Sunteți pe pagina 1din 17

Universitatea de Stat din Moldova

Facultatea:tiine Economice
Specialitatea:Finane si Bnci

Lucru Individual
Tema:Evoluia etalonului monetar

Elaborat:Cebanu Ana FB1501


Verificat:Lachi Cristina lect.univ
Grlea Mihai dr.conf.univ
Chiinu. 2015

Cuprins:

Introducere

pag-3

Capitolul 1 : Evolutia monedei si clasificarea semneleor


monetare
pag 3-6
1.1 Etapele in evolutia monedei

pag 4-6

1.2Clasificarea sistemelor monetare

pag 7

Capitolul 2:Aparitia si evolutia schimbului


Capitolul 3: Necesitatea aparitiei banilor
3.1 Primele monede in lume
Capitolul 4:De la troc la sterling
4.1Moneda rea si cea buna
Concluzii
Bibliografie

pag 8-9
pag 9
pag 10-12
pag 13
pag 14-15
pag 16
pag 17

Cu buzunarul plin de bani, eti nelept, frumos i mai i cni bine, spune un
vechi proverb evreiesc. Este, poate, una din cele mai sugestive nfiri ale
importanei acordate banului, importan care se reflect n lunga sa evoluie.

1.Evolutia monedei si clasificarea semnelor monetare


2

Moneda apare de timpuriu in istorie, fiind prezenta in tranzactii sub forma unor
marfuri obisnuite si foarte variat. Exteriorizarea valorii se realiza o data cu
schimbul, prin raportarea marfurilor la marfa care indeplinea rolul de moneda. De
la sfarsitul preistoriei, in Europa, vitele se utilizau ca moneda. In Africa Neagra,
etnologii au observat in societatile traditionale folosirea monetara a sarii si a
scoicilor rare care serveau de obicei, ca podoabe. Acelasi lucru s-a intamplat mult
timp in Tibet cu ceaiul.
Odata ce omul utilizeaza o marfa unica drept intermediar in tranzactii, el iese din
sfera trocului primitiv pentru a intra in cea a economiei de schimb; marfa aleasa
permite vanzarea si cumpararea bunurilor obisnuite, masurarea precisa a valorii si
economisea. Deci locul trocului este luat de o marfa care, pe langa utilizarea sa
normala - ca bun de consum sau de productie, servea drept instrument de schimb.
Evolutia monedei, de la concret la abstract, demonstreaza valabilitatea celor doua
acceptiuni date monedei, calitatea sa de marfa si de creanta.
1. Etape in evolutia monedei
a) Primul moment
Aparitia monedei. Moneda este prezenta in operatiunile de schimb si de evaluare
sub forma unor mijloace cu valoare de intrebuintare obisnuita. Masurarea valorii
are la baza un etalon care trebuie sa indeplineasca anumite cerinte:
-

concentrare de valoare mare in volum mic;

divizibilitate fara afectare sau pierdere de valoare;

rezistenta la actiunea factorilor fizico-chimici.

Aceste calitati au fost indeplinite de metalele pretioase care au cucerit treptat


pozitia de etalon.

b) Al doilea moment
Aparitia monedei de hartie si de cont (moneda semn). Cauzele care au generat
momentul respectiv au fost:
deteriorarea si pierderea de valoare a monedei de aur, fie prin uzura, fie prin
falsificare;
-

greutatea in transport si pastrarea aurului;


3

cuantificarea monedei potrivit careia, baterea de moneda de metal pretios era


o povara.
Acest moment are la baza aparitia bancilor (sfarsitul sec. XV - inceputul XVI).
Caracteristici ale acestei etape:
la inceput rolul primordial il avea moneda-marfa (aur), care ulterior a fost
inlocuita cu moneda;
treptat moneda de hartie si de cont contribuie alaturi de moneda-marfa (aur)
la realizarea functiilor monedei; moneda de hartie devine instrument monetar ideal;
-

iese din circulatie moneda aur-marfa care se depoziteaza in banci.

