri sau servicii care

concentreaz cererea i oferta n timp i spaiu, cu specificul c oferta se
concentreaz ntr-un timp foarte scurt, fie ca o ofert efectiv de mrfuri, fie scriptic
sub form de documente.
Caracteristici:
A.se desfasoara in baza unor regulamente proprii care cuprind metode si
norme speciale, cu caracter general sau particular, in conformitate cu
obiectul sau natura obiectului tranzactiilor si cu legislatia si normele uniforme
care guverneaza organizarea lor
b. diminueaza importanta negocierilor, acestea avind loc de regula
dupa deschiderea ofertelor si dupa adjudecare
c. sunt tranzactii concurentiale, principalele elemente concurentiale fiind
pretul, caracteristicile tehnico-functionale ale produselor si conditiile si
termenele de livrare si de plata
d. atribuirea proprietatii asupra bunului comercializat sau acceptarea ofertei
celei mai avantajoase se face prin operatiunea de adjudecare
e. sunt tranzactii comerciale cu un grad mai ridicat de promptitudine,
ducind la incheierea operativa a contractelor.

B11. Cooperarea internationala reprezinta relatiile specific in

domeniul productie.Esenta ei consta in faptul ca producatorii independent din
diferite tari ,activind in comun ,fabrica produse cu o destinatie speciala,constituind
elemente ale produslui finit Particularitatile cooperarii: meninerea unui sistem de
relaii comerciale deschis i credibil; sporirea gradului de stabilizare a pieei
produselor de baza i ncurajarea eforturilor de diversificare a produciei;
examinarea unor noi modaliti care s faciliteze accesul rilor n curs de
dezvoltare la cuceririle tehnologice avansate; dotarea cu resurse financiare
corespunztoare a instituiilor specializate internaionale pentru susinerea
reformelor structurale i finanrii programelor destinate atenurii efectelor sociale
nefaste asupra grupurilor defavorizate; gsirea unor soluii generale i viabile
problemelor viznd datoria extern; promovarea procesului de cooperare i
integrare economic la scar mondial; sprijinirea eforturilor rilor esteuropene
de integrare n economia mondial.

B.12. Forme de cooperare 1.Coproducia poate avea loc ntre firme separate
din ri diferite care produc i sunt conduse n mod autonom, sau n ntreprinderi
comune care reunesc pri ale potenialului economic al partenerilor.
2.Subproducia cuprinde toate operaiunile bazate pe relaii contractuale ntre o
firm principal (ordonator) i una sau mai multe firme executante. Subcontractanii

fabric, pe baza documentaiei tehnologice a ordonatorului, produse finite sau

subansamble, componente, piese, care sunt livrate contra cost ordonatorului.
Ordonatorul asigur i comercializarea (integral sau parial) a produsului finit pe
piaa internaional sub marca sa.
3.Societile mixte :-Acord ntre dou sau mai multe pri pentru a lucra
mpreun n cadrul unui proiect de afaceri (sensul originar al formulei joint-venture
n practica american). -Aranjament ntre dou sau mai multe firme independente
pentru organizarea produciei i marketingului

B.13. Coproducia poate avea loc ntre firme separate din ri diferite care produc i sunt conduse n
mod autonom, sau n ntreprinderi comune care reunesc pri ale potenialului economic al partenerilor.
Coproducia n ntreprinderi separate se organizeaz n dou variante. 1.Coproducia organic, care
const n nelegerea dintre dou firme din ri diferite de a fabrica independent, sub aspect tehnic,
anumite componente i de a-i livra elementele fabricate pentru a se efectua asamblarea i obinerea
produsului finit. 2.Program comun de producie - const n nelegerea dintre firme din diferite ri
privind partajarea gamei de produse, adic fabricarea de ctre fiecare al unui segment al nomenclatorului
de produse, urmnd schimbul reciproc. Astfel, fiecare partener dispune de ntreaga gam de produse. Are
o aplicare larg n industria chimic, farmaceutic, industriile mecanice i cele productoare de mijloace
de transport. Acordul de coproducie prevede:
Cantitatea de produse (numeric sau/i n volum valoric global) pe care o vor schimba ntre ei
partenerii;Modul de verificare a nivelului tehnico-calitativ al produselor i condiiile n care se va face
livrarea;
Graficul livrrilor i modalitile de decontare;
Reglementri privind comercializarea produselor de ctre parteneri.

B.14. Subproducia cuprinde toate operaiunile bazate pe relaii contractuale ntre o firm principal
(ordonator) i una sau mai multe firme executante. Subcontractanii fabric, pe baza documentaiei
tehnologice a ordonatorului, produse finite sau subansamble, componente, piese, care sunt livrate contra
cost ordonatorului. Ordonatorul asigur i comercializarea (integral sau parial) a produsului finit pe
piaa internaional sub marca sa.
n general, se disting dou forme de baz ale subcontractrii: de capacitate i de specialitate.
Subproducia de capacitate presupune fabricarea de ctre subcontractani a unor produse finite identice cu
cele realizate de ordonator. Ordonatorul preia producia executantului i o desface sub marca proprie.
Uneori subcontractantul are dreptul s comercializeze, pe o arie limitat i de regul sub aceeai marc
restul produciei.
Subproducia de specialitate reprezint nelegerea dintre un ordonator i un (mai muli) subproductori,
care produc un subansamblu, component, pies, care vor fi incluse n componena unui produs complex
realizat de ordonator.

B.16. Avantajele prelucrarii in lohn

Pentru exportator:

realizeaz o producie fizic ridicat dei nu are materii prime, materiale etc.;

utilizeaz mai complet capacitile de producie;

menine ocupat fora de munc, cu implicaii economice i sociale;

i poate moderniza unele tehnologii, uneori primind i asisten tehnic;

sporete calitatea forei de munc utilizate;

prelucrarea n lohn este o dovad a competitivitii firmei sale.

Pentru ordonator:

i majoreaz cifra de afaceri (venituri, profit etc.) fr investiii n producie;

obine un spor al ratei profitului, deoarece de regul nivelul salariilor din ara
executorului este mai redus dect cel al salariilor din ara sa;

i consolideaz poziia pe piaa mondial, n lupta cu firmele concurente,

deoarece acoper alte sectoare cu marfa realizat sub licena sa;

n mod normal, ordonatorul obine avantaje mai mari dect executantul, mai
ales pe termen lung.

Dezavantajele prelucrarii in lohn

Pentru exportator:

ntrzieri n transportul i aprovizionarea cu materii prime, materiale

etc. ceea ce influeneaz ritmicitatea produciei;

un venit n devize mai redus dect dac ar exporta produse realizate

integral de el;

exportul sub marc strin amna promovarea firmei pe piaa

mondial n nume i pe cont propriu.

Pentru ordonator:

executant poate s nu realizeze integral produse de calitate ridicat,

consumnd materii prime;

n condiia nerespectrii unor cerine de calitate, termene de livrare,

alte situaii neprevzute (politice, naturale etc.) aceste riscuri se
preiau de ordonator.

B.17. Societatea mixt este o form de cooperare, prin care doi sau mai muli parteneri din ri
diferite desfoar n comun, n cadrul unei entiti independente, cu personalitate juridic,
activiti de producie, marketing i comercializare, financiare etc., prin partajarea beneficiilor i
riscurilor afacerii.

Avantaje :

Acces la tehnologiile industriale moderne;

Dezvoltarea industriei, infrastructurii;
Transfer de metode moderne de gestiune i organizare a produciei;
Utilizarea i perfecionarea forei de munc;
Utilizarea reelelor de comercializare occidentale pentru promovarea exportului;

Asigurarea debueelor pentru producia realizat n cooperare;

Economisirea sau posibilitatea sporirii resurselor valutare.

Dezavantaje:
1.n SM cooperarea dintre pri se caracterizeaz prin instabilitate. Cauzele:
a) Dificulti n comunicarea reciproc
b) Uneori SM este privit ca o formul tranzitorie spre forme de integrare mai intense sau ca un
mijloc de plasare pe piaa local a unor bunuri de echipament sau tehnologie.
2. Muli parteneri occidentali acuz dificultile de control i coordonare n cadrul SM, ndeosebi
n rile n dezvoltare.
3.Partenerii sunt preocupai de posibilitatea pierderii controlului asupra propriilor tehnologii i
piee sau de favorizare a concurenilor. Astfel, un partener poate intra n aliane strategice cu un
concurent al asociatului su n societate, dup cum SM poate deveni concurent direct al firmelor
asociate.

B.18. CONSULTING se refer la acordarea unei asistene pentru

organizarea n plan economic, n managementul unor firme, optimizarea unor
decizii etc. Se acord, de regul, de institute de cercetare tiinific,
universiti, alte instituii similare.
Conceptul de engineering (asisten tehnico-inginereasc) constituie
o completare a primului i apare atunci cnd asistena general
acordat se face pentru proiect industrial.
Consulting-engineering-ul poate fi definit ca un serviciu de natura
intelectuala, ce vizeaza realizarea de studii, proiecte, asistenta tehnica
in supravegherea si controlul realizarii unui obiectiv investitional

Particularitati
Este unul din serviciile cu destinaie productiv realizat nu n forma material,
ci n efect util, de exemplu, proiectare, consultan, instruire.
Serviciile de engineering snt legate de pregtirea i asigurarea procesului de
producie i desfacere, orientate spre consumul intermediar sau final al
bunurilor reale.
Are trsturi comerciale care se manifest n procesul de vnzare-cumprare.
Spre deosebire de liceniere i know-how, obiect al vnzrii-cumprrii pe
piaa engineeringului sunt serviciile de pregtire, sistematizare, adaptare
pentru utilizare n condiii concrete precum i transferul de cunotine i
experien industrial, care snt accesibile pentru toi specialitii calificai.

B.19. Metodelle de plata pentru serciviice C&E

Costuri + cheltuieli generale tarifele se nmulesc cu un coeficient
de cheltuieli generale la care se adaug cheltuieli directe aferente.

Coeficientul trebuie s acopere costurile fixe de funcionare i

beneficiul normal
Suma forfetat prile pornesc de la evaluarea tuturor obligaiilor
consultantului. Se stabilete o sum global n care se includ sau nu
alte categorii de cheltuieli. Metoda se utilizeaz atunci cnd atribuiile
i durata serviciilor consultantului pot fi determinate cu precizie;
Cost plus onorariu procentual sau fix. Costul efectiv cuprinde 3
componente: tariful din statul de plat, cheltuieli generale, cheltuieli
personale. La acesta se adaug un onorariu exprimat ca % din suma
primelor 2 componente sau ca sum fix;

B.21.Licitatiile de vinzare . Licitaia poate fi definit ca o pia de

mrfuri sau servicii care concentreaz cererea i oferta n timp i spaiu, cu
specificul c oferta se concentreaz ntr-un timp foarte scurt, fie ca o ofert efectiv
de mrfuri, fie scriptic sub form de documente. Operaiuni specifice licitaiilor de
vnzare: Depozitarea marfurilor care urmeaza sa participe la licitatii .Licitarea:
licitaia cu strigare- licitaia n plic nchis..Formarea preturilor - metoda
englezeasc: se pleac de la un pret minim de pornire, urmat de licitarea unui pret
in baza unor trepte sau pasi de licitatie, marfurile fiind adjudecate de cel care da
mai mult - metoda olandez:un pret maxim de livrare care se va reduce pina ce
unul dintre cumparatori ( solicitatori ) isi va asuma o anumita oferta de pret; daca
pretul oferit convine vinzatorului, tranzactia se va incheia, in caz contrar vinzatorul
putindu-si retrage marfa, cu posibilitatea de a o inscrie ulterior. Predarea mrfii
cumprate-Dup atribuirea loturilor se ntocmete o not de vnzare-cumprare,
care ine locul contractului; dup ce cumprtorul a ndeplinit obligaiile necesare i
a achitat contravaloarea mrfii, se elibereaz ordinul de livrare.-Conditia de livrare
utilizata este Ex-works, uzantele stabilind obligatia cumparatorului de a prelua
marfurile intr-un termen prestabilit. -Riscurile asupra marfurilor trec la cumparator
din momentul in care s-a incheiat tranzactia.

B.23. Tendere.

Sunt iniiate direct de importatori sau prin firme

specializate si au ca obiect utilaje, instalaii sau obiective complexe.Pot fi organizate
att pentru bunuri, ct i pentru servicii.Un loc aparte n comerul internaional l
ocup licitaiile pentru instalaii complexe i obiective economico-sociale.Principiile
de cumparare: 1. Principiul eficientei - executarea proiectelor urmarind minimizarea
costurilor2. Principiul cooperarii - practicarea licitatiilor vizeaza atragerea
in competitie a unor ofertanti din cit mai multe tari si intensificarea conlucrarii in cit
mai multe domenii. 3. Principiul nediscriminarii - se refera la conditii legate de
ofertare .
4. Principiul tratamentului preferential - permite incurajarea in limite determinate
a ofertantilor localisau din zone apropiate.

24. Etapele organizrii tenderilor (concursurilor comerciale)

1. Anunarea licitaiei - Trebuie fcut cu respectarea urmatoarelor conditii:
- sa se adreseze unui cerc cit mai larg de furnizori potentiali;
- sa le furnizeze acestora un minim de informatii strict necesare;
- sa fie lansata intr-un termen care sa permita redactarea ofertelor.
Un anun trebuie sa fie clar, concis si cuprinzator, astfel incit sa cuprinda:
- obiectul licit; - initiatorul lic; - data organizarii lic; - de unde se poate procura caietul de sarcini.
2. Elaborarea si distribuirea caietului de sarcini - cel mai important document, ndeplinind
funcia de cerere de ofert. n caietul de sarcini se nscriu 3 categorii de condiii:
1. Tehnice - caracteristici calitative, principalele componente ale instalatiilor, asistenta tehnica si
service-ul oferit, sursele de materii prime si materiale etc.
2. Comerciale - termenele si locul unde vor fi depozitate produsele sau unde se va realiza efectiv
opiunile cumprtorului privind condiiile de plata, condiii si termene de livrare, expediie si
asigurare, modul de detaliere a preului, comunicate de vnztor.
3. Generale - o serie de reguli de procedura privind: firmele acceptate, limba in care se vor
redacta ofertele si se vor purta tratativele, data, locul si ora deschiderii ofertelor, perioada de
valabilitate a acestora, etc.
3. Precalificarea ofertanilor - se foloseste pentru contracte de valori mari si de complexitate
tehnica sporita, cu scopul de a antrena in competitie doar comercianti performanti.
Precalificarea se face in 2 moduri:
1. Trimiterea catre ofertanti a unui set de criterii de performante, fie separat, fie inserat in
caietul de sarcini la care ofertantii trebuie sa raspunda;
2. Elaborarea unor liste de ofertani precalificai de catre BIRD sau asociaii profesionale
rennoite anual, in care sunt cuprinse companiile care ntrunesc un anumit set de exigente.
4. Elaborarea i naintarea ofertelor de mrfuri sau servicii la o licitaie
Principalele elemente ale ofertei, in mod uzual, sunt:
a. invitaia de participare, care atesta dreptul de a lua parte la licitaie, precum si originalul
documentului licitaiei sau dovada ca acest document a fost cumprat de ofertant;
b. oferta tehnica, respectiv si cea comerciala;
c. garaniile, in forma si cuantumul solicitat;
d. o serie de documente suplimentare cu privire la dotarea tehnica si cu personal, realizrile
anterioare ale ofertei, certificate de buna execuie, declaraie pe propria rspundere si specimene
de semnturi si stampile ale persoanelor mputernicite.
5. Deschiderea, evaluarea i adjudecarea ofertelor - Se constituie o anumita comisie care
verifica dovezile de capacit tehnica si econ, garaniile depuse i valabilitatea ofertelor.
O ofert se considera valabil depus, cnd a fost naintat in termen, pe cile indicate de
organizator i n forma solicitata prin caietul de sarcini.
--------------------------------------------------------------------------------------------------------------------

25. Avantajele i dezavantajele tenderelor internaionale.

Avantaje pt importatori:
1. permit obtinerea unui nr mai mare de oferte comparabile intr-un interval de timp scurt;

2. cunoasterea pietelor, negocierea, contractarea si derularea operatiunii se face cu cheltuieli

mult mai mici comparativ cu alte tehnici tranzactionale;
3. cresterea eficientei garantiilor de import prin obtinerea unor produse superioare calitativ, la
preturi competitive;
4. posibilit exercitarii unui control riguros asupra achizitiilor din punct de vedere calitativ si de
eficienta;
5. stimularea activitatii economice interne si realizarea de economii valutare prin implicarea
unor firme locale ca reprezentanti sau ca subfurnizori.
Avantaje pt ofertani:
1. mai buna cunoatere a performantelor tehnico-calitative ale produselor concurente si a
tendinelor ca se manifesta pe pia;
2. permit o informare mai buna asupra practicilor comerciale din tara beneficiara;
3. conferirea unei mai mari obiectiviti in stabilirea celei mai bune oferte si in evaluarea
gradului de competitivitate reala;
4. posibilitatea de a intra n relaii de cooperare sau de subfurnizare cu firmele ctigtoare sau
de a intra in mecanismul ofertelor comune;
5. prestigiul comercial dobndit prin ctigarea licitaiei, care face publicitate firmei in mod
gratuit.
Dezavantaje ale participrii la tendere:
pt. ofertani - chelt pt. cumpr. caietului de sarcini, elabor ofertelor, depunerea de garanii;
pt. organizatori chelt pt elabor caietului de sarcini, chelt de marketing, alte chelt de organiz.
------------------------------------------------------------------------------------------------------------------

26. Finanarea tranzaciilor comerciale internaionale: caracteristici i forme

- cuprinde un ansamblu de modalit pt asigurarea mijl de plat neces efecturii operaiun comerc,
investiiilor interna, aciunilor de cooperare econ interna. Ea se poate realiza din surse interne
sau externe. La rndul ei, finanarea externa poate sa aib la baza surse publice sau private.
Finanare pe termen scurt pn la 1 an;
Finanare pe termen mediu i lung mai mult de 1 an.
Aspecte ale finanrii tranzaciilor comerciale
- Finanarea tranzaciilor locale;
- Finan tranzac internaion implic riscuri care nu sunt caracteristice pt finanarea local.

Surse de finanare formale

Bncile, companii de finanare, IFI;
Capital social: plasare la burse, venture capitals;
Credite comerciale: furnizori/cumprtori; Guverne: granturi, subsidii , ajutoare.
Surse de finanare informale
Rude, prieteni, altii.

Finanare prelivrare a exporturilor:

Credit de term scurt pt finaarea unui Contract comercial/unei comenzi ferme.

Finanare postlivrare a exporturilor: Scontare acreditiv.

Clasificarea creditele din comerul exterior:
- Dup obiectul creditrii:
credite comerciale, care sunt de regul i credite-furnizor, acordate pentru finanarea
exportului de mrfuri, maini, utilaje etc.;
credite bancare sau financiare, care sunt de regul credite cumprtor, acordate pentru
efectuarea unor importuri.
- In funcie de participani:
credite guvernamentale practicate ntre state (prin intermediul bncilor);
credite bancare la care particip numai banca i clientul ei;
credite acordate de instituii financiare internaionale (Banca Mondial, BIRD etc.);
eurocreditele, acordate n eurovalute de consorii bancare la clieni publici sau privai.
- Din punctul de vedere al duratei de creditare:
credite pe term scurt: 0-1 (2) ani; mediu: 1(2)-5 ani; lung: 5-10 ani sau mai mult.
- In funcie de modalitatea de acordare a creditelor:
credite n cont curent, acord de bncile com. clienilor (se completeaz prin credite ramburs);
credite de scont, rezultate prin scontarea tratelor ce apar n tranzacii internaionale.
- In funcie de garania rambursrii: credite garantate; credite negarantate.
- Din punctul de vedere al costului cu care se acord:
credite cu dobnd fix; credite cu dobnd variabil.
-------------------------------------------------------------------------------------------------------------------

27. Tehnici de finanare a tranzaciilor comerciale pe termen scurt.

1.1.Creditele de prefinanare:
Creditele de prefinantare specializate:
Acordarea lor este legata de fabric si pregtirea pt export a unui produs strict determinat;
Astfel de credite se acorda pentru produse de valori mari, cu ciclu lung de fabricaie;
Acordarea creditului este condiionat de mrimea exportului, astfel nct, productoriiexportatori nu pot beneficia de aceste credite dect daca valoarea produselor exportate atinge
un nivel valoric minim prestabilit de bnci;
Rolul - de a acoperi necesarul de lichiditi la productor atunci cnd avansul primit de la
cumprtor la semnarea contractului nu este acoperitor sau cnd apar probleme de acoperire
a cheltuielilor pe parcursul fabricaiei.
Creditele de prospectare:
Au ca scop facilitarea activitatii de descoperire a noi piete de desfacere de catre
exportatori;

In Franta aceste credite sunt asigurate de un organism specializat - COFACE.

Exportatorul care subscrie un contract de asigurare pt prospectare la COFACE poate
beneficia de un credit pt finantarea chelt-lor angajate in cadrul campaniei de prospectare in
strainatate;
Alte agenii de garantare a creditelor de export (ECA Export Credit Agency)
SACE (Italia), Hermes (Germania), Coface (Frana), Sinosure (China).
1.2.Creditele de export:
Avansul pe documente de mrfuri:
pe baza unor docum care atesta exist mrfurilor pregtite pt export (Collateral
Management);
Val creditului este proporion cu mrfurile astfel gajate, dar nu depete 80% din val lor.
De regula, astfel de credite se acorda exportatorilor ce livreaz cantiti mari.
O forma particulara a acestui tip de credit este creditul pe baza de warant. Firma
exportatoa-re, pe baza gajului de mrfuri, da bncii un nscris (warant), care reprez un titlu de
proprietate asupra mrfurilor si este negociabil; ca atare, bncile comerc pot sconta titlul la
banca centr.
Avansul in valuta - o tehnic de finanare a exportatorului pn la livrare, care va fi
utilizat pentru finanarea procesului de fabricaie
Aplicabilitate se recomand pentru tranzaciile cu un nivel nalt al riscului (din punct de
vedere al partenerilor, dar si a pieei), se aplic cel mai des n tranzaiile electronice;
Risk completamente transferat ctre importator; o metoda de protecie mpotriva
riscului valutar acoperirea la vedere;
Avantaje plata inainte de livrare , ceea ce elimina riscul de ne-plat pentru exportator;
Limite - poate pierde clienii n favoarea concurenilor ce ofer condiii de finanare mai
avantajoase. Pentru mobilizarea de capital nu se pltete dobnd.
Avansul bancar prin cesiunea de creane:
- bancile acorda facilitati sub forma de avans exportatorilor pentru reintregirea fondurilor
avansate de acestia in livrari de marfuri pe credite pe termen scurt, prin cesionarea creantelor
detinute asupra importatorilor straini.
- In baza creanei exportatorul poat beneficia de un avans sub forma unui credit pe termen
scurt pana la incasarea creantelor de la importatori. Avansul acordat nu depaseste, de regula,
70% din valoarea facturilor. Acordarea creditului presupune din partea bancii o analiza de
fond a solvabilitatii exportatorului.
Creditul de scont scontarea:
vnzarea pe credit este nsoit de emiterea unui titlu de credit-cambie, bilet la ordin prin care importatorul este obligat sa plteasca, la scadenta, contravaloarea mrfurilor.
Scontarea reprezinta o forma de mobilizare a creditelor pe termen scurt ;
Operatiunea de scontare consta in vanzarea titlului de credit unei banci comerciale,
inainte de scadenta, posesorul titlului obtinand valoarea nominala a acestuia din care se
extrage un comision, numit taxa de scont, calculata din momentul scontrii pana la scadenta.
Aceasta taxa de scont se determina cu ajutorul urmtoarei relaii de calcul:
S = (Vn * Ts * Nz) / (360 * 100)
S - taxa de scont; VN - valoarea nominala a titlului;
TS - taxa scontului; NZ - nr de zile de la scontare pana la scadenta.
Scontarea acreditivului - este operaiunea de finanare pe term scurt, prin care banca cumpra
valoarea creanelor materializate n acreditiv cu plat la termen.
Avantaje operaiunii de scontare pentru Exportator:
- Exportul pe baz de credit devine tranzacie cash pt c tranzacia se finaneaz la 100%;
- Ne este necesar analiza detaliat a situaiei financiare a exportatorului clientul Mobiasbanca;
- Ne este necesar semnarea contractelor de credit, de gaj / fidejusiune.
Creditul de accept

In favoarea exportatorului - se folosete in cazul in care exportatorul nu accepta utilizarea

titlurilor de credit, el avnd posibilitatea sa trag o cambie asupra bncii sale. Banca accepta
cambia, iar creditul de accept poate fi obinut fie cnd banca acceptant resconteaza titlul la
banca centrala si acorda exportatorului creditul, fie cnd exortatorul, pe baza acceptului
bancar primit, sconteaza cambia la o alta banca, obinnd astfel finanarea.
In favoarea importatorului - apare in situaia n care banca acceptanta accepta cambii
trase asupra sa si scontate in favoarea importatorului, destinate sa achite exportatorul, care
este clientul ei si care va fi pltit la vedere, iar importatorul va rmne debitor fata de banca.
------------------------------------------------------------------------------------------------------------------28. Tehnici de finanare a tranzaciilor comerciale pe termen mediu i lung
1. Credit furnizor; 2. Credit cumparator.
Creditul furnizor - acordat direct furnizorului (exportatorului) de ctre o banc sau de o instituie
financ specializat. Practic, dup ncheierea contractului, vnztorul va livra marfa i va amna
plata acesteia pe o perioad determinate de timp, oferind astfel un credit n marf
cumprtorului.
Pentru a-i recupera contravaloarea vnzrii, vnztorul se va adresa bncii sale care n
baza unui set de documente va acorda un credit acestuia. Banca vnztorului se va adresa ulterior
unei instituii specializate ce va acorda un credit n condiii prefereniale bncii finanatoare a
creditului furnizor. Aceast tehnic este o form indirect de promovare a exporturilor bazat pe
acordarea unui credit cu dobnd subvenionat cumprtorului printr-un mecanism complex.
n cazul finanrii importului de bunuri de echipament, deoarece creditul de baz este
acordat vnztorului de o banc din ara sa, acest credit necesit doar o asigurare a creditului la o
instituie de asigurri specializat (de exemplu COFACE din Frana). Creditul furnizor are astfel
avantajul c este mai ieftin, dect creditul cumprtor. n absena unei instituii publice cu rol n
promovarea exporturilor, vnztorul va include n preul de ofertare costul propriei finanri
(dobnzi i comisioane bancare).
Creditul cumparator - se acord de ctre o bac din ara vnztorului direct cumprtorului, prin
intermediul unui mecanism specific. Odat ncheiat contractul de import - export, cumprtorul
se va adresa unei bnci de renume din ara sa i va solicita pe cheltuiala sa o scrisoare de garanie
bancar. Odat obinut aceasta, cumprtorul poate plti un avans de pn la 15 % din
contravaloarea importurilor efectuate, avansul fiind pltit vnztorului.
Pentru restul sumei, cumprtorul va fi creditat de o banc din ara vnztorului, care
acord creditul cumprtor i l pltete pe loc pe vnztor pentru suma rmas. Creditul
cumprtor nu va fi acordat nainte de asigurarea acestuia la o instituie specializat de asigurare
a creditelor.
Deoarece creditul cumprtor se asigur i se i garanteaz (de o banc garant din ara
cumprtorului) costul total al acestuia este mai mare dect n cazul creditului furnizor. Ambele
tipuri de credite sunt folosite pentru finanarea unor tranzacii comerciale de valoare mare (de
exemplu importul de echipament i tehnologie), durata de acordare a acestor credite explicnd
ncadrarea lor n categoria tehnicilor de finanare pe termen mediu i lung.
DIFERENTE:
Criteriu
Credit furnizor
Credit cumparator
1. Valoarea creditului
Mai mica
Contracte cu
2. Durata creditului
Mai mica
Mai mare
3. Costul creditului
Mai mare pt exportator
Mai mic pt exportator
4. Flexibilitatea
Mai mare pt exportator Mai mare pt importator
- Creditul furnizor este acordat pe baza contractului de export / import, a contractului de credit i
a poliei de asigurare a creditului, iar la creditul cumprtor este nevoie n plus i de o scrisoare
de garanie bancar.

- Vnztorul are o mai mare liberate de micare n cazul creditului furnizor n timp ce
cumprtorul este mai liber n cazul finanrii printr-un credit cumprtor.
- Vnztorul i asum o parte mai mare din costurile i riscurile finanrii la creditul furnizor.
-------------------------------------------------------------------------------------------------------------------29. Tehnici speciale de finanare a tranzaciilor comerciale
1. Forfetarea - vnzarea de ctre exportatori a creanelor lor asupra importatorilor, creane care
sunt materializate in nscrisuri exigibile, in termen de peste 90 zile, n favoarea unor instituii
specializate care executa serviciul de cumprare a efectelor de comer, contra unei taxe denumit
taxa de forfetare. Operaiunile de forfetare se aseamn, n principiu cu cele de scontare. Ca si
scontarea forfetarea permite exportatorului recuperarea sumelor nainte de scadenta sau
transformarea unei vnzari pe credit intr-o vnzare la vedere.
Suma de bani pe care posesorul unor creane o obine prin forfetarea acestora se
determina pe baza aceleiai formule utilizate in stabilirea valorii reale a cambiilor in urma
scontrii: Vf = Va [(Va * Tf * Nz) / (360 * 100)]
Vf - valoarea (suma) pe care o obine beneficiarul creanei in urma forfetarii;
Vn - valoarea nominala a creanelor;
Nz - numrul de zile dintre data forfetarii si scadenta creanei;
Tf - taxa de forfetare.
Avantaje:
100 % finanare
mbunatete fluxurile financiare
Costuri administrative reduse
Mrete oportunitatea realizrii tranzaciilor comerciale
Elimina riscul de neplat
Elimin riscul valutar, politic etc.
Dezavantaje:
Este scump (bncile percep comisioane mari pentru riscuri mari)
Nu este disponibil pentru perioade scurte de timp
Doar in valuta strin
2. Factoring - operatiunea desfasurata pe baza unui contract incheiat intre doua parti numite
factor si respectiv aderent (exportator), prin care primul, in schimbul unui comision, preia in
proprietatea sa creantele aderentului prin plata facturilor acestuia reprezentand dovada efectuarii
tranzactiei care are ca obiect bunuri sau servicii livrate pe credit.
Poate imbraca urmatoarele forme:
- factoringul clasic - factorul pltete facturile n momentul prelurii acestora. In acest tip de
operaiune factorul acorda un credit aderentului pana in momentul scadentei creditului furnizor
acordat de exportator importatorului, fapt pentru care retine o dobnd;
- factoringul la scaden - situaie n care factorul pltete creanele aderentului n momentul
exigibilitatii acestora, reinndu-i comisionul pentru intermedierea operaiunilor de decontare.
AVANTAJE:

Asigura aderentului disponibilitile financiare in avans fata de scadenta creditelor

acordate importatorilor, oferindu-i posibilitatea de a onora alte comenzi, simultan, fiind ferit
de riscul insolvabilitii debitorilor si.

In acelai timp, aceasta forma de finanare ofer posibilitatea acordrii unor faciliti de
plata, fiind pentru exportator un mijloc de stimulare a exporturilor.

Reducerea cheltuielilor administrative legate de colectarea datoriilor;

DEZAVANTAJE:

Pt companiile mici si mijlocii taxa de factoring este in mediu cu 2% m mare dect pt c.

mari.

Finanare
Perioada
Bonitate

Factoring
De regul pentru 75 80% din valoarea
facturii
Pe termen scurt (90 -180 zile)

Forfaiting
100% din valoarea facturii
Finanare pe termen mediu i lung
(180 zile 7 ani)
Banca de forfetare se bazeaz pe
credibilitatea Bncii avalizatoare
Nu sunt prestate servicii

Factorul face ratingul de credit n cazul

tranzaciei de factoring fr recurs (apel)
Servicii
Administrarea de zi cu zi de vnzri i alte
prestate
servicii conexe
Recurs
Cu sau fr recurs
ntotdeauna fr recurs
Vnzri
Din cifra de afaceri
Dup facturi
-------------------------------------------------------------------------------------------------------------------

30. Scontarea versus Forfetare ca tehnici de finanare a tranzaciilor comerciale

internaionale
Scontarea:
vnzarea pe credit este nsoit de emiterea unui titlu de credit-cambie, bilet la ordin prin care importatorul este obligat sa plteasca, la scadenta, contravaloarea mrfurilor.
Scontarea reprezinta o forma de mobilizare a creditelor pe termen scurt ;

Operatiunea de scontare consta in vanzarea titlului de credit unei banci comerciale,

inainte de scadenta, posesorul titlului obtinand valoarea nominala a acestuia din care se
extrage un comision, numit taxa de scont, calculata din momentul scontrii pana la scadenta.
Aceasta taxa de scont se determina cu ajutorul urmtoarei relaii de calcul:
S = (Vn * Ts * Nz) / (360 * 100)
S - taxa de scont; VN - valoarea nominala a titlului;
TS - taxa scontului; NZ - nr de zile de la scontare pana la scadenta.
Scontarea acreditivului - este operaiunea de finanare pe term scurt, prin care banca cumpra
valoarea creanelor materializate n acreditiv cu plat la termen.
Avantaje operaiunii de scontare pentru Exportator:
- Exportul pe baz de credit devine tranzacie cash pt c tranzacia se finaneaz la 100%;
- Ne este necesar analiza detaliat a situaiei financiare a exportatorului clientul Mobiasbanca;
- Ne este necesar semnarea contractelor de credit, de gaj / fidejusiune.

Forfetarea - vnzarea de ctre exportatori a creanelor lor asupra importatorilor, creane

care sunt materializate in nscrisuri exigibile, in termen de peste 90 zile, n favoarea unor
instituii specializate care executa serviciul de cumprare a efectelor de comer, contra unei
taxe denumit taxa de forfetare. Operaiunile de forfetare se aseamn, n principiu cu cele de
scontare. Ca si scontarea forfetarea permite exportatorului recuperarea sumelor nainte de
scadenta sau transformarea unei vnzari pe credit intr-o vnzare la vedere.
Suma de bani pe care posesorul unor creane o obine prin forfetarea acestora se
determina pe baza aceleiai formule utilizate in stabilirea valorii reale a cambiilor in urma
scontrii: Vf = Va [(Va * Tf * Nz) / (360 * 100)]
Vf - valoarea (suma) pe care o obine beneficiarul creanei in urma forfetarii;
Vn - valoarea nominala a creanelor;
Nz - numrul de zile dintre data forfetarii si scadenta creanei;
Tf - taxa de forfetare.
Avantaje:
100 % finanare
mbunatete fluxurile financiare
Costuri administrative reduse
Mrete oportunitatea realizrii tranzaciilor comerciale
Elimina riscul de neplat
Elimin riscul valutar, politic etc.
Dezavantaje:
Este scump (bncile percep comisioane mari pentru riscuri mari)
Nu este disponibil pentru perioade scurte de timp
Doar in valuta strin
------------------------------------------------------------------

B.31. Eurocreditele-o mobilizare de capitaluri pe termen mebiu,

de regula purtand scadente intre 3 si 8 ani, prin apelare la piata
eurodevizelor. sunt acordate de un grup de banci constituite intr-un consortiu,
sub conducerea unei banci coordonatoare (engl. lead manager). Banca lead
manager ncheie contractul cu beneficiarul, organizeaz si coordoneaz
consortiul si actioneaza ca mandatar al acestuia. Partticipanti:
Beneficiarul,Lead manager group,grup de coordonare (engl. managing
group)- membrii lui asumandu-si obligatia de a asigura fiecare o anumita cota
din valoarea totala a creditului solicitat; pentru aceasta ei primesc un
comision de management, care se adauga la costul creditului.

Mecanismul: stabilirea contactului intre beneficiarul creditului si banca care

coordoneaza operatiunea, actionand ca mandatar al consortiului;
- organizarea de catre banca lead manager a consortiului bancar care va
acorda imprumutul;
- constituirea grupului de coordonare a operatiunii si stabilirea cotelor de
credit intre bancile consortiului. Pe aceasta baza se incheie contractul de
credit;
- stabilirea conditiilor creditului, respectiv volumul creditului, costul acestuia,
moneda in care se face creditarea, scadenta;
- atragerea de fonduri pe termen scurt de catre bancile ce constituie
consortiul pentru acoperirea cotelor lor;
- finalizarea operetiunii prin remiterea efectiva a fondurilor catre beneficiar;
- cand volumul creditului a fost reslizat, se face publicitate intr-o serie de
publicatii financiare, scopul constituindu-l informarea publicului cu privire la
incheierea operatiunii de creditarepe baze consortiale si la volumul de capital
mobilizat.
Tipuri: Cu rata dobnzii fixe.-Cu rata dobnzii flotante.-Eurocreditele poarta
o dobanda bazata pe LIBOR credite roll-over

B.32. Euro-obligatiunile-unt titluri financiare (valori mobiliare) exprimand

drepturile detinatorului lor asupra emitentului, in urma unui imprumut acordat celui
din urma. Pe de alta parte, ele reprezinta o investitie care da dreptul detinatorului
lor sa obtina un venit ce reprezinta o dobanda pentru imprumutul acordat
emitentului. Acesta, acordandu-se prin detasarea unei parti din corpul obligatiunii,
se numeste cupon
Etapele mecanismului : a)
Pregatirea misiunii -institutie financiara
coordonatoare a imprumutului
grup de co-manageri (format din 10-15 banci puternice)formand grupul de
coordonare sau garantare(engl. underwriting group). Acesta se angajeaza sa
distribuie cea mai mare parte a imprumutului (de obicei minimum 75% din
totalul emisiunii).
grupul de plasament al obligatiunilor (engl. selling group); participantii la
acest grup isi asuma responsabilitatea de a gasi clientipentru obligatiunile
invanzare
b)Grupul coordinator va stabili programul emisiunii
- valoarea emisiunii;- cuponul a carei marime depinde de :
conditiile pietei financiare (nivelul LIBOR are un rol de reper pe piata
eurovalutelor, pe piata americana acest rol il are prime rate, respectiv rata
oferita de bancile americane clientilor preferentiali);

 credibilitatea emitentului; cu cat aceasta este mai mica, cu atat marja peste
LIBOR este mai mare;
rata inflatiei in momentul emisiunii si in perspectiva;
domeniul de activitate al firmei;
moneda in care este cerut imprumutul, prin cupon acoperindu-se si gradul de
depreciere monetara;
pretul emisiunii, care depinde de valoarea nominala a acestora si de numarul
lor.
C)lansarea emisiunii -alocarea cotelor de catre grupul de coordonare avand in
vedere faptul ca exista riscul ca unii participanti sa cumpere titluri pentru a le
revinde imediat pe piata secundara, ceea ce ar conduce la o crestere brusca a
ofertei, rolul grupului este de a cumpara ce se ofera in surplus pentru a mentine
credibilitatea operatiunii.
Tipuri de euro-obligatiuni_:
Cu dobinda fixa
Cu dobinda flotanta
Cu cupon zero nu presupun anuitati, ci doar plus-valoare la scadenta
Euroobligatiuni convertibile in actiuni