Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Facultatea:tiine Economice
Specialitatea:Finane si Bnci
Lucru Individual
Tema:Evoluia etalonului monetar
Cuprins:
Introducere
pag-3
pag 4-6
pag 7
pag 8-9
pag 9
pag 10-12
pag 13
pag 14-15
pag 16
pag 17
Cu buzunarul plin de bani, eti nelept, frumos i mai i cni bine, spune un
vechi proverb evreiesc. Este, poate, una din cele mai sugestive nfiri ale
importanei acordate banului, importan care se reflect n lunga sa evoluie.
Moneda apare de timpuriu in istorie, fiind prezenta in tranzactii sub forma unor
marfuri obisnuite si foarte variat. Exteriorizarea valorii se realiza o data cu
schimbul, prin raportarea marfurilor la marfa care indeplinea rolul de moneda. De
la sfarsitul preistoriei, in Europa, vitele se utilizau ca moneda. In Africa Neagra,
etnologii au observat in societatile traditionale folosirea monetara a sarii si a
scoicilor rare care serveau de obicei, ca podoabe. Acelasi lucru s-a intamplat mult
timp in Tibet cu ceaiul.
Odata ce omul utilizeaza o marfa unica drept intermediar in tranzactii, el iese din
sfera trocului primitiv pentru a intra in cea a economiei de schimb; marfa aleasa
permite vanzarea si cumpararea bunurilor obisnuite, masurarea precisa a valorii si
economisea. Deci locul trocului este luat de o marfa care, pe langa utilizarea sa
normala - ca bun de consum sau de productie, servea drept instrument de schimb.
Evolutia monedei, de la concret la abstract, demonstreaza valabilitatea celor doua
acceptiuni date monedei, calitatea sa de marfa si de creanta.
1. Etape in evolutia monedei
a) Primul moment
Aparitia monedei. Moneda este prezenta in operatiunile de schimb si de evaluare
sub forma unor mijloace cu valoare de intrebuintare obisnuita. Masurarea valorii
are la baza un etalon care trebuie sa indeplineasca anumite cerinte:
-
b) Al doilea moment
Aparitia monedei de hartie si de cont (moneda semn). Cauzele care au generat
momentul respectiv au fost:
deteriorarea si pierderea de valoare a monedei de aur, fie prin uzura, fie prin
falsificare;
-
cele 12 state. Monedele sunt de 1 si 2 Euro, 50, 20, 10, 5, 2 si 1 cent. Monedele
sunt emise de fiecare stat si au fata identica iar pe verso sunt individualizate cu
motive specifice fiecarui stat. Statele din Europa de Est isi pastreaza inca monedele
nationale. Monedele national au o rata de schimb fixa fata de moneda unica. Putem
afirma ca trecerea la moneda unica aduce beneficii nu numai intreprinzatorilor,
marilor companii, prestatorilor de servicii, cat si consumatorilor. Ele se refera in
principal la:
Stabilitatea monetara (se schimba riscul ratei de schimb pentru tarile din
zona Euro);
Reducerea inflatiei (politica monetara comuna va impiedica inflatia dintro tara membra sa afecteze celelalte state membre);
2.
4.
5.
Aparitia monedei
Foarte rapid dup apariia monedelor lydiene, cetile greceti de pe coasta estic a
Mrii Egee, aflate sub dominaia regilor lydieni, au btut propriile monede de
electron. Miletul, Phoceea, Samosul i Efesul se remarc drept primele ceti care
au preluat noua invenie, fiind favorizate att de apropierea fa de centrul monetar
11
banilor, Alan Greenspan,i n zorii omenirii, s-a gndit s modifice greoiul sistem al
schimburilor comerciale bazat pe troc. Sarea, condimentele, ceaiul, vitele sau
grnele au fost primii "bani" ai omenirii, din pcate greu de mnuit i perisabili.
ntre anii 3000 i 2000 nainte de Hristos, n Mesopotamia, s-au pus bazele
sistemului bancar de astzi, templele i palatele dovedindu-se locuri sigure pentru
depozitarea bunurilor, produse agricole i materiale preioase. Cteva sute de ani
mai trziu, n Babilon, Codul lui Hamurapi legifera activitile bancare.
Ceva mai la est, n China, cu circa 1200 de ani nainte de Hristos, pentru
schimburile comerciale erau folosite cochilii de scoici; n timp, scoiclte s-au
dovedit extrem de rezistente pe pieele monetare.
Legend greac spune c legislatorul Solon (638-558 .Hr.) ar fi btut monede ct
roata carului, pentru a-i dezva pe ceteni de acumularea excesiv a acestora.
Evul Mediu a fost o perioad n care moneda s-a diversificat, fiecare regat
folosind propriul sistem monetar. Monedele bizantine i-au pstrat puterea de
circulaie - n special cele btute pe timpul domniei lui Constatin cel Mare:
milliarense, siliqua i solidus -, la mijlocul secolului al IX-lea aprnd, pe lng
monedele plane, i unele concave (skeyphate). Lumea medieval a folosit drept
etalon, pe rnd, dinarul, grosul i talerul, iar statele germane au adoptat pfeningul,
care n Anglia a devenit penny. mpratul bizantin Alexis I Comnenul, n cadrul
marii reforme monetare din anii 1092 - 1093, a emis perperul. Moneda a fost
btut pn la finele domniei lui Andronic al III-lea, n 1328.
n secolul XII, statele germanice au emis piese noi, aa-numitele bactreate - bani
de tinichea, foarte subiri, care foneau. n secolul XIII, n Anglia a aprut
sterlingul, o moned din argint, n Austria - creiarul (cu o cruce, kreutz, pe revers)
iar la Florena - florinul, realizat din aur. Cruciadele i sumele importante de bani
necesare finanrii acestora au constituit un stimul puternic pentru sistemul bancar
european.
13
Concluzii
Banii sunt una dintre cele
mai sofisticate si ingenioase inventii ale societatii umane. Ei sunt
simbolul avutiei, al puterii economice. Insa banii nu trebuie fetisizati
pentru careva nevoile umane nu se satisfac in mod direct cu banii, ci cu bunurile
15
Bibliografie
http://www.descopera.ro/cultura/8901194-o-istorie-a-banilor-de-la-coltii-decaine-la-conturile-virtuale
http://www.rasfoiesc.com/business/economie/finante-banci
17