Prin punerea in circulatie a monedei-semn, s-a realizat legatura cu moneda-marfa


prin convertibilitate. Desi aurul era depozitat, in banci, era etalon fara sa participe
la operatiuni de schimb.
c) Al treilea moment
Desprinderea monedei-semn de moneda-marfa din punct de vedere fizic si
cantitativ. Aurul devine insuficient pentru operatiuni de convertibilitate, astfel, se
naste o contradictie intre posibilitatile bancii de a bate moneda si nevoile de
moneda ale schimburilor comerciale.
Alaturi de aur in depozitele bancare, sunt aduse efecte comerciale si publice (titluri
de creanta). Legatura dintre moneda-semn si depunerile banesti slabeste
convertibilitatea, care ulterior a fost exclusa de pe piata interna.
Moneda de hartie si de cont raman singurele semene vizibile in circulatie,
sprijinindu-se pe bunuri si servicii fata de care se afla intr-o dependenta directa.
d) Al patrulea moment
Crearea sistemului monetar in anul 1944
Moneda-semn, sub denumirea de valuta preia integral rolul de instrument de
schimb pe plan international, fiind legata insa de metalul monetar prin mecanismul
convertibilitatii externe. Dolarul garanta emisiunea de moneda nationala.
In depozitele bancilor de emisiune, alaturi de aur, efectiv intra si valutele garantate
de bunuri si servicii produse in tara de emisiune. Dolarul era convertibil numai la
extern.

In anul 1971 se impune convertibilitatea in aur a dolarului, moment care


marcheaza excluderea totala de la baza sistemului monetar national si international
a aurului. Aurul devine o marfa obisnuita, se alatura celorlalte bunuri si contribuie
la formarea unui nou tip de etalon, etalonul puterii de cumparare.
e) Al cincilea moment:
Emisiunea de monede internationale
Prezentul cuprinde si el, la randu-i, evenimente deosebite si inedite in privinta
monedei - semn. Are loc emisiunea de moneda in context international de catre:
- Fondul Monetar International sub denumirea de DST (Drepturi Speciale de
Tragere).
In anul 1969 are loc primul amendament la Statutul FMI privind crearea de catre
acest organism a unui nou activ de rezerva definit prin raportare la aur si anume
DST. In anii 1976 - 1978, are loc punerea in functiune a Acordurilor de la Jamaica
privind reglarea florarii monedelor si demonetizarea aurului, iar redefinirea DST se
face pe baza unui cos de 16 monede, iar in anul 1980, redefinirea DST se face pe
baza unui cos de 5 monede (cele liber utilizabile).
- Sistemul Monetar European sub denumirea de ECU (Unitate de cont European).
In anul 1979, este pus in functiune Sistemul Monetar European si are loc crearea
unei noi monede ECU, care era definita pe baza unui cos de 9 monede ale tarilor
comunitare.
- Tratatul asupra Uniunii Europene (sau tratatul de la Maastricht) a fost adoptat in
decembrie 1991 si a intrat in vigoare la 1 decembrie 1993. Tratatul reprezinta o a
doua revizuire a tratatelor de baza si abordeaza doua teme majore si anume:
uniunea politica si uniunea economica si monetara.
Uniunea Monetara Europeana (European Monetary Union - EMU) a adoptat
moneda Euro ca moneda unica pentru cele 11 state din zona Euro de la 1 ianuarie
1999, la care s-au adaugat al 12-lea stat de 1 ianuarie 2001, moment cand moneda
ECU a fost inlocuita de Euro la o rata de schimb de 1 la 1; Contractele care au fost
incheiate in ECU sau moneda nationala se continua.
In prezent zona EURO este formata din urmatoarele state: Belgia, Germania,
Grecia, Spania, Franta, Irlanda, Italia, Luxemburg, Olanda, Austria, Portugalia si
Finlanda.
Moneda Euro a intrat in circulatie de la data de 1 ianuarie 2002. Ea se prezinta sub
forma de bancnote de 200, 200, 100, 50, 20, 10 si 5 Euro si sunt identice in toate
5

cele 12 state. Monedele sunt de 1 si 2 Euro, 50, 20, 10, 5, 2 si 1 cent. Monedele
sunt emise de fiecare stat si au fata identica iar pe verso sunt individualizate cu
motive specifice fiecarui stat. Statele din Europa de Est isi pastreaza inca monedele
nationale. Monedele national au o rata de schimb fixa fata de moneda unica. Putem
afirma ca trecerea la moneda unica aduce beneficii nu numai intreprinzatorilor,
marilor companii, prestatorilor de servicii, cat si consumatorilor. Ele se refera in
principal la:

Stabilitatea monetara (se schimba riscul ratei de schimb pentru tarile din
zona Euro);

Scaderea preturilor datorita cresterii transparentei in domeniul costurilor


dar si al concurentei;

Transferul fondurilor se va mai usor si mai ieftin;

Reducerea inflatiei (politica monetara comuna va impiedica inflatia dintro tara membra sa afecteze celelalte state membre);

Schimburile comerciale intre statele membre vor fi impulsionate datorita


eliminarii costurilor legate de schimbul valutar;

EURO are potential de a deveni una din principalele valute de tranzactie


pe plan mondial, alaturi de yen, ducand, in acest mod, la cresterea stabilitatii
mediului economic international si la stimularea comertului international

1.2.Clasificarea semnelor monetare


1.

dupa circulatia efectiva - moneda materiala:


a. de metal;
b. de hartie;

2.

dupa unitatea emitenta:

a. creata de agentii economic;


b. creata de guvern;
c. creata de banci:
i. bilete de banca;
h: moneda scripturala;
3.

dupa valoarea pe care o exprima;


a. moneda cu valoare integrala;
b. moneda semn;

4.

dupa obligatiile asumate de emitent;


a. moneda convertibila;
b. moneda neconvertibila;

5.

dupa capacitatea liberatorie


a. moneda legala;
b. moneda facultativa;
c. moneda tractionara.

In decursul evolutiei economice, moneda si semnele ei au evoluat si ele;


unele semne monetare au aparut si s-au extins, altele au disparut s-au impus rapid
sau treptat.

2.Aparitia si esenta evolutiei schimbului


Schimbul de bunuri si servicii au fost primele nevoi pe care omul le-a
simtit.Prima mare diviziune a muncii a constat in separarea triburilor de pastori de
triburile de vinatori si pescari , a determinat primele forme de schimbare.Aceste
triburi au simtit nevoia sa schimbe intre ei produsele si aceste schimb s-a facut de
la inceput un bun contra altui bun numit si troc.

Cautarile omului pentru gasirea unei modalitati mai facile de efectuare a


schimbului de servicii si bunuri a sfirsit prin descoperirea banilor.
Moneda trebuie sa fie acceptata de catre toti,dar trebuie de accenuat ea pentru a fi
acceptata trebuie sa fie fondata pe increderea pe care o fata de ea purtatorii.
La schimbul direct ,cei care schimba dau si primesc bunul din nevoi si cu intentia
de al folosi direct.Fiecare este producator al bunului cedat si consummator al
bunului primit.
Dupa schimbul direct de bunuri a urmat schimbul de bani-marfa,care a evoluat
dupa nevoi si popare,oprinduse la un anumit fell de marfa si anume la
metale.Banii apar ca un active ce poate fi detinut,pierdut,schimbat.
Schimbul-este miscarea marfurilor de la un producator la altu in directii
opuse,contra altei marfi.
Aflinduse in centru vietii economice moneda sub toate formele sale a devenit un
instrument de utilitate economica pentru toti agentii economici.Ea are 3
caracteristici de baza:
1. moneda apare ca un bun-reprezinta un drept de creanta
2. latura juridical a monedei-asigura un control asupra circulatie banilor
3. utilitatea monedei,ca instrument monetar de schimb.
Aceste acceptiuni au la baza 3 motivatii:
este fundamental material,moneda este un bun cu valoare proprie
institutional,moneda este un symbol caruia legea ii confera valoare
psihosocial,moneda este acceptata ca instrument de schimb si de plata

3.Necesitatea si aparitia banilor


Banul este un fenomen obiectiv,generat de nevvoile reale ale oamenilor pentru
inlesnirea si echivalarea schimbului de bunuri .
I.

Aparitia monedei

MONEDA este impunerea si acceparea de catre comunitate a unui bun convert in


functie de intermediar
II.

Transformarile de fond a monedei

EPOCA PALEO-MONEDA-demareaza odata cu ivirea schimbului economic


EPOCA MONEDEI DE AUR-este cea lunga aparitie
EPOCABANILOR SEMN-incepe odata cu separarea celor doua laturi ale banului
si care sa extins pina in present

III. Tipurile etaloanelor monetare


Etalonul monetar substantial-material
Etalonul monetar aur-moneda
Etalonulmonetar aur-lingou
Etalonul monetar aur-devize
Etalonul monetar putere de cumparare.

3.1Primele monede aparute in lume


Se pare ca cele mai vechi monede din lume au fost batute in cetatea greceasca
Lydia din Asia Mica in per.685-652i.e.n
Una din cele mai fascinante monede din toate timpurile are inscriptat un leu
.Moneda a fost batuta iar leii au fost considerati regi ai junglei si simboluri ale
autoritatii regale,din timpuri imemoriale.
Monedele erau confectionate dintr-un aliaj de aur si argint numit
Electrium.Elictrium poate fi un mineral natural de aur si argint sau poate fi un aliaj
realizat de om.
9

Cea mai renumit rmne pn n ziua de astzi tezaurul gsit n cadrul


campaniei din 1904-1905 de ctre arheologul D.G: Hogarth de la British Museum.
Acesta era compus din numeroase obiecte confecionate din aur, argint i filde,
dar i din mai multe lingouri i monede de electron. 91 dintre monede erau
similare, avnd reprezentate pe avers capete i labe de lei, doar 2 fiind diferite,
reprezentrile de pe acestea fiind interpretate drept capete de foc (n antichitate,
focile erau destul de numeroase n Marea Mediteran; chiar i n prezent mai exist
aproximativ 450-600 de exemplare. ). Cele 91 de monede au fost interpretate ca
aparinnd regatului Lydiei, dat fiind faptul c leul era simbolul acestui stat, iar
celelalte 2 monede au fost atribuite cetii Phoceea, locuite n antichitate de greci
ionieni (astzi n apropiere de Izmir, Turcia). O parte dintre monedele lydiene

consemneaz i primele legende monetare atestate istoric, WALWEI i KALI,


interpretate n prezent ca numele celor ce rspundeau de atelierele monetare.

Foarte rapid dup apariia monedelor lydiene, cetile greceti de pe coasta estic a
Mrii Egee, aflate sub dominaia regilor lydieni, au btut propriile monede de
electron. Miletul, Phoceea, Samosul i Efesul se remarc drept primele ceti care
au preluat noua invenie, fiind favorizate att de apropierea fa de centrul monetar

11

lydian, ct i de resursele proprii de electron.

La puin timp ns, electronul a fost abandonat. Dincolo de importana economic,


apariia monedei a reprezentat un triumf al gndirii umane abstracte, o adevrat
piatr de temelie aezat la baza civilizaiei occidentale.

4.De la troc la sterling


Istoria banilor se confund cu istoria oamenirii, cele dou entiti fiind greu de
separat. Acest lucru este confirmat chiar de o personalitate a lumii moderne a

banilor, Alan Greenspan,i n zorii omenirii, s-a gndit s modifice greoiul sistem al
schimburilor comerciale bazat pe troc. Sarea, condimentele, ceaiul, vitele sau
grnele au fost primii "bani" ai omenirii, din pcate greu de mnuit i perisabili.
ntre anii 3000 i 2000 nainte de Hristos, n Mesopotamia, s-au pus bazele
sistemului bancar de astzi, templele i palatele dovedindu-se locuri sigure pentru
depozitarea bunurilor, produse agricole i materiale preioase. Cteva sute de ani
mai trziu, n Babilon, Codul lui Hamurapi legifera activitile bancare.
Ceva mai la est, n China, cu circa 1200 de ani nainte de Hristos, pentru
schimburile comerciale erau folosite cochilii de scoici; n timp, scoiclte s-au
dovedit extrem de rezistente pe pieele monetare.
Legend greac spune c legislatorul Solon (638-558 .Hr.) ar fi btut monede ct
roata carului, pentru a-i dezva pe ceteni de acumularea excesiv a acestora.
Evul Mediu a fost o perioad n care moneda s-a diversificat, fiecare regat
folosind propriul sistem monetar. Monedele bizantine i-au pstrat puterea de
circulaie - n special cele btute pe timpul domniei lui Constatin cel Mare:
milliarense, siliqua i solidus -, la mijlocul secolului al IX-lea aprnd, pe lng
monedele plane, i unele concave (skeyphate). Lumea medieval a folosit drept
etalon, pe rnd, dinarul, grosul i talerul, iar statele germane au adoptat pfeningul,
care n Anglia a devenit penny. mpratul bizantin Alexis I Comnenul, n cadrul
marii reforme monetare din anii 1092 - 1093, a emis perperul. Moneda a fost
btut pn la finele domniei lui Andronic al III-lea, n 1328.
n secolul XII, statele germanice au emis piese noi, aa-numitele bactreate - bani
de tinichea, foarte subiri, care foneau. n secolul XIII, n Anglia a aprut
sterlingul, o moned din argint, n Austria - creiarul (cu o cruce, kreutz, pe revers)
iar la Florena - florinul, realizat din aur. Cruciadele i sumele importante de bani
necesare finanrii acestora au constituit un stimul puternic pentru sistemul bancar
european.

13

4.1Moneda rea i moneda buna


In jurul anului 900, n China au aprut banii de hrtie, iar n 960, emisiunile de
bancnote au devenit regulate. Rezultatul nu este greu de ghicit: inflaie, cmtrie,
dar i primul tratat despre monetrie, al mpratului Hung Tsun .
Banii de hrtie au fost folosii i de Imperiul Mongol, care, dup 1230, includea i
China, n urmtoarea sut de ani, hrtia a devenit ban n India, Japonia i Persia.
Dup anul 1400, putem vorbi deja de hiperinflaie - o bancnot cu valoarea
nominal de 1.000 de monede ajunge s valoreze doar trei.
Europenii au aflat despre banii de hrtie de la Marco Polo care, ntre 1275 i 1292,
a trit n China. Din 1400, au ncepu s apar bncile, la Barcelona i Genova, n
timp ce la Florena a fost legalizat modificarea dobnzilor.
Pentru europeni, a urmat perioada marilor descoperiri geografice - Americile,
drumul spre India - iar dezvoltarea comercial aferent lor a fost ct se poate de
benefic pentru evoluia sistemului financiar.
Economistul John Kenneth Galbraith a rezumat secole de dezvoltare
monetar n cteva cuvinte: "Banii sunt o creaie unic. Sunt egali cu
dragostea, fiind cea mai mare surs de bucurie pentru om. i sunt egali cu
moartea, prin grijile pe care le isc.

De la scoici i coli de cine, la bani virtuali i conturi bancare accesibile prin


intermediul unui card de de plastic, e drum, nu glum - o evoluie formidabil,
parcurs n doar 3000-4000 de ani.
n prezent, vorbim deja despre posibilitatea de a ne lipsi chiar i de cardul din
plastic: ncet-ncet, i face apariia plata prin intermediul "portofelului electronic"
incorporat n telefonului mobil. Banii devin tot mai puin palpabili, tot mai departe

de material, dar i pstreaz aceeai importan pe care au dobndit-o pe vremea


cnd erau obiecte i nu doar numere abstracte.

Concluzii
Banii sunt una dintre cele
mai sofisticate si ingenioase inventii ale societatii umane. Ei sunt
simbolul avutiei, al puterii economice. Insa banii nu trebuie fetisizati
pentru careva nevoile umane nu se satisfac in mod direct cu banii, ci cu bunurile

15

si serviciile procurate cu ajutorul lor. Aristotel afirmaca a fi bogat in bani si sarac


in hrana este o aberatie.
Banii sunt cel mai mare drog al societatii.

Bibliografie

Curs moneda si credit


http://www.citate-celebre-cogito.ro
http://www.documents.tips
http://www.historia.ro

http://www.descopera.ro/cultura/8901194-o-istorie-a-banilor-de-la-coltii-decaine-la-conturile-virtuale
http://www.rasfoiesc.com/business/economie/finante-banci

17

S-ar putea să vă placă